1,720,954 research outputs found
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Full text linkThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
Variations on the Author
Full text link“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
Appropriate Similarity Measures for Author Cocitation Analysis
Full text linkWe provide a number of new insights into the methodological discussion about author cocitation analysis. We first argue that the use of the Pearson correlation for measuring the similarity between authors’ cocitation profiles is not very satisfactory. We then discuss what kind of similarity measures may be used as an alternative to the Pearson correlation. We consider three similarity measures in particular. One is the well-known cosine. The other two similarity measures have not been used before in the bibliometric literature. Finally, we show by means of an example that our findings have a high practical relevance.information science;Pearson correlation;cosine;similarity measure;author cocitation analysis
Dispelling the Myths Behind First-author Citation Counts
Full text linkWe conducted a full-scale evaluative citation analysis study of scholars in the XML research field to explore just how different from each other author rankings resulting from different citation counting methods actually are, and to demonstrate the capability of emerging data and tools on the Web in supporting more realistic citation counting methods. Our results contest some common arguments for the continued
use of first-author citation counts in the evaluation of scholars, such as high correlations between author rankings by first-author citation counts and other citation
counting methods, and high costs of using more realistic citation counting methods that are not well-supported by the ISI databases. It is argued that increasingly available digital full text research papers make it possible for citation analysis studies to go beyond what the ISI databases have directly supported and to employ more
sophisticated methods
koamabayili/VECTRON-author-checklist: VECTRON author checklist
No full textWe have done our best to complete the author checklist relating to the use of animals in the hut study. Note that the objective for the hut study was to evaluate the IRS treatment applications for residual efficacy against Anopheles mosquitoes, including the local An. coluzzii mosquito population. Cows were only used to attract mosquitoes into the huts and no tests were carried out directly on the cows. The author checklist is intended for use with studies where experiments are carried out on animals, which is why we have had such difficulty in completing this for the hut study, as many of the questions do not relate to how the cows were used
Îmbunătățirea controlului calității aerului prin folosirea senzorilor IoT
Full text linkCercetările privind creșterea poluării atmosferice se concentrează pe îmbunătățirea calității aerului prin utilizarea senzorilor IoT. Acest studiu analizează modul în care tehnologia Internetului lucrurilor ajută la monitorizarea și gestionarea calității aerului. Această lucrare se concentrează pe colectarea datelor în timp real despre concentrațiile diferiților poluanți atmosferici, senzorii IoT oferă o metodă eficientă și accesibilă. Pentru aceasta, în total trei noduri IoT de cost redus monitorizează parametrul (PM), care reprezintă unul dintre cei mai comuni poluanți din zona de cercetare. Datele respective obținute de la aceste noduri sunt colectate mai mult de două luni. Integrarea acestor senzori în rețele inteligente permite monitorizarea continuă și precisă a calității aerului, ceea ce permite intervențiile rapide în cazul poluării excesive. Articolul subliniază modul în care tehnologia Internetului lucrurilor ajută la reducerea efectelor poluării asupra sănătății umane și a mediului înconjurător. În plus, se vorbește despre obstacolele și oportunitățile viitoare legate de implementarea și dezvoltarea sistemelor de monitorizare a calității aerului
Tehnologia IoT în monitorizarea continuă a calității aerului
No full textFişierul ataşat conţine: Rezumat, Abstract, Cuprins, Introducere, Bibliografie.În contextul unei lumi tot mai poluate, monitorizarea calității aerului a devenit o preocupare globală, având un impact direct asupra sănătății umane și mediului.Lucrarea de față abordează provocarea monitorizării continue a calității aerului prin utilizarea tehnologiilor IoT (Internet of Things), având ca scop dezvoltarea unei infrastructuri eficiente pentru colectarea în timp real a datelor și analiza tendințelor de poluare. Proiectul propune dezvoltarea unui sistem IoT dedicat monitorizării continue a calității aerului, utilizând o combinație de senzori pentru detectarea particulelor fine, gazelor poluante și altor parametri atmosferici. Scopul principal al cercetării este de a crea un sistem autonom care să colecteze datele dintr-o zonă specifică, să le analizeze și să le vizualizeze într-un panou interactiv, accesibil autorităților și cetățenilor. Acest sistem include senzori de tip GP2Y1010AU0F pentru particule de praf, MQ -7 pentru gaze periculoase și DHT11 pentru umiditate și temperatură, iar datele sunt procesate printr -o unitate de control bazată pe tehnologia Arduino și NodeMCU ESP8266. De asemenea, un modul GSM este integrat pentru a trimite alerte în cazul în care limitele de poluare sunt depășite. În continuare, lucrarea trece la analiza și modelarea sistemului, unde este prezentată arhitectura detaliată a sistemului de monitorizare propus pe bază de IoT. Designul sistemului este realizat cu scopul de a echilibra funcționalitatea, costurile
