1,720,992 research outputs found
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Full text linkThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
Variations on the Author
Full text link“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
Appropriate Similarity Measures for Author Cocitation Analysis
Full text linkWe provide a number of new insights into the methodological discussion about author cocitation analysis. We first argue that the use of the Pearson correlation for measuring the similarity between authors’ cocitation profiles is not very satisfactory. We then discuss what kind of similarity measures may be used as an alternative to the Pearson correlation. We consider three similarity measures in particular. One is the well-known cosine. The other two similarity measures have not been used before in the bibliometric literature. Finally, we show by means of an example that our findings have a high practical relevance.information science;Pearson correlation;cosine;similarity measure;author cocitation analysis
Экономика здравоохранения как наука и предмет изучения. Эволюция и перспективы развития
Full text linkUniversitatea de Stat de Medicină
şi Farmacie N. TestemiţanuSummary:
In the transition period the Moldavian economic
market system and the Public Health system, which
is going towards a mixed system – based on obligatory and voluntary principles of medical insurance,
combined with free forms of payment for medical
services. We consider Public Health as a useful
and actual science.
The definition of Public Health economics as a
science may be explained not only from the considerations of possibilities of changes în the Medical System but also it is a necessary instrument of
sanitary management, especially în the evaluation
of resource allocation în the organization. The
comprehension and using of economic knowledge
în medicine – it is not only the competitive advantage for a manager but also is a condition of his
success.Резюме:
В условиях перехода экономической системы
Молдовы к рыночной экономике и системы здравоохранения к смешанной системе – системе
обязательного и добровольного медицинского
страхования в сочетании со свободной формой оплаты за медицинские услуги, экономика
здравоохранения выделяется как полезная и
актуальная наука.
Изучение экономики здравоохранения как науки
аргументирует не только потребности и возможности изменения в системе здравоохранения, но станет и необходимым инструментом
менеджмента здравоохранения, особенно в
распределении ресурсов в рамках медицинской
организации. Понимание и использованиe экономических знаний в медицине не являются для
менеджера только конкурентным преимуществом, но и одним из условий его успеха
Considerations on the place and role of the private sector in the health services market in the Republic of Moldova
No full textIP Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae TestemițanuConform Portalului Guvernamental al Datelor
Deschise (17.09.2017), în Republica Moldova activează:
244 de instituții medico-sanitare private acreditate,
7 instituții neacreditate și încă 4 condiționat
acreditate; 16 laboratoare clinice; 453 de cabinete
stomatologice. Astfel, actualmente sectorul medical
privat din țară devine o opțiune pentru un șir de
pacienți care solicită specialiști și servicii ce nu pot fi
găsite în instituțiile publice de sănătate, metode eficiente
de tratament, garanția siguranței, standarde
internaționale, precum și servicii centrate pe pacient.
Sectorului medical privat îi revin 3% din totalul
serviciilor medicale prestate cetățenilor republicii,
pe când în țările europene acestea au o proporție
de 20-25% cazuri.
Numărul instituțiilor medicale private este în
creștere, ca urmare ne rămâne a stabili care sunt aspectele
acestei ascensiuni, care sunt atuurile acestor
instituții, prin ce se remarcă ele în sistemul de sănătate
din țară, care sunt lacunele, dar și pronosticul.
Așadar, scopul cercetării a fost determinarea
locului și a rolului sectorului privat pe piața serviciilor
de sănătate din Republica Moldova. Material și metode
Pentru determinarea și analizarea activității
specifice manageriale a instituțiilor medico-sanitare
private din Republica Moldova a fost elaborat un
chestionar alcătuit din 35 de itemi. Prin cercetare
selectivă a fost ales un eșantion de 26 de instituții.
Al doilea chestionar, format din 18 itemi, a fost
destinat pacienților, în scopul de a evalua nivelul de
satisfacție de pe urma utilizării serviciului medical
privat. Selecția eșantionului a fost de tip aleatoriu,
au fost chestionați 100 de respondenți. Ambele
sunt chestionare de opinie, în funcție de calitatea
informației.
Rezultate obținute
Sistemul medical privat din R. Moldova poate
fi considerat o formațiune sistemică, deoarece are
o tendință dinamică, anual numărul de instituții
majorând-se (2002 – 1 instituție; 2009 – 15; 2013
– 38; 2017 – 14 instituții), un sistem integral și bine
organizat, întrucât fiecare instituție dispune de toate
componentele necesare. Astfel, 98% din persoanele
intervievate au confirmat că instituția lor dispune
de condiții optime și suficiente de activitate, 77%
au apreciat la un înalt nivel forțele de muncă din
cadrul instituției, iar la capitolul echipamente, 79%
au confirmat că acestea sunt de un nivel major. Un
argument pentru dreptul de a descrie acest sistem
ca fiind unul deschis este și colaborarea cu CNAM,
care se realizează deja anual, iar în 2017 deja 66 de
instituții medicale private au încheiat contracte cu
CNAM.
Conform rezultatelor chestionarului, scopul
instituțiilor private este de a acorda servicii medicale
de înaltă calitate – 38% din instituțiile intervievate
au răspuns că dispun de o invenție, un brevet. O
dovadă că urmăresc scopul calității sunt și colaborările cu instituțiile internaționale, menționate de
82% din intervievați. Alt scop este de a avea cel mai
performant personal medical, scop ce este atins
prin perfecționarea susținută de instituție (57,1% –
personal care efectuează perfecționări la un anumit
interval de timp), iar în general imaginea pozitivă și
reputația constructivă sunt obiective atinse de toate
instituțiile (76,9% afirmă acest fapt