1,721,063 research outputs found
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Full text linkThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
Variations on the Author
Full text link“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
Appropriate Similarity Measures for Author Cocitation Analysis
Full text linkWe provide a number of new insights into the methodological discussion about author cocitation analysis. We first argue that the use of the Pearson correlation for measuring the similarity between authors’ cocitation profiles is not very satisfactory. We then discuss what kind of similarity measures may be used as an alternative to the Pearson correlation. We consider three similarity measures in particular. One is the well-known cosine. The other two similarity measures have not been used before in the bibliometric literature. Finally, we show by means of an example that our findings have a high practical relevance.information science;Pearson correlation;cosine;similarity measure;author cocitation analysis
Headaches in the context of the COVID-19 pandemic: preliminary results of a national survey
Full text linkBackground: Headache in the context of the COVID-19 pandemic is a largely discussed topic being divided into a pre-infection headache,
headache attributed to COVID-19 infection, and post-COVID headache. The aim of the research was to analyze the evolution of headache
syndrome in patients who have experienced COVID-19 infection.
Material and methods: An online survey was conducted in people with COVID-19 and headache using a validated and ethically approved
questionnaire and data were collected for 3 months (February - May 2021) on demographics, comorbidities, clinical signs of COVID-19 infection,
headache before, during, and after COVID-19 infection, signs of anxiety, depression and sleep disorders.
Results: The study showed that half of the respondents had different forms of headache before the COVID-19 infection. During the period of
infection with Sars-Cov-2 – 91% of respondents experienced headaches attributed to COVID-19, which were intense, generalized, associated with
vertigo, nausea, autonomic signs, pronounced asthenia (80%), and pain with another localization (85.5%). Persistent headaches after COVID-19
were reported by 62.7% of respondents and 16.7% of them – severe forms.
Conclusions: The headache attributed to COVID-19 infection was prevalent in the presented group being intense and associated with pronounced
asthenia. The percentage of patients with persistent headaches in the post-COVID period is worryingly high which increases the degree of
functional disability of patients, individual and social burden
Aplicarea metodei de algometrie în practica neurologică (Repere bibliografie)
Full text linkAlgometria de presiune este o metodă validată, uşor de efectuat, ce încearcă să măsoare percepţia senzaţiei de
durere cu ajutorul unui dispozitiv numit algometru. Această metodă este recent introdusă în practica neurologică fiind implementată pentru măsurarea senzaţiei de durere la pacienţii cu fibromialgie, cefalee cronică, migrenă, scleroză multiplă,
disfuncţie temporomandibulară, durere lombară, neuropatii şi altele. Utilitatea pe termen lung urmează a fi studiată pe un
număr mai mare de populaţie
Factorii de cronicizare a durerii: revista literaturii de specialitate
Full text linkDiomid Gherman Institute of Neurology and NeurosurgeryBackground. Chronic pain is a prevalent nosology in the general population with high individual and
social burden and identification of risk factors for chronification and prevention of chronicity is
imperative. Objective of the study. Narrative review. Material and Methods. Analysis of electronic
resources (Pubmed) in English by the keywords [chronic pain, chronic factors, risk factors, transformed
pain, prevention of chronicity]; for the last 5 years. 200 sources were identified, articles - 125, clinical
trials - 3, meta-analyzes - 5, reviews - 17, systematic reviews -17. Results. Risk factors for chronification
can be classified into biological, psychological and social factors. Among the psychological factors are
knowledge, beliefs, coping strategies, sick behavior and suffering. Social factors include daily activities,
environmental stressors, family environment, social support / isolation, cultural factors and legal issues.
