1,720,986 research outputs found
Clinical-evolutive peculiarities of depression in children and adolescents
Get PDFLaboratorul de Narcologie de pe lângă Catedra de Psihiatrie şi Narcologie, Facultatea de Perfecţionare a Medicilor a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”Depressive situations appeore in childhood or adolescence, remaining undiagnosed, or being interpreted as „age crisis”. In children and adolescents, the depressive situations are atypical, with a polymorphic manifestation, evolving on a mixed affective background, manifesting specific peculiarities: the affective component of the depression is unstable and undifferentiated; the increased level of anxiety persists; ideative intrusions manifest with especially high intensity; the psychopathiform behaviour has been prevailed.
Stările depresive adeseori debutează în copilărie sau adolescenţă, rămânând nediagnosticate, sau fiind interpretate drept „crize de vârstă”. La copii şi adolescenţi stările depresive sunt atipice, manifestă polimorfism clinic, evoluează, pe fondal afectiv mixt, prezentând unele particularităţi specifice: componenta afectivă a depresiei este instabilă şi nedifererenţiată; persistă nivelul crescut de anxietate; intruziunile ideative se manifestă deosebit de intens; predomină comportamentul psihopatiform
Pathoplastic characteristics of schizophrenia
Get PDFCatedra de Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie medicală
USMF „Nicolae Testemiţanu”After the prospective and retrospective clinico–catamnestic, clinico-psychological and
laboratory analysis of 54 cases of schizophrenia, (from which 25 patients with organic
deterioration and 29 patients associated with alcohol and drug abuse) were found certain
pathoplastic characteristics in the clinico-evolutive picture of the morbid process. This paper
describes some features of disease treatment in case of combination of schizophrenia with other
mental, behavioral disorders and / or alcohol abuse.
În rezultatul analizei clinico-catamnestice prospective şi retrospective, clinico-psihologice
şi de laborator a 54 cazuri de schizofrenie, (dintre care 25 bolnavi cu schizofrenie pe fondal
organic deteriorat şi 29 pacienţi cu schizofrenie agravată de consum de droguri sau alcool) au
fost constatate anumite caractere patoplastice în tabloul clinico-evolutiv al procesului morbid. În
lucrare sunt descrise anumite particularităţi de tratament în cazul asocierii maladiei de bază cu
alte tulburări mintale, de comportament şi/sau datorate consumului de alcool
Depresia la persoanele anxioase
Get PDFAu fost investigate 124 de femei cu depresie nonpsihotică cu vârsta între 18-45 de ani. La 95 dintre pacienţi (grup de studiu), depresia se asocia cu un nivel crescut de anxietate trăsătură sau/şi stare. Lotul de control l-au constituit 29 de bolnavi la care nivelul de anxietate nu depăşea limita fi ziologică. Utilizând un chestionarelaborat special şi calculând coefi cienţii de corelare, a fost studiat impactul diferitor factori de risc semnifi cativi în sensul declanşării depresiei la persoanele cu nivel crescut de anxietate. Au fost evaluaţi coefi cienţii efi cacităţii tratamentului cu antidepresive triciclice şi inhibitori selectivi ai recaptării de serotonină la această categorie de pacienţi. Au fost evidenţiate particularităţile clinico-evolutive ale depresiei în funcţie de tipul anxietăţii: la pacienţii cu nivel crescut de anxietate trăsătura depresia evolua
lent, severitatea ei corela direct cu intensitatea anxietăţii, în tabloul clinic predominau simptomele afective fără fl uctuaţii nictemerale evidente, manifestând tendinţe de recurenţă şi cronicizare. Depresia asociată cu anxietate situativă debuta acut, simptomele afective se interferau frecvent cu tulburări vegetative, în tabloul clinic erau prezente ideaţia autolitică şi agitaţia psihomotorie. Evoluţia depresiei corela direct cu evoluţia situaţiei stresogene; când depresia evolua pe fundal de anxietate, stare şi trăsătură manifestate în egală măsură, debutul a fost brusc, cauzat adeseori de situaţii stresogene nesemnifi cative, tabloul clinic a fost polimorf, episoadele depresive fi ind severe cu tendinţe de recurenţă. Tulburările vegetative, mai frecvent sub aspect de simpaticotonie şi dissomniile, au fost simptome comune tuturor pacienţilor investigaţi. Tratamentul depresiei la persoanele cu nivel crescut de anxietate trebuie să fi e complex (psihoterapeutic şi farmacoterapeutic) şi de durată, cu utilizarea obligatorie a remediilor antidepresive cu efect anxiolitic
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Get PDFThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
The affective and endocrine disorders in alcohol addiction remission
Get PDFCatedra Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie medicală, USMF „Nicolae Testemiţanu”Clinical examination (clinical and psychological tests) and paraclinical investigation
(hormones blood level measurement: adrenocorticotropin, cortisol, prolactin) on a lot of 155
alcohol addicted patients during the onset of remission stage of the disease showed the presence
of some affective disorders (anxiety, depression, dysphoria) as well as endocrine disturbances
compared to people from the control group (the same age and biological sex healthy persons).
