1,720,996 research outputs found
Analysis of the national legislative and regulatory framework in the field of occupational health and safety in the Republic of Moldova
Full text linkOver time, the Republic of Moldova has gone through several stages of development and reform of the Occupational Health and Safety System. This article aimed to assess the complex legal and regulatory framework in the field of occupational health and safety in the Republic of Moldova. Currently, the Republic of Moldova has ratified 43 conventions and 1 protocol, namely - 8 out of 8 fundamental conventions, 4 out of 4 governing conventions (priority) and 31 technical conventions. Over the years, 2 conventions have been denounced. At the beginning of 2021, the Moldavian parliament adopted the International Labour Organization (ILO) Convention No.161 (1985) on occupational health services. The legal and regulatory framework in occupational safety and health is good enough, but major problems are identified in their implementation
Some aspects of nutritional status of teachers from the Republic of Moldova
Full text linkHygiene
Department, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau,
Republic of Moldova, The 8th International Medical Congress for Students and Young Doctors, September 24-26, 2020Introduction. The poor eating habits of the teachers were related to the unbalanced energy
intake in relation to energy expenditure, sedentary activities; thus, it was proven to lead to:
increased absenteeism from work, reduced productivity, chronic illnesses and reduced life
expectancy.
Aim of the study. To study nutritional status of teachers from the Republic of Moldova.
Materials and methods. The study was descriptive and transversal in design. A random
sample of 275 teachers (34 males and 241 females) aged 22 to 60 years from institutions of
general education from 17 districts of the Republic of Moldova. A special questionnaire was
used, including general data, living and workplace conditions, nutritional and health status.
Data was analyzed using descriptive statistics and Pearson's Chi-square test at 5% level of
significance was applied to the data.
Results. The mean age of teachers was 43±8.32 years, of which 5.2% males and 94.8 females,
67.5% are from rural areas and 32.5% - from urban areas. Regarding the number of meals per
day only 5.2 % of them feeds three times a day, 36.4%- less than two times; 35.1 %- don’t kept
the account, 67.5%- have breakfast, 13.0 %- they have no opportunity to feed in the morning.
In terms of dietary diversification most (51.9%) of the teachers either had at least medium (≤
1 food group) while 20.8% had high (≤ 3 food groups) dietary diversity. Regarding fruit and
vegetables consumption 6.5% doesn’t eat any vegetables and 9.1% doesn’t eat any fruits in
day, only 50.7% and 49.1% can afford to eat fresh vegetables and fruits respectively, more than
three times in day. More than 33.8 % never eat fish weekly, 64.9% eat fish 2 or 3 times in
week, only 1.3 % eat fish daily. 49.4% of teachers never eats in a fast-food restaurant, 24.7%
eat two or three times in week, and 26.0% less than once a week. The most preferred fast food
meals for teachers are hamburger and fries (36.7%), 34,7 %- soft drinks, 28,6 %-attend fast foods for a coffee. 2.5 % of the teachers are cigarette smokers, and 54.5 % are moderate alcohol
consumers respectively. The teachers drink in average 0.8 l/week of alcoholic drinks, the most
preferred are: 47%- wine; 35%- beer; 18%-strong drinks (vodka).