și scalabilitatea. În această secțiune sunt abordate selecția senzorilor, modulelor de comunicație și soluțiilor de management al energiei, astfel încât sistemul să poată funcționa autonom în diverse condiții. De asemenea, sunt incluse simulări și modele pentru a prezice performanța sistemului și a optimiza integrarea componentelor hardware. Faza următoare a cercetării se concentrează pe implementarea și testarea
sistemului. Un punct important este dezvoltarea unui tablou de bord pentru vizualizarea datelor în timp real, esențial pentru furnizarea de informații accesibile și utile. Lucrarea analizează fiecare componentă a sistemului, de la selecția senzorilor și integrarea acestora, până la dezvoltarea software-ului necesar pentru procesarea și vizualizarea datelor. Testele efectuate în condiții reale de operare au validat eficiența sistemului, iar rezultatele au fost prezentate sub forma unor studii de caz care demonstrează impactul monitorizării asupra reducerii poluării într-o zonă urbană. Prin această cercetare, teza subliniază rolul esențial al tehnologiilor IoT în protecția mediului și gestionarea resurselor naturale. Implementarea unui astfel de sistem poate contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții în orașele moderne, oferind o soluție sustenabilă și eficientă pentru monitorizarea poluării atmosferice. În final, concluziile evidențiază implicațiile practice ale cercetării, arătând modul în care sistemul propus ar putea fi aplicat în zonele urbane pentru monitorizarea pe termen lung a calității aerului. Rezultatele demonstrează că sistemul bazat pe IoT poate detecta și raporta eficient evenimentele de poluare, ajutând autoritățile să ia decizii informate. Sunt oferite recomandări pentru cercetări viitoare, inclusiv integrarea algoritmilor de învățare automată pentru modelele predictive și îmbunătățirea preciziei senzorilor și fiabilității rețelelor.In the context of an increasingly polluted world, air quality monitoring has become a global concern, having a direct impact on human health and the environment. The present work addresses the challenge of continuous air quality monitoring using IoT (Internet of Things) technologies, aiming to develop an efficient infrastructure for real-time data collection and analysis of pollution trends. The project proposes the development of an IoT system dedicated to continuous air quality monitoring, using a combination of sensors for the detection of fine particles, polluting gases and other atmospheric parameters. The main goal of the research is to create an autonomous system that collects data from a specific area, analyzes it and visualizes it in an interactive panel, accessible to authorities and citizens. This system includes GP2Y1010AU0F sensors for dust particles, MQ-7 for hazardous gases and DHT11 for humidity and temperature, and the data is processed by a control unit based on Arduino technology and NodeMCU ESP8266. Also, a GSM module is integrated to send alerts in case pollution limits are exceeded. Next, the paper moves on to the analysis and modeling of the system, where the detailed architecture of the proposed IoT-based monitoring system is presented. The system design is carried out with the aim of balancing functionality, costs and scalability. In this section, the selection of sensors, communication modules and energy management solutions are addressed, so that the system can operate autonomously under various conditions. Simulations and models are also included to predict the system performance and optimize the integration of hardware components. The next phase of the research focuses on the implementation and testing of the system. An important point is the development of a dashboard for real-time data visualization, essential for providing accessible and useful information. The paper analyzes each component of the system, from the selection of sensors and their integration, to the development of the software necessary for data processing and visualization. Tests conducted under real operating conditions validated the system's efficiency, and the results were presented in the form of case studies demonstrating the impact of monitoring on pollution reduction in an urban area. Through this research, the thesis highlights the essential role of IoT technologies in environmental protection and natural resource management. The implementation of such a system can significantly contribute to improving the quality of life in modern cities, providing a sustainable and efficient solution for air pollution monitoring. Finally, the conclusions highlight the practical implications of the research, showing how the proposed system could be applied in urban areas for long-term air quality monitoring. The results demonstrate that the IoT-based system can effectively detect and report pollution events, helping authorities make informed decisions. Recommendations for future research are provided, including the integration of machine learning algorithms for predictive models and improving sensor accuracy and network reliability
Author-wise bibliometric analysis based on entropy.
No full textAuthor-wise bibliometric analysis based on entropy.</p
- …
