1,721,259 research outputs found
URGENȚE ÎN PATOLOGIA CEREBRALĂ
No full textCOMUNICĂRI ÎN PLEN
1. Groppa Stanislav. Actualități în accidentul vascular cerebral: strategii de
diagnostic și tratament
2. Chihai Jana. Tulburările de anxietate – problemă acută de sănătate mintală
3. Zapuhlîh Grigore. Tratamentul modern neurovascular al accidentului vascular cerebral
4. Cojocaru Victor. Monitoringul hemodinamicii la pacienții suferinzi de sindromul disfuncției multiple de organe (MODS
Psychogenic nonepileptic vocalizations
Full text linkStudiu realizat cu suportul Centrului de sanatate a creierului, Laboratorul
de neurobiologie si genetica medicală. Conducător de proiect: GROPPA
Stanislav, dr. hab. șt. med., prof. univ., acad. AȘM, autoritatea contractantă:
Agenția Națională pentru Cercetare și DezvoltareIntroducere. Vocalizările Ictale (VI) a crizelor generalizate tonico-clonice prezintă 100% specificitate si 85% sensibilitate. VI apar în 40% în cazul epilepsiei lobului frontal și
în 48%-epilepsiei lobului temporal. Vocalizările psihogene
diferă de VI. Scopul lucrării. Analiza vocalizărilor, care pot
apărea în crizele psihogenice non-epileptice-PNES și diagnosticul dual de PNES și epilepsie. Material și metode.
Studiul retrospectiv-luna octombrie-2019 până în aprilie2024.S-au analizat douăzeci de fișe ale pacienților, care au
fost diagnosticați cu PNES și patru pacienți cu diagnostic
dual, de la Institutul de Medicină Urgentă. Intervalul de
vârstă al pacienților a fost de 18:50 de ani. Vocalizările au
fost mărturisite de către rudele pacienților și în timpul spitalizării bolnavilor, fiind raportate de către clinicieni. Rezultate. Pacienții au fost divizați în două grupe: primul grup a
inclus pacienți cu PNES, constituit din 14 femei (70%) și 6
bărbați (30%), iar al doilea grup a inclus pacienți cu diagnostic dual, format din 3 femei (75% ) și 1 bărbat (25%).
Primul grup a prezentat subtipuri specifice de vocalizări
psihogene non-epileptice: tăcuți (fără vocalizări)-9 pacienți
(45%), gemete-5 pacienți (25%), sforăit-4 pacienți (20%),
și cu respirație grea-2 pacienți (10%). Al doilea grup în timpul PNES a prezentat tipuri mixte de vocalizări ca sforăit și
geamăt-2 pacienți (50%), respirație grea-1 pacient (25%)
și tăcut-1 pacient (25%). Dezavantajul studiului-studiu mic.
Concluzii În crizele psihogene non-epileptice vocalizările
sunt manifestări comportamentale, prezentate de gemete,
sforăit, respirația grea și crize fără vocalizări. Pacienții cu
diagnostic dual în timpul PNES-urilor au prezentat tipuri
mixte de vocalizări psihogene.Background. Ictal vocalization (IV) of generalized tonic-clonic seizures has 100% specificity and 85% sensitivity.
