35 research outputs found
Clinical and immunological characteristics of systemic lupus erythematosus patients from the Republic of Moldova
No full textNicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of MoldovaIntroduction. Epidemiological studies of systemic lupus erythematosus have been reported in
the literature in many countries and ethnic groups
Клинико-эволюционные особенности ранней системной красной волчанки
No full textUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”Rezumat
Caracteristicile clinico-evolutive ale lupusului eritematos sistemic au suport pentru stabilirea diagnosticului chiar în primii ani de boală. Lupusul precoce are particularitățile sale de evoluție: maladia este mai activă, pacienții tind să diminueze starea lor generală, dar și complicațiile bolii sunt mai puține. Rezultatele obținute ne-ar permite un management eficient precoce la acești pacienți.
Clinical and evolutive features of systemic lupus erythematosus have support for diagnosis even in the early years of the disease. Early lupus has its particularities of evolution: disease is more active, patients tend to diminish their general condition, but the complications of the disease are fewer. The obtained results would allow efficient management early in these patients.
Клинико-эволюционные особенности системной красной волчанки являются опорой в установлении диагноза даже в первые годы болезни. Ранняя волчанка имеет свои особенности эволюции: болезнь более активна, пациенты склонны недооценивать их общее состояние, но осложнений заболевания меньше. Полученные результаты могут способствовать эффективному менеджменту этих пациентов на ранних этапах
Clinical and serological characteristics of the early systemic lupus erithematosus
No full text321.04 - REUMATOLOGIE
Rezumatul tezei de doctor în științe medicale[...] Introduction. Recognition of early systemic lupus erythematosus (SLE) features is a priority
issue in the evolution of the disease. Highlighting the symptoms at the onset of the disease, such
as the dynamics and succession of their onset, is fundamental for early diagnosis and favourable
prognosis. The international data presented the signs and symptoms characteristic for the early
period of SLE, namely the first 2 years after the diagnosis, but in small studies with contradictory
results, especially in countries of South America. It should be noted that in analysed literature, we
established that the immunological criteria could be detected in patients 5 years before the
diagnosis. Based on the results of available studies, we did not identify the symptomatology stage
according to the consecutive appearance of it in the early phase of the disease until the diagnosis
and in the first years of the disease. [...][...] Introducere. Cunoașterea particularităților lupusului eritematos sistemic (LES) precoce este o
problemă prioritară în evoluția bolii. Evidențierea simptomelor la debutul maladiei, precum și
dinamica şi consecutivitatea apariției lor sunt fundamentale pentru diagnosticul precoce și
pronosticul favorabil. În literatura de specialitate au fost prezentate date care elucidează semnele și
simptomele caracteristice pentru perioada precoce a LES, anume primii 2 ani de la stabilirea
diagnosticului, dar în studii mici, cu rezultate contradictorii, pe etnii mai cu seamă din America de
Sud. În literatura de specialitate analizată am constatat că criteriile imunologice pot fi depistate la
pacienți cu 5 ani înaintea stabilirii diagnosticului. Rezultatele publicate în literatura disponibilă nu
relevă etapizarea simptomatologiei conform consecutivității aparitiei ei în faza timpurie a maladiei
până la stabilirea diagnosticului și în primii ani de boală. [...
Caracteristica clinică şi serologică a lupusului eritematos sistemic precoce
No full text321.04 - REUMATOLOGIE
Teză de doctor în științe medicale[...] INTRODUCERE
Lupusul eritematos sistemic (LES) este o maladie autoimună polisindromică de etiologie
necunoscută, care se dezvoltă pe fondul proceselor de imunoreglare imperfecte, determinate
genetic, asociată cu hiperproducerea autoanticorpilor [9].
LES este o patologie care afectează oamenii de diferită vârstă, rasă, origine, sex,
preponderent sunt afectate femeile de vârstă fertilă, în 83-97% cazuri. Conform datelor
epidemiologice oferite de C. Bartels (2007), incidența LES variază între 1,8 și 7,6 cazuri la 100
mii de persoane pe an, iar prevalența este estimată între 12 și 50 la 100 mii de persoane. Conform
datelor Biroului Naţional de Statistică, în Republica Moldova incidenţa LES a fost de 94 de
cazuri pentru anul 2013, iar prevalenţa a reprezentat 21,2 cazuri la 100 mii de locuitori. [...