Conclusions. Teachers health is influenced by a variety of risk factors including a poor and
unbalanced diet. Therefore, it is very important to promote the principes of rational nutrition
and healthy behavior among teachers
Evaluarea stării de sănătate a cadrelor didactice
Full text linkHygiene discipline, Department of Preventive Medicine, Nicolae Testemitanu SUMPhBackground. Teaching in schools has been defined as the profession with the most diverse risk factors
that affect health. With almost 48 000 people currently working in educational institutions, teachers
make up the largest occupational group in the Republic of Moldova. Objective of the study. Assessment
of teachers' health in relation to risk factors in the living and working environment. Material and
Methods. The study involved 500 teachers from pre-university educational institutions. For the selfassessment of the health status, a questionnaire was created which was applied online. The subjective
assessment was performed by researching the entries in the medical cards. Results. The majority of
respondents were women (91.4%), with a mean age of 45.6±7.5 years and a milking experience of
22.9±3.2 years. In (75.7%) health is satisfactory, only 3% have serious health problems and would
require hospitalization. In 35.8% of cases, the presence of chronic diseases is registered, their top being
led by diseases of the gastrointestinal tract (33.8%), the cardiovascular system (29.2%) and endocrine
(27.2%). The most common risk factors mentioned were: high levels of stress (53.5%); increased
number of tasks (23.4%); lack of support from family and colleagues (22.9%). Conclusion. The health
of teachers is influenced by a variety of risk factors. There were no correlations between the type of
institution and the subject taught, which highlights the importance of studying the influence of factors
in the occupational environment and the development of prevention measures.Introducere. Predarea în școli a fost definită ca profesia cu cei mai diverși factori de risc, care
acționează asupra stării de sănătate. Cu aproape 48 000 de persoane care activează la moment în
instituțiile de învățământ, profesorii formează cel mai mare grup ocupațional din Republica Moldova.
Scopul lucrării. Evaluarea stării de sănătate a cadrelor didactice în relație cu factorii de risc din mediul
de trai și ocupațional. Material și Metode. În studiu au participat 500 de profesori din instituțiile
preuniversitare de învățământ. Pentru autoevaluarea stării de sănătate a fost creat un chestionar, care a
fost aplicat online. Evaluarea stării de sănătate a fost realizată și prin analiza datelor din cartelele
medicale. Rezultate. Majoritatea respondenților au fost femei (91,4%), cu vârsta medie de 45,6±7,5 ani
și o experiență de muncă de 22,9±3,2 ani. La 75,7% dintre respondenți starea de sănătate a fost
satisfăcătoare, doar la 3% s-au atestat probleme grave de sănătate, care ar necesita internare în spital.
În 35,8% cazuri se înregistrează prezența maladiilor cronice, topul acestora fiind condus de maladiile
tractului gastro-intestinal – 33,8%, a aparatului cardiovascular – 29,2% și a celui endocrin – 27,2%. Cei
mai frecvenți factori de risc menționați au fost: nivelul crescut de stres – 53,5%, numărul mare de sarcini
– 23,4%, lipsa suportului din partea familiei și a colegilor – 22,9%. Concluzii. Sănătatea profesorilor
este influențată de o varietate de factori de risc. Nu s-au înregistrat corelații între tipul instituției și
materia predată, fapt ce evidenţiază importanța studierii influenței factorilor din mediul ocupațional și a
elaborării măsurilor de prevenție
Impactul factorilor de risc și a experienței de predare online asupra stării de sănătate a profesorilor din Republica Moldova în timpul pandemiei de COVID-19
Full text linkBackground. The sudden development of the COVID-19
pandemic imposed radical changes, which affected most
of the day-to-day work of teachers as well as their health.
Objective of the study. Assessment of occupational risk
factors as well as the problem of teachers’ adaptation to
the change of teaching methodology imposed by the restrictions during the COVID-19 pandemic. Material and methods. In order to achieve the proposed goal, a descriptive
cross-sectional study was initiated. The data were collected
using a structured questionnaire that was applied online.