In frontal lobe epilepsy, IV occurs in 40% of patients and
48% with temporal lobe epilepsy. Psychogenic vocalizations
are different from IV. Objective of the study. We aimed
to analyze vocalizations, which can occur in psychogenic
non-epileptic seizures (PNES), and the dual diagnosis of
PNES and epilepsy. Material and methods. A retrospective
study was performed from October-2019 to April-2024. We
analyzed twenty cards of the patients, who were diagnosed
with PNES and four patients with dual diagnosis, from the
Emergency Medicine Institute. The range of age of the patients was 18:50 years. Vocalizations were witnessed by the
relatives of the patients and during the hospitalization of
patients, been reported by clinicians. Results. We divided
our patients into two groups: the first group consisted of
patients with PNES, which included 14 women (70%) and
6 men (30 %), and the second group consisted of patients
with dual diagnosis, which included 3 women (75%) and
1 man (25%). The first group presented with specific subtypes of psychogenic non-epileptic vocalizations: silent
(without vocalizations)-9 patients (45%), groaning-5 patients (25%), snoring-4 patients (20%), and heavy breathing-2 patients (10%). The second group during PNES presented with mixed types of vocalizations as snoring and
groaning-2 patients (50%), heavy breathing-1 patient
(25%), and silent-1 patient (25%). The disadvantage of the
study is a small study. Conclusion. In psychogenic non-epileptic seizures, vocalizations are behavioral manifestations,
presented by groaning, snoring heavy breathing and silent
seizures. Patients with dual diagnosis during PNES showed
mixed types of psychogenic vocalizations
Psychosocial rehabilitation of people after stroke (monograph). Author: Aurelia Glavan
Full text linkBook review. Psychosocial rehabilitation of people after stroke (monograph). Author: Aurelia Glavan
Full text linkNeuropsychic development and neurologic evaluation of infants and young children (monograph). Author: Svetlana Hadjiu. Editura Sirius, Chisinau, 2014
Full text linkHemilingual angioedema during thrombolysis in ischemic stroke
Full text linkStudiu realizat cu suportul Centrului de sănătate a creierului, Laboratorul
de neurobiologie si genetica medicală. Conducător de proiect: GROPPA
Stanislav, dr. hab. șt. med., prof. univ., acad. AȘM, autoritatea contractantă:
Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.Introducere. Efectele secundare frecvente ale alteplazei
includ atât hemoragia intracerebrală, hemoragia sistemică
dar și rareori angioedemul. Incidența angioedemului orolingual în timpul trombolizei este de aproximativ 0%-5,1%
între pacienți și în mai puține cazuri se înregistrează angioedemul hemilingual. Scopul lucrării. Analiza factorilor
de risc care pot induce angioedemul hemilingual în timpul
trombolizei (IVT). Material si metode. A fost efectuată o
revizuire complexă a literaturii. Au fost incluse publicații
de cazuri clinice din 2008 până în 2024 si studiate articole
științifice identificate in PubMed, NCBI, Research Gate. Rezultate. Studiul lui Hill a identificat angioedemul pe partea
controlaterală a accidentului vascular cerebral ischemic. 10
cazuri clinice au raportat angioedem hemilingual în timpul
IVT, 9 pacienți au primit inhibitori ai enzimei de conversie
a angiotensinei (IECA) și un pacient a primit blocator al receptorilor angiotensinei (ARB). Alteplaza crește bradikinina datorită scindării kininogenului cu greutate moleculară
mare. IECA scade distrugerea bradikininei prin inhibarea
kinazelor plasmatice. Terapia combinată crește sinteza de
bradikinină si diminueaza distructia ei, ceea ce poate explica angioedemul. Un studiu a arătat că angioedemul în timpul IVT a apărut la 9,1% dintre pacienții cu ischemie a cortexului frontal și insular. Concluzie. Factorii de risc pentru
dezvoltarea angioedemului hemilingual în timpul trombolizei pot fi ischemia la nivelul cortexului frontal și insular, însoțită de administrarea IECA și terapia ARB.Background. Common side effects of alteplase include intracerebral hemorrhage, systemic hemorrhage, and rarely
angioedema. Orolingual angioedema during thrombolysis occurs in about 0%-5,1% of patients, and in fewer cases, hemilingual angioedema is recorded. Objective of the
study. To analyze risk factors that can induce hemilingual
angioedema during thrombolysis. Material and methods.