The changes detected in alcohol addicted patients during remission, may be the cause of early
recurrences of the disease.
Examenul clinic (testări clinico-psihologice) şi paraclinic (investigarea nivelului
sangvin al hormonilor: adrenocorticotrop, cortzol, prolactină) a 155 pacienţi alcooldependenţi
în perioada incipientă a remisiunii maladiei, a evidenţiat prezenţa unor modificări afective
(anxietate, depresie, disforie), dar şi endocrine, comparativ cu aceiaşi indici la persoanele din
lotul martor (persoane sănătoase de aceiaşi vârstă şi sex biologic). Modificările psihoendocrine
depistate la alcooldependenţi în remisiune, probabil, pot fi cauza recidivelor precoce ale
maladiei
Depressive disorders in patients with diabetes mellitus
Get PDFUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Tulburările depresive sunt frecvent comorbide cu diabetul zaharat, afectând negativ evoluția bolii și
calitatea vieții. Studiile indică o prevalență crescută a depresiei în rândul acestora, iar relația dintre cele două condiții
este complexă, implicând factori biologici, psihologici și sociali. Scopul lucrării. Studierea comorbidității tulburărilor
depresive cu diabetul zaharat, identificând particularitățile
clinico-evolutive și de tratament. Material și metode. S-a
efectuat analiza a 23 surse publicate în perioada 2014-2024,
utilizându-se bibliotecile electronice PubMed, ScienceDirect, Psychiatry Research, Journals of the American Medical Association (JAMA). Rezultate. Tulburările depresive la
pacienții cu diabet zaharat au o prevalență estimată între
40-50%, iar evoluția depresiei contribuie major la mortalitatea prin suicid estimată între 5-10%. Conform studiilor,
disfuncția metabolică din cadrul diabetului zaharat și modificările cerebrale afectează funcția neuropsihică, crescând
riscul de depresie. Astfel, depresia agravează controlul
glicemic și scade calitatea vieții, afectând conformitatea la
tratament. Această interacțiune complexă evidențiază managementul unei strategii terapeutice integrate, esențială
pentru optimizarea gestionării concomitente a ambelor
afecțiuni. Concluzii. Prezența depresiei în diabetul zaharat
necesită implementarea unei gestionări complexe și multidisciplinare, esențiale pentru îmbunătățirea prognosticului,
sănătății generale și aderenței la tratament, contribuind
astfel la reducerea riscurilor și a complicațiilor asociate.Background. Depressive disorders are frequently comorbid with diabetes, negatively affecting the course of the
disease and quality of life. Studies indicate an increased
prevalence of depression among them, and the relationship between the two conditions is complex, involving biological, psychological and social factors. Objective of the
study. Studying the comorbidity of depressive disorders
with diabetes, identifying clinical-evolutionary and treatment peculiarities. Material and methods. The analysis of
23 sources published in the period 2014-2024 was carried
out, using the electronic libraries PubMed, ScienceDirect,
Psychiatry Research, Journals of the American Medical Association (JAMA). Results. Depressive disorders in patients
with diabetes mellitus have an estimated prevalence between 40-50%, and the progression of depression significantly contributes to suicide mortality estimated between
5-10%. According to studies, metabolic dysfunction in diabetes mellitus and cerebral changes affect neuropsychic
function, increasing the risk of depression. Thus, depression exacerbates glycemic control and decreases quality of
life, affecting therapy compliance. This complex interaction
highlights the management of an integrated therapeutic
strategy, essential for optimizing the concurrent control of
both conditions. Conclusion. The presence of depression in
diabetes mellitus requires the implementation of a complex
and multidisciplinary management, essential for improving
prognosis, overall health, and treatment adherence, thereby contributing to reducing associated risks and complications
Variations on the Author
Get PDF“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
Appropriate Similarity Measures for Author Cocitation Analysis