Risk factors are classified according to an algorithm of flags: red - biomedical factors, orange -
psychiatric comorbidities, yellow - psychological and behavioral aspects, blue - socio-economic and
black flags - occupational. Conclusion. Risk factors for chronic pain are well known and should be
systematically assessed in each patient to prevent chronic pain and reduce the personal and social burden
of the disease.Introducere. Durerea cronică este o nosologie prevalentă în populația generală cu impact masiv
individual și social, din care motiv identificarea factorilor de risc pentru cronicizarea durerii și respectiv
prevenirea cronicizării este imperativă. Scopul lucrării. Analiza referințelor bibliografice la tema data.
Material și Metode. Analiza resurselor electronice (PubMed) pentru ultimii 5 ani, în limba engleză prin
cuvintele cheie: durere cronică, factori de cronicizare, factori de risc, durere transformată, prevenirea
cronicizării. S-au identificat 200 de surse, articole – 125, trialuri clinice – 3, metaanalize – 5, analize
bibliografice – 17, analize bibliografice – 17. Rezultate. Factorii de cronicizare a durerii pot fi clasificați
în factori biologici, psihologici și sociali. Dintre factorii psihologici sunt cunoștințe, convingerile,
strategiile de înfruntare a durerii, adoptarea comportamentului dureros și gradul de suferință. Dintre
factorii sociali fac parte activitățile zilnice, factori de stres din mediu, mediul familial, suport/izolare
socială, factori culturali și aspecte medico-legale. Factorii de risc sunt clasificați conform unui algoritm
de stegulețe: roșii – factori biomedicali, orange – comorbidități psihiatrice, galbene – aspecte
psihologice și comportamentale, albastre – socio-economici și stegulețe negre – ocupaționali. Concluzii.
Factorii de risc pentru cronicizarea durerii sunt bine cunoscuți și trebuie evaluați sistematic individual
pentru fiecare pacient pentru a preveni cronicizarea durerii și respectiv a scădea povara personală și
socială a bolii
Pressure pain thresholds evaluation in chronic migraine patients: pressure algometry results
Full text linkLaboratorul Neurologie Funcţională, Institutul de Neurologie şi NeurochirurgieThe results of pain threshold in migraine populations are contradictory and have not used
algometry. There is an increasing interest in the pathogenic mechanisms of migraine recently,
but knowledge is scant, despite some advances in etiology. It is known that hyperexcitability of
nociceptive pathways plays an important role and the sensitization of these pathways causes
increased muscle tenderness in tension-type headache and cutaneous allodynia in migraine
patients. These manifestations of sensitization are corroborated by increased mechanical pain
sensitivity. Previous studies have found a decrease in pressure pain thresholds in chronic tensiontype
headache and episodic migraine.
Evaluarea pragurilor de durere în populaţia pacienţilor migrenoşi este contradictorie şi nu
a utilizat algometrie. Recent este un interes crescut în mecanismele patofiziologice ale migrenei
printre care hiperexcitabilitatea căilor nociceptive şi sensitizarea centrală şi periferică ce sunt
este responsabile de creşterea sensibilităţii musculare la pacienţii cu cefalee tip tensional şi
alodinie la cei cu migrenă. Aceste manifestări ale sensitizării corelează clinic cu creşterea
sensibilităţii mecanice musculare. Studii anterioare au demonstrat scăderea pragurilor de durere
la pacienţii cu cefalee cronică tip tensional şi migrenă episodică
МЕДИЦИНА 4П (предупреждение, предотвращение, персонализированный подход и участие): анализ литературы.