The questionnaire contained several chapters such as: general data, working and living conditions, eating behavior,
subjective assessment of health and objective assessment
of changes caused by online teaching. Results. Of the 519
teachers, the vast majority 79% have a bachelor’s degree,
13.5% - postgraduate studies, and only 3.9% secondary
education. If we characterize the sample by the subject
taught then 64.7% of teachers teach subjects in real profile (such as mathematics, physics, chemistry, biology) and
the remaining 36.3% teach objects in humanities (such as
Romanian languages, foreign languages, geography or history). Regarding online teaching, 68.3% say that it is characterized by neuro-psychic overload, unaffected by only about
9.5%. From the first group, over 59.6% of teachers claim
that this emotional strain persists permanently, rare cases
of emotional impairment being recorded in only 35.3%.The
influence of these factors was characterized by an increased
incidence of cardiovascular disease by 19%; of diseases of
the gastrointestinal tract (65.2%); endocrine dysfunction
(17.3%). Conclusions. This study is relevant because it describes the critical elements of the online teaching experience and identifies some risk factors in teachers operating
in an area strongly marked by social restrictions imposed
by the pandemic.Introducere. Dezvoltarea fulminantă a pandemiei de COVID-19 a impus schimbări radicale în modul de predare
în școli, toate acestea afectând în cea mai mare parte activitatea cotidiană a cadrelor didactice precum ți starea de
sănătate a acestora. Scopul lucrării. Evaluarea factorilor de risc din mediul ocupațional precum și a problemei
adaptării cadrelor didactice la schimbarea a metodologiei
de predare impusă de restricțiile din timpul pandemiei de
COVID 19.Materiale și metode. Pentru atingerea scopului
propus a fost inițiat un studiu transversal descriptiv. Datele au fost colectate folosind un chestionar structurat care
a fost aplicat online., ce a cuprins capitole precum: condiții de muncă și de viață, evaluarea subiectivă a sănătății și
evaluare obiectivă a schimbărilor cauzate de predarea online ș.a. Rezultate. Din cei 519 profesori, 79% au diplomă
de licență, 13,5% - studii postuniversitare, iar doar 3,9%
studii medii. Dacă caracterizăm eșantionul după disciplina
predată, atunci 64,7% dintre profesori predau discipline în
profil real (cum ar fi matematică, fizică,), iar 36,3% predau
obiecte umaniste (precum limba română, limbi străine). Referitor la predarea online, 68,3% spun că aceasta se caracterizează prin suprasolicitare neuro-psihică, neafectată fiind
doar aproximativ 9,5%. Din prima grupă, peste 59,6% dintre cadrele didactice susțin că această încordare emoțională
persistă permanent, cazuri rare de afectare emoțională fiind înregistrate în 35,3%. Influența acestor factori sa caracterizat prin creșterea incidenței de maladii cardiovasculare
cu 19 %; a afecțiuni ale tractului gastrointestinal (65.2 %);
disfuncții endocrine (17.3 %).Concluzii. Acest studiu este
relevant pentru că descrie elementele critice ale experienței
de predare online și identifică unii factori de risc la cadrele
didactice care își desfășoară activitatea într-o zonă puternic
marcată de restricțiile sociale impuse de pandemie.Studiu realizat cu suportul proiectului KEP/ Ref: No. 304.4.22-20,” Îmbunătățirea sistemului de securitate și sănătate în muncă în Republica Moldova”, conducător de proiect: Simona Villani, conferențiar universitar, Disciplina de Biostatistică și Epidemiologie Clinică, Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea din Pavia, Italia, autoritatea contractantă: Central European Initiative, Know –How Exchange Program Call for Proposals 2020
Factorii de risc și starea de sănătate a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ general: Teză de doctor în științe medicale: 331.02 Igienă
No full textActualitatea cercetării: Cadrele didactice din Republica Moldova se confruntă cu factori de risc
ocupaționali și psihosociali ce favorizează afecțiuni cronice și sindromul de epuizare profesională, ceea ce
impune analiza determinanților sănătății și dezvoltarea unor politici de prevenție și promovare a bunăstării
profesionale.
Scopul cercetării: Evaluarea stării de sănătate și a factorilor de risc profesionali la cadrele didactice din
instituțiile de învățământ general, în vederea elaborării măsurilor de prevenție a maladiilor.
Obiectivele cercetării: Evaluarea stării de sănătate a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ
primar și secundar general (morbiditatea, indicii stării funcționale, psihoemoționali); Evaluarea igienică a
particularităților factorilor de risc (profesionali și extraprofesionali) , specifici acestui tip de activitate
profesională; Determinarea și evaluarea interrelațiilor dintre indicii stării de sănătate a cadrelor didactice și
factorii de risc; Elaborarea măsurilor de profilaxie a maladiilor și de fortificare a stării de sănătate la cadrele
didactice din Republica Moldova.