The role of the nurse in cardiovascular risk assessment at the primary health care level
No full textUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial. Evaluarea riscului cardiovascular este o metoda de prevenție ușor aplicabilă la nivel de asistența medicală primară (AMP). Scopul lucră rii. Determinarea rolului asistentului medical în evaluarea riscului cardiovascular la nivel AMP. Material și metode. A fost efectuat un studiu de reviu narativ, cu utilizarea bazei de date PubMed. Căutarea a fost realizată în interval de ultimii 5 ani, prin utilizarea cuvintelor cheie: „cardio-vascular risk”, „screening”, „nurse”, „primary health care”. Pentru cercetare au fost utilizate 36 articole depline în limba engleză. Rezultate. Asistentul medical joacă un rol important în evaluarea riscului cardio-vascular la nivel de AMP, exercitând activități atât delegate cât și autonome. Majoritatea studiilor analizate descriu activitățile nursei, precum, comunicarea cu pacientul prin aprecierea anamnezei ereditare, ocupaționale, aprecierea deprinderilor vicioase, etc. Studiile notează importanța nursei în aprecierea parametrilor clinici, precum indicele masei corporale, circumferința abdominală, valorile tensiunii arteriale, dar și paraclinici: LDL colesterol, HDL colesterol, colesterol total, glicemia a jeun. Câteva studii au stipulat responsabilitatea nursei în determinarea indicelui gleznă-braț, nivelul de homocisteină și profilul de coagulare. Nursa este responsabilă pentru determinarea persoanelor eligibili pentru evaluarea riscului cardio-vascular, aplică chestionarul și prezentă rezultatele medicului. Concluzii. Asistentul medical de familie este persoana de prim contact în sală de triaj, care efectuează independent consultul primar al pacientului, determinarea parametrilor clinici (TA, IMC) și paraclinici (colesterol și glicemia), dar și alte activități delegate de către medicul de familie cu scopul evaluării riscului cardiovascular.Introduction. Cardiovascular disease is the leading cause of death worldwide. Cardiovascular risk assessment is an easily applicable prevention method at the primary health care (PHC) level. Objective of the study. Determining the nurse’s role in cardiovascular risk assessment at the PHC level. Material and methods: A narrative review study was conducted using PubMed database. The search was performed within the last 5 years, using the keywords „cardio-vascular risk”, „screening”, „nurse”, „primary health care”. Thirty-three full-text articles in English were used for the research. Results. The nurse plays an important role in cardiovascular risk assessment at the level of PHC, performing both delegated and autonomous activities. Most analyzed studies describe the activities of the nurse, such as communication with the patient by assessing the hereditary and occupational history, assessing vicious habits, etc. Studies also note the importance of the nurse in the assessment of clinical parameters such as body mass index, abdominal circumference, blood pressure values, but also paraclinical: LDL cholesterol, HDL cholesterol, total cholesterol, fasting blood glucose. Several studies have stipulated the nurse’s responsibility in determining ankle-brachial index, homocysteine level and coagulation profile. The nurse is responsible for determining persons eligible for cardiovascular risk assessment, applying the questionnaire and presenting the results to the doctor. Conclusion. The PHC nurse is the first contact person in the triage room, who independently performs the patient’s primary consultation, the determination of clinical (BP, BMI) and paraclinical (cholesterol and blood glucose) parameters, as well as other activities delegated by the family doctor for the purpose of cardiovascular risk assessment
Therapeutic adherence in patients with systemic lupus erythematosus: a cross-sectional study
No full textAbstract
Introduction. The aim of the research was the study of the adherence to treatment in patients with systemic lupus erythematosus.
Methods. Cross-sectional study including 132 consecutive patients with systemic lupus erythematosus (SLICC, 2012 classification criteria). We collected clinical and socio-demographic data, socio-economic status; we assessed SLEDAI-2k disease activity, and estimated the adherence to treatment by Morisky questionnaire.
Results. Our results demonstrated that low adherence to treatment in patients with systemic lupus erythematosus was in only 11.36% of patients, while 43.18% and 45.46% of the patients were scored as moderate and high adherence, respectively. A moderate/high adherence to treatment was associated to a high level of education (r = −0.51, p < 0.05, 95% CI = −0.25 to −0.66), low disease activity (r = 0.38, p < 0.05, 95% CI = 0.25 to 0.53) and low indices of physician global assessment (r = −0.31, p<0.05, 95% CI = −0.23 to −0.71). The sub-analysis of the adherence to each drug demonstrated that the highest adherence was to treatment with glucocorticosteroids – 92.85%, followed by hydroxychloroquine and aspirin – 92.15% and 89.79%, respectively.
Conclusion. In our cohort, the adherence to treatment was high in 45.46%, moderate in 43.18% and low in only 11.36% cases. High adherence to treatment was associated to low disease activity. The adherence was positively influenced by the age at the onset of the disease and a high educational level.</jats:p
Roadmap for HTA implementation in Moldova [Dataset]
No full textThe development of a roadmap for Health Technology Assessment implementation in Moldov
Therapeutic adherence in patients with systemic lupus erythematosus: a cross-sectional study
No full textIntroduction. The aim of the research was the study of the adherence to treatment in patients with systemic lupus erythematosus