No full text4 P medicine is a concept used in healthcare and biomedical research that is based on the principles of prediction, personalization, prevention, and participation. It is increasingly used which has enabled the rapid development of medicine: several forms/types of pathologies have been discovered, for which specific treatments and appropriate prevention strategies have been developed, it has become possible to predict the evolution of health and disease, all these would be useless without the participation of the patient, family, and decision makers.The purpose of this article is to provide an overview of the 4 P medicine and its preventive, predictive, personalized, and participatory principles through the lens of clinical practice.Materials and Methods: The database was searched for the keywords “4P medicine”, “personalized medicine”, “participatory medicine”, “systems medicine”. For the term “systems medicine” we obtained 5,257,904 results, in the last 10 years - there were 2,396,921 publications, journal articles - 2.4 million citations, book chapters - 11 thousand, related to medicine - 1.6 million of the references. For the term “precision medicine” 158,239 references appeared, for “personalized medicine” - 91,883 citations and for “participatory medicine” - 17,579 references. Most references were published in English. For the search for “personalized medicine oncology” - 18,209 references appeared, for “personalized medicine neurology” 4,751 references were discovered, in the last 10 years 4,336 of them were published, being journal articles4,300 and 16 book chapters. Most publications talk about the use of the principles of personalized medicine (4P) in demyelinating pathologies, epilepsy, dementia, neuro-oncology, stroke, migraine, neuroimaging, and neurorehabilitation. Results and discussions: 4P medicine is at the intersection of three major trends: the growing ability of systems biology and medicine to decipher the biological complexity of pathologies, the digital revolution that has increased theability to collect, integrate, store, analyze and communicate data and information, and consumer access to information.Conclusion: 4P medicine is a concept used in biomedical research and human health care that was taken from systems biology and systems medicine. It is a form of approach that uses the principles of prevention, prediction, personalization, and participation to transform healthcare from a reactive to a proactive one. The use of the principles of 4P medicine in clinical practice allows the deciphering of forms of the disease, the stratification according to pathophysiological mechanisms, the application of personalized treatment to the patient, respectively more efficiently and with fewer adverse reactions.Rezumat.Medicina 4 P este un concept utilizat în asistența medicală și cercetarea biomedicală care se bazează pe principiile de predicție, personalizare, prevenție și participare. Este tot mai frecvent utilizat ceea ce a permis dezvoltarea vertiginoasă a medicinei: au fost descoperite mai multe forme/tipuri de patologii, pentru care au fost dezvoltate tratamente specifice și strategii de prevenire adecvate, a devenit posibilă prezicerea evoluției stării de sănătate și boală, toate acestea ar fi inutile fără participarea pacientului, familiei și factorilor de decizie. Scopul prezentului articol este prezentarea generală a medicinei 4 P și a principiilor preventive, predictive, personalizate și participative prin prisma practicii clinice.Materiale și metode: A fost efectuată căutarea în baza de date după cuvintele cheie „ medicina 4P ”, „medicina personalizată”, „ medicina participativă”, „medicina sistemelor” . Pentru termenul „ medicina sistemelor„ am obținut 5.257.904 rezultate, în ultimii 10 ani - au fost 2.396.921 publicații, articole în reviste - 2.4 mln citații, capitole în cărți - 11 mii, relaționate direct cu medicina au fost 1.6 mln dintre referințe. Pentru termenul „ medicina de precizie ” au apărut158.239 referințe, pentru „ medicina personalizată ”- 91.883 citații iar pentru „medicina participatorie ” - 17.579 referințe. Marea majoritate din referințe au fost publicate în limba engleză. Pentru căutarea de „ medicină personalizată oncologie ”- au apărut 18.209 referințe, pentru „medicină personalizată neurologie ” au fost descoperite 4.751 referințe, în ultimii 10 ani au fost publicate 4.336 din ele, fiind artic ole în reviste - 4.300 și 16 capitole în cărți. Cele mai multe publicații vorbesc despre utilizarea principiilor medicinei personalizate (4P) în patologiile demielinizante, epilepsie, demență, neurooncologie, accidente vasculare cerebrale, migrenă, neuroimagistică și