Noutatea și originalitatea științifică rezidă în abordarea igienică integrată a condițiilor de muncă și a
sănătății cadrelor didactice, prin investigarea stresului ocupațional și a burnout-ului, identificarea factorilor
determinanți ai morbidității și fundamentarea unor metode moderne de prevenire și gestionare.
Rezultatele noi obținute sunt susținute de analiza detaliată a burnout-ului, care indică niveluri moderate
de extenuare emoțională (19,99±8,30), un risc crescut de reducere a realizărilor personale la 28% dintre
respondenți și corelații semnificative între dimensiunile sindromului (r=0,463; p<0,001). Totodată, asocierea
dintre extenuarea emoțională și dereglările ciclului menstrual (χ²(96)=109,158; p=0,020) confirmă impactul
stresului ocupațional asupra reglării neuroendocrine, iar scorurile IES-R evidențiază prezența unor simptome de
intruziune și hiperactivare la un subset al populației, sugerând o vulnerabilitate psihologică cumulativă. În plus,
influența factorilor ergonomici (postura ortostatică prelungită, suprasolicitarea vocală), a microclimatului școlar
necorespunzător și a obiceiurilor comportamentale contribuie suplimentar la destabilizarea stării funcționale. În
ansamblu, aceste date reflectă un profil de risc psihosomatic tot mai pronunțat în rândul cadrelor didactice,
accentuând necesitatea intervențiilor preventive timpurii.
Semnificația teoretică constă în elaborarea unui model integrat de evaluare a sănătății ocupaționale a
cadrelor didactice, care evidențiază legătura dintre expunerea cronică la factori de risc și modificările funcționale
ale organismului, cu accent pe burnout și stresul ocupațional.
Valoarea aplicativă constă în oferirea unui suport științific și metodologic pentru elaborarea politicilor
de sănătate ocupațională în educație, prin profiluri de risc, programe de screening și instruire continuă destinate
îmbunătățirii condițiilor de muncă și promovării sănătății cadrelor didactice.
Implementarea rezultatelor științifice s-a realizat prin validarea lor la conferințe naționale și
internaționale și prin integrarea în proiecte europene și bilaterale, fiind valorificate atât în mediul academic și
formarea specialiștilor, cât și în elaborarea politicilor de sănătate ocupațională și publică din Republica
Moldova.
Structura tezei: introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor, concluzii generale și recomandări,
bibliografie din 221 surse, 10 anexe, 159 pagini de text de bază, 23 figuri și 9 tabele; 25 de lucrări științifice și
2 certificate de inovator.The actuality of the research: Teaching staff in the Republic of Moldova are exposed to a range of
occupational and psychosocial risk factors that contribute to chronic health conditions and professional burnout.
This underscores the need to examine the determinants of health and to develop prevention policies and
strategies that promote professional well-being.
The aim of the study: The assessment of health status and occupational risk factors among teachers in
general education institutions, with the aim of developing preventive measures.
Objectives of the study: To assess the health status of teachers in primary and general secondary
education institutions, including morbidity, functional status indicators, and psycho-emotional parameters; To
conduct a hygienic evaluation of occupational and non-occupational risk factors specific to this professional
activity.; To determine and analyze the interrelationships between health indicators of teaching staff and
identified risk factors; To develop preventive measures aimed at reducing disease burden and strengthening the
health status of teachers in the Republic of Moldova.
Scientific novelty and originality consist in the first integrated hygienic approach to teachers’ working
conditions and health, addressing occupational stress and burnout, identifying key morbidity determinants, and
substantiating modern strategies for prevention and management.
The obtained results are supported by the detailed analysis of burnout, which reveals moderate levels
of emotional exhaustion (19.99±8.30), an increased risk of reduced personal accomplishment in 28% of
respondents, and significant correlations between the syndrome’s dimensions (r = 0.463; p < 0.001). Moreover,
the association between emotional exhaustion and menstrual cycle disturbances (χ²(96)=109.158; p=0.020)
confirms the impact of occupational stress on neuroendocrine regulation, while the IES-R scores highlight the
presence of intrusion and hyperarousal symptoms in a subset of participants, indicating a cumulative
psychological vulnerability. Additionally, the influence of ergonomic factors (prolonged standing posture, vocal
strain), inadequate classroom microclimate conditions, and behavioral patterns further contributes to a decline
in functional capacity. Overall, these findings outline an increasingly pronounced psychosomatic risk profile
among teaching staff, emphasizing the need for early preventive interventions.