The literature reviewwas done. Publications of clinical cases
and studies from 2008 to 2024 were included, from search
portals: PubMed, NCBI, Research Gate. Results. Hill’s study
found angioedema on the contralateral side of the ischemic
stroke.10 clinical cases reported hemilingual angioedema,
during thrombolysis, 9 patients received angiotensin-converting enzyme inhibitors (ACEI) as Lisinopril, Enalapril,
and one patient received ARB-Losartan. Alteplase increases bradykinin due to the cleavage of high molecular weight
kininogen. ACEI decreases the breakdown of bradykinin by
inhibition of plasma kinases. A combination therapy may increase bradykinin production while decreasing bradykinin
destruction, this may explain angioedema. A study showed
that angioedema during thrombolysis occurred in 9,1% of
patients with frontal and insular cortex ischemia. Conclusion. Risk factors for developing hemilingual angioedema
during thrombolysis can be ischemia in the frontal and insular cortex, accompanied with ACEI and ARB-therapy
Triage concept in pre-surgical evaluation of patients with drug-resistant epilepsy
Full text linkStudiu realizat cu suportul Centrului de sănătate a creierului, Laboratorul
de neurobiologie si genetica medicală. Conducător de proiect: GROPPA
Stanislav, dr. hab. șt. med., prof. univ., acad. AȘM, autoritatea contractantă:
Agenția Națională pentru Cercetare și DezvoltareIntroducere. Epilepsia farmaco-rezistentă (EFR) poate
fi tratată eficient prin chirurgie epileptică, însă succesul
acestui tratament depinde de o examinare prechirurgicală
cuprinzătoare pentru a identifica candidații potențiali care
pot obține eliminarea crizelor fără deficiențe severe. Scopul lucrării. Evaluarea utilizării scalei ISIEC în determinarea
eligibilității pacienților cu EFR pentru chirurgie epileptică.
Material și metode. Studiul a inclus 68 de pacienți cu EFR,
monitorizați la Centrul Național de Epileptologie, Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău. Prognosticul pentru
ablația focarului epileptogen a fost evaluat folosind scala
prechirurgicală ISIEC, care analizează coeficientul de inteligență (IQ), semiologia, imagistica prin rezonanță magnetică
(IRM) de performanță înaltă, electroencefalografia (EEG) și
concordanța dintre IRM și EEG. Rezultate. Scala ISIEC cuprinde 5 categorii de evaluare. Dintre cei 68 de pacienți, 14
nu au fost considerați eligibili din cauza lipsei unei IRM de
performanță înaltă. Din cei rămași, 37 au fost clasificați în
gradul 3 (scor ≤4), 10 în gradul 2 (scor >4 și <7,5) și 7 în
gradul 1 (scor ≥7,5). Concluzii. Scala ISIEC este un instrument util pentru triajul primar, facilitând selecția pacienților
pentru monitorizarea prechirurgicală non-invazivă și pentru consilierea acestora și a familiilor lor în privința chirurgiei epilepsiei.Background. Drug-resistant epilepsy (DRE) can be effectively treated by epilepsy surgery, but this treatment depends on a comprehensive pre-surgical examination to
identify potential candidates who can achieve seizure clearance without severe impairment. Objective of the study. To
evaluate the use of the ISIEC scale in determining the eligibility of patients with DRE for epilepsy surgery. Material
and methods. The study included 68 patients with EFR,
monitored at the National Epileptology Center, Institute of
Emergency Medicine, Chisinau. Prognosis for epileptogenic foci ablation was assessed using the ISIEC pre-surgical
scale, which analyzes IQ, semiology, high-performance magnetic resonance imaging (MRI), electroencephalography
(EEG) and MRI-EEG concordance. Results. The ISIEC scale
comprises 5 assessment categories. Of the 68 patients, 14
were not considered eligible because of lack of high-performance MRI. Of those remaining, 37 were classified as grade
3 (score ≤4), 10 as grade 2 (score >4 and <7.5) and 7 as
grade 1 (score ≥7.5). Conclusion. The ISIEC scale is a useful
tool for primary triage, facilitating the selection of patients
for non-invasive pre-surgical monitoring and counselling
them and their families regarding epilepsy surgery
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Full text linkThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
Variations on the Author
Full text link“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
- …