neurorecuperare.Rezultate și discuții. Medicina 4p este la intersecția a trei mari trenduri: abilitatea în creștere a biologiei și medicinei sistemelor de a descifra complexitatea biologică a patologiilor, revoluția digitală care a crescut capacitatea de a colecta, integra, depozita, analiza și comunica date și informații, și accesul consumatorilor la informații. Concluzie. Medicina 4P este un concept utilizat în cercetarea biomedicală și asistența medicală acordată persoanelor care a fost preluat din biologia sistemelor și medicina sistemelor. Este o formă de abordare care utilizează principiile de prevenție, prezicere, personalizare și participare pentru a transforma asistența medicală de la o formă reactivă la una proactivă. Utilizarea principiilor medicinei 4P în practica clinică permite descifrarea formelor de boală, stratificarea după mecanisme patofiziologice, aplicarea de tratament personalizat pacientului, respectiv mai eficient și cu mai puține reacții adverse.Медицина 4П - это концепция, используемая в здравоохранении и биомедицинских исследованиях, основанная на принципах прогнозирования, персонализации, предотвращения и участия. Он находит все более широкое применение, что способствовало быстрому развитию медицины: были обнаружены несколько форм/ типов патологий, для которых были разработаны специфические методы лечения и соответствующие стратегии профилактики, стало возможным прогнозировать эволюцию здоровья и болезни, все эти было бы бесполезно без участия пациента, семьи и лиц, принимающих решения.Цель этой статьи - дать обзор медицины 4П и ее принципов профилактики, прогнозирования, персонализации и участия через призму клинической практики.Материалы и методы. Поиск в базе данных проводился по ключевым словам «медицина 4П», «персонализированная медицина», «партиципаторная медицина», «системная медицина». По термину «системная медицина» получено 5 257 904 результата, за последние 10 лет - 2 396 921 публикаций, журнальных статей - 2,4 млн, глав книг - 11 тыс., непосредственно связанных с медициной - 1,6 млн ссылок. По термину «точная медицина» появилось 158 239 ссылок, по «персонализированной медицине» - 91 883 ссылки и по «партиципаторной медицине» - 17 579 ссылок. Подавляющее большинство ссылок было опубликовано на английском языке. По запросу «персонализированная медицина онкология» - 18 209 ссылок, по «персонализированной медицине неврология» - 4 751 ссылка, из них за последние 10 лет опубликовано 4 336, журнальных статей - 4 300 и 16 глав книг. В большинстве публикаций говорится об использовании принципов персонализированной медицины (4П) при демиелинизирующих патологиях, эпилепсии, деменции, онкологии, инсульте, мигрени, нейровизуализации и нейрореабилитации. Результаты и обсуждения. Медицина 4П находится на пересечении трех основных тенденций: растущей способности системной биологии и медицины расшифровывать биологическую сложность патологий, цифровой революции, расширившей возможности сбора, интеграции, хранения, анализа и передачи данных и информации, и доступ потребителей к информации. Вывод: Медицина 4П - это концепция, используемая в биомедицинских исследованиях и здравоохранении человека, которая была взята из системной биологии и системной медицины. Это форма подхода, в котором используются принципы предотвращения, прогнозирования, персонализации и участия, чтобы преобразовать здравоохранение из реактивного в про активное. Использование в клинической практике принципов медицины 4П позволяет проводить расшифровку форм заболевания, стратификацию по патофизиологическим механизмам, применение персонализированного лечения к пациенту соответственно более эффективно и с меньшим количеством побочных реакций
Dispelling the Myths Behind First-author Citation Counts
Full text linkWe conducted a full-scale evaluative citation analysis study of scholars in the XML research field to explore just how different from each other author rankings resulting from different citation counting methods actually are, and to demonstrate the capability of emerging data and tools on the Web in supporting more realistic citation counting methods. Our results contest some common arguments for the continued
use of first-author citation counts in the evaluation of scholars, such as high correlations between author rankings by first-author citation counts and other citation
counting methods, and high costs of using more realistic citation counting methods that are not well-supported by the ISI databases. It is argued that increasingly available digital full text research papers make it possible for citation analysis studies to go beyond what the ISI databases have directly supported and to employ more
sophisticated methods
- …