The theoretical significance lies in developing an integrated model for assessing teachers’ occupational
health, highlighting the link between chronic exposure to risk factors and functional changes in the body, with
emphasis on burnout and occupational stress.
The applicative value consists in providing scientific and methodological support for occupational
health policies in education, through risk profiling, screening programs and continuous training aimed at
improving working conditions and teachers’ health.
Implementation of research results was achieved through validation at national and international
conferences and integration into European and bilateral projects, being capitalized both in academia and in the
development of occupational and public health policies in the Republic of Moldova.
Thesis structure: introduction, 4 chapters, synthesis of results, general conclusions and
recommendations, bibliography with 221 references, 10 annexes, 159 pages of main text, 23 figures and 9 tables;
with 25 scientific publications and 2 inventor certificates
Influența factorilor de risc ai mediului ocupațional asupra stării de sănătate a cadrelor didactice
Full text linkCatedra de igienă, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltareBackground. A safe and healthy workplace contributes to a healthy workforce, making the occupational
environment a priority segment of study. Teachers are often exposed to the influence of both physical
and psychological risk factors. Objective of the study. Assessing the influence of risk factors of the
occupational environment on the health of teachers in pre-university educational institutions. Material
and Methods. A descriptive, cross-sectional study was performed. A semi-structured questionnaire was
used, which includes: sociodemographic and occupational characteristics, perceptions on the physical
environment. Results. The study involved 278 teachers. 94.7% were women with an average age of
44.16 ± 9.9 years with a work experience of 20.21 ± 10.5 years. 60.5% of persons involved in study
work in gymnasiums; 34.2% - in high schools; 5.2- in primary schools. Most (65.8%) have a dynamic
work, with frequent movements through the work space, 18.4% - in orthostatic position, 13.2% in sitting
position. 18.7% state that the workplace is uncomfortable. 18.4% mentioned the presence of low
temperature, 14.5 - insufficient lighting, 40.8% - the presence of air currents. 9.2% of teachers have
been ill more than 4 times in the last 12 months. 40.8% 40.8% suffer from at least one chronic
disease. Conclusion. Workplace morbidity among teachers is high. It is important to implement healthy
school strategies for ensuring the health and the well-being of the teachers.
Introducere. Un loc de muncă sigur și sănătos contribuie la o forța de muncă sănătoasă, astfel mediul
ocupațional devenind un segment prioritar de studiu. Cadrele didactice deseori sunt expuse influenței
factorilor de risc atât fizici, cât și psihologici. Scopul lucrării. Evaluarea influenței factorilor de risc ai
mediului ocupațional asupra stării de sănătate a profesorilor din instituțiile preuniversitare. Material și
Metode. A fost realizat un studiu descriptiv, transversal. S-a administrat un chestionar, semistructurat
care cuprinde: caracteristici sociodemografice și ocupaționale, percepții asupra mediului
fizic. Rezultate. La studiu au participat 278 profesori din toate regiunile Republici Moldova. 94.7% au
fost femei cu o vârstă medie de 44.16±9.9 ani, cu o vechime în muncă de 20.21±10.5 ani. 60.5 %
activează în gimnazii; 34.2 %-liceu; 5.2- școli primare. Majoritatea (65.8%) au o muncă dinamică, cu
deplasări frecvente în spațiu de lucru, 18.4% - în poziție ortostatică, 13.2% - poziție șezândă. 18.7 %
atestă că locul de muncă este incomod. 18.4 % au menționat prezența temperaturii joase, 14.5 - iluminat
insuficient, 40.8 % - prezența curenților de aer. 9.2 % dintre profesori au fost bolnavi de mai mult de 4
ori în ultimele 12 luni. 40.8% suferă de cel puțin o maladie cronică, în 55% fiind HTA.