Get PDFWe provide a number of new insights into the methodological discussion about author cocitation analysis. We first argue that the use of the Pearson correlation for measuring the similarity between authors’ cocitation profiles is not very satisfactory. We then discuss what kind of similarity measures may be used as an alternative to the Pearson correlation. We consider three similarity measures in particular. One is the well-known cosine. The other two similarity measures have not been used before in the bibliometric literature. Finally, we show by means of an example that our findings have a high practical relevance.information science;Pearson correlation;cosine;similarity measure;author cocitation analysis
The pubertal crisis and behavioral disorders: between normal development and psychopathological deviation
No full textIntroducere. Pubertatea este o etapă esenţială în dezvoltarea umană, caracterizată de modificări hormonale, cognitive şi emoţionale. Această reorganizare biologică şi psihologică implică o vulnerabilitate crescută pentru apariţia unor deviaţii, dacă persistă sau interferează semnificativ cu funcţionarea adolescentului. Scop. Diferenţierea între manifestările normale şi cele patologice ale adolescenţei cu evidenţierea mecanismelor care contribuie la apariţia tulburărilor de comportament în această perioadă de tranziţie. Material şi metode. Lucrarea se bazează pe o analiză teoretică a literaturii de specialitate (IACAPAP, ICD 10, DSM-5, NICE Guidelines), integrată cu clasificările clasice (Piaget, Erikson, Blos). Informaţiile sunt sintetizate într-un format didactic, cu accent pe semnele de alarmă, diagnosticul diferenţial şi strategiile de intervenţie practică. Rezultate. Pubertatea este asociată cu un dezechilibru între maturizarea rapidă a sistemului limbic şi întârzierea dezvoltării cortexului prefrontal. Adolescenţii sunt sensibili la stresul social, ceea ce creşte riscul pentru comportamente patologice. Diferenţierea va avea la bază intensitatea, durata, impactul funcţional al simptomelor. Diagnosticul diferenţial se va efectua cu tulburarea de conduită, tulburarea opoziţion-al-sfidătoare, depresia, tulburările anxioase, ADHD, comportamentul suicidar şi consumul de substanţe. Evaluarea necesită o abordare multdisciplinară a diferitor domenii, scale standardizate şi screening pentru comorbidităţi. Concluzii. Criza pubertară este un fenomen firesc, dar vulnerabil. Poate deveni punctul de plecare al unor tulburări mintale, dacă nu este recunoscută şi asistată la timp. Este esenţială o abordare integrativă, multidisciplinară, care să includă evaluare, consiliere şi intervenţie precoce, adaptate individual.Introduction. Puberty is a crucial stage in human development, characterized by hormonal, cognitive, and emotional changes. This biological and psychological reorganization involves increased vulnerability to the deviations, especially if it persists or significantly interferes with the adolescent's functioning. Objective. The differentiation between normal and pathological manifestations of adolescence, with an emphasis on the mechanisms that contribute to behavioral disorders during this transitional period. Material and methods. The study is based on a theoretical analysis of specialized literature (IACAPAP, ICD-10, DSM-5, NICE Guidelines), integrated with classical developmental frameworks (Piaget, Erikson, Blos). The information is synthesized in a didactic format, with an emphasis on warning signs, differential diagnosis, and practical intervention strategies. Results. Puberty is associated with an imbalance between the rapid maturation of the limbic system and the delayed development of the prefrontal cortex. Adolescents are highly sensitive to social stress, which increases the risk of pathological behaviors. Differentiation is based on the intensity, duration, and functional impact of symptoms. The differential diagnosis should consider behavioral disorder, oppositional defiant disorder, depression, anxiety disorders, ADHD, suicidal behavior, and substance use. Evaluation requires a multidisciplinary approach across various domains, the use of standardized scales, and screening for comorbidities. Conclusion. The pubertal crisis is a natural but vulnerable phenomenon. It can become the starting point of mental disorders, if not recognized and assisted in time. An integrative, multidisciplinary approach is essential, including assessment, counseling and early intervention, individually adapted
- …