Concluzii. Morbiditatea la locul de muncă este ridicată în rândul profesorilor. Este un imperativ ca
strategiile de implimentare în mediul educațional să se concentreze și pe profesori pentru a le asigura
sănătatea și bunăstarea
Risk factors and health status of teachers in general education institutions
No full textActualitatea cercetării: Cadrele didactice din Republica Moldova se confruntă cu factori de risc ocupaționali și psihosociali ce favorizează afecțiuni cronice și sindromul de epuizare profesională, ceea ce impune analiza determinanților sănătății și dezvoltarea unor politici de prevenție și promovare a bunăstării profesionale. Scopul cercetării: Evaluarea stării de sănătate și a factorilor de risc profesionali la cadrele didactice din instituțiile de învățământ general, în vederea elaborării măsurilor de prevenție a maladiilor. Obiectivele cercetării: Evaluarea stării de sănătate a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ primar și secundar general (morbiditatea, indicii stării funcționale, psihoemoționali); Evaluarea igienică a particularităților factorilor de risc (profesionali și extraprofesionali) , specifici acestui tip de activitate profesională; Determinarea și evaluarea interrelațiilor dintre indicii stării de sănătate a cadrelor didactice și factorii de risc; Elaborarea măsurilor de profilaxie a maladiilor și de fortificare a stării de sănătate la cadrele didactice din Republica Moldova. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în abordarea igienică integrată a condițiilor de muncă și a sănătății cadrelor didactice, prin investigarea stresului ocupațional și a burnout-ului, identificarea factorilor determinanți ai morbidității și fundamentarea unor metode moderne de prevenire și gestionare. Rezultatele noi obținute sunt susținute de analiza detaliată a burnout-ului, care indică niveluri moderate de extenuare emoțională (19,99±8,30), un risc crescut de reducere a realizărilor personale la 28% dintre respondenți și corelații semnificative între dimensiunile sindromului (r=0,463; p<0,001). Totodată, asocierea dintre extenuarea emoțională și dereglările ciclului menstrual (χ²(96)=109,158; p=0,020) confirmă impactul stresului ocupațional asupra reglării neuroendocrine, iar scorurile IES-R evidențiază prezența unor simptome de intruziune și hiperactivare la un subset al populației, sugerând o vulnerabilitate psihologică cumulativă. În plus, influența factorilor ergonomici (postura ortostatică prelungită, suprasolicitarea vocală), a microclimatului școlar necorespunzător și a obiceiurilor comportamentale contribuie suplimentar la destabilizarea stării funcționale. În ansamblu, aceste date reflectă un profil de risc psihosomatic tot mai pronunțat în rândul cadrelor didactice, accentuând necesitatea intervențiilor preventive timpurii. Semnificația teoretică constă în elaborarea unui model integrat de evaluare a sănătății ocupaționale a cadrelor didactice, care evidențiază legătura dintre expunerea cronică la factori de risc și modificările funcționale ale organismului, cu accent pe burnout și stresul ocupațional. Valoarea aplicativă constă în oferirea unui suport științific și metodologic pentru elaborarea politicilor de sănătate ocupațională în educație, prin profiluri de risc, programe de screening și instruire continuă destinate îmbunătățirii condițiilor de muncă și promovării sănătății cadrelor didactice. Implementarea rezultatelor științifice s-a realizat prin validarea lor la conferințe naționale și internaționale și prin integrarea în proiecte europene și bilaterale, fiind valorificate atât în mediul academic și formarea specialiștilor, cât și în elaborarea politicilor de sănătate ocupațională și publică din Republica Moldova. Structura tezei: introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 221 surse, 10 anexe, 159 pagini de text de bază, 23 figuri și 9 tabele; 25 de lucrări științifice și 2 certificate de inovator.The actuality of the research: Teaching staff in the Republic of Moldova are exposed to a range of occupational and psychosocial risk factors that contribute to chronic health conditions and professional burnout. This underscores the need to examine the determinants of health and to develop prevention policies and strategies that promote professional well-being. The aim of the study: The assessment of health status and occupational risk factors among teachers in general education institutions, with the aim of developing preventive measures. Objectives of the study: To assess the health status of teachers in primary and general secondary education institutions, including morbidity, functional status indicators, and psycho-emotional parameters; To conduct a hygienic evaluation of occupational and non-occupational risk factors specific to this professional activity.; To determine and analyze the interrelationships between health indicators of teaching staff and identified risk factors; To develop preventive measures aimed at reducing disease burden and strengthening the health status of teachers in the Republic of Moldova. Scientific novelty and originality consist in the first integrated hygienic approach to teachers’ working conditions and health, addressing occupational stress and burnout, identifying key morbidity determinants, and substantiating modern strategies for prevention and management. The obtained results are supported by the detailed analysis of burnout, which reveals moderate levels of emotional exhaustion (19.99±8.30), an increased risk of reduced personal accomplishment in 28% of respondents, and significant correlations between the syndrome’s dimensions (r = 0.463; p < 0.001). Moreover, the association between emotional exhaustion and menstrual cycle disturbances (χ²(96)=109.158; p=0.020) confirms the impact of occupational stress on neuroendocrine regulation, while the IES-R scores highlight the presence of intrusion and hyperarousal symptoms in a subset of participants, indicating a cumulative psychological vulnerability. Additionally, the influence of ergonomic factors (prolonged standing posture, vocal strain), inadequate classroom microclimate conditions, and behavioral patterns further contributes to a decline in functional capacity. Overall, these findings outline an increasingly pronounced psychosomatic risk profile among teaching staff, emphasizing the need for early preventive interventions. The theoretical significance lies in developing an integrated model for assessing teachers’ occupational health, highlighting the link between chronic exposure to risk factors and functional changes in the body, with emphasis on burnout and occupational stress. The applicative value consists in providing scientific and methodological support for occupational health policies in education, through risk profiling, screening programs and continuous training aimed at improving working conditions and teachers’ health. Implementation of research results was achieved through validation at national and international conferences and integration into European and bilateral projects, being capitalized both in academia and in the development of occupational and public health policies in the Republic of Moldova. Thesis structure: introduction, 4 chapters, synthesis of results, general conclusions and recommendations, bibliography with 221 references, 10 annexes, 159 pages of main text, 23 figures and 9 tables; with 25 scientific publications and 2 inventor certificates
Особенности факторов риска для преподавательского состава
Full text linkIP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae TestemițanuÎnceputul secolului XXI este remarcat de o schimbare semnificativă a procesului educațional (metode interactive, lucru în grup etc.), de dezvoltarea unor noi forme de organizare a învățământului școlar, atât primar, cât și secundar. În același timp, a crescut nu numai volumul, dar și complexitatea materialului care trebuie cunoscut, respectiv au crescut solicitările informaționale și necesitatea unei abordări creative în activitatea didactică. Studiul a implicat o căutare avansată în bazele de date MEDLINE și PubMed în 2019. Au fost selectate toate cercetările care au raportat prevalența factorilor de risc în profesia de cadru didactic. Din cele 50 de articole care au îndeplinit criteriile de includere, în final doar 32 au fost incluse în studiu. Această revizuire a literaturii demonstrează că prevalența bolilor musculo-scheletice în rândul cadrelor didactice variază între 59,2% și 68,9% din cauza poziției statice îndelungate, îndeplinirii mișcărilor de amplitudine mică. Din cauza diferitor factori, 15,3% din profesori sunt traumatizați. Aproximativ 45,5% au raportat epuizare emoțională și fi zică. Există un motiv de îngrijorare în ceea ce privește modifi cările musculo-scheletice, tulburările de voce și stresul raportat în rândul cadrelor didactice. Totodată nu a fost cercetată acțiunea factorilor ocupaționali în funcție de unele condiții specifi ce pentru instituțiile de învățământ ca: nivelul școlar, tipul instituției școlare (privată sau de stat), locație (urbană/rurală) ș.a.The beginning of the 21st century is marked by a significant change in the educational process (interactive methods, group work, etc.), and by the development of new forms of educational organization. At the same time, it was attested an increment not only in the volume, but also in the complexity of the material which is need to be known. Moreover, it increased the necessity of creative approaching in teaching. The study involved an extensive search of MEDLINE and PubMed databases in 2019. All studies which reported on the prevalence and/or risk factors in the teaching profession were initially selected for inclusion. From the 50 articles which were initially found, the final group of 32 met the inclusion criteria and were examined in detail. This review suggests that the prevalence of musculoskeletal diseases among school teachers ranges between 59,2%and 68,9%. More than15,3% of teachers are injured. About 45,5% of all respondents have to be a cause for concern regarding musculoskeletal disorders, voice disorder, and stress reported among educators. While most risk factors matched those reported in studies elsewhere, others such as school characteristics (school level, government or private school, and location [rural/urban]) have not been investigated.Начало XXI века ознаменовалось значительным изменением образовательного процесса (интерактивные
методы, групповая работа и т.д.), развитием новых
форм организации образования. В то же время это
увеличило не только объем, но и сложность материала,
который нужно усвоить, и необходимость творческого
подхода к преподаванию. Исследование включило в себя
продвинутый поиск в базах данных MEDLINE и PubMed
в 2019 году. Были отобраны все исследования, в которых
сообщалось о распространенности факторов риска в
профессии учителя. Из 50 первоначально найденных
статей только 32 соответствовали намеченным
критериям для включения в дальнейших исследованиях.
Аналитический обзор показывает, что распространенность заболеваний опорно-двигательной системы
среди учителей школ составляет от 59,2% до 68,9%,
которые в значительной степени обусловлены продолжительными нагрузками, направленными на позиции
тела, постоянные ограничения в движениях. У 15,3%
учителей зарегистрированы травмы. Около 45,5% всех
респондентов отмечают голосовые расстройства,
эмоциональную и физическую усталость. Существует
причина для беспокойства по поводу нарушения опорнодвигательного аппарата, голосового расстройства
и стресса у педагогов. Одновременно не было изучено
воздействие профессиональных факторов в корреляции
с некоторыми специфическими условиями для образовательных учреждений, такие как: уровень образования,
тип учебного заведение (государственное или частное),
тип населенного пункта (сельский/городской) и др
Hygienic assessment of training timetable and symptoms of overtrainig to football players
Full text linkNicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, Republic of Moldova
The 6th International Medical Congress for Students and Young DoctorsTo stay healthy and to avoid injuries of health and to achieve best performances
football players have to be adopters of a healthy lifestyle. One of the main factors of increasing the level
of physical training of athletes is an organized systematic training, respecting the timetable of work and
rest, training conditions, physiological principles and hygienic requirements of an healthy dietary. So,
the purpose of this study is evaluation of training shedule and overtraining symptoms of junior
sportsmen
Assessment of teachers’ health in relation to working conditions
Full text linkDiscipline of Hygiene, Department of Preventive Medicine
Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: Teaching in schools has been defined as the profession with the most diverse risk factors that affect health. With almost 48000 people
currently working in educational institutions, teachers make up the largest occupational group in the Republic of Moldova.
Material and methods: The study involved 519 teachers from pre-university educational institutions. For the self-assessment of the health status, a
questionnaire was created which was applied online. The subjective assessment was performed by researching the entries in the medical cards.
Results: The majority of respondents were women (91.4%), with a mean age of 45.6±7.5 years and a working experience of 22.9±3.2 years. In 75.7% of
them health is satisfactory, only 3% have serious health problems and would require hospitalization. In 35.8% of cases, the presence of chronic diseases
is registered, their top being led by diseases of the gastrointestinal tract (33.8%), the cardiovascular system (29.2%) and endocrine (27.2%). The most
common risk factors mentioned were: high levels of stress (53.5%); increased number of tasks (23.4%); lack of support from family and colleagues (22.9%).
Conclusions: The health of teachers is influenced by a variety of risk factors. There were no correlations between the type of institution and the subject
taught, which highlights the importance of studying the influence of factors in the occupational environment and the development of prevention measures
- …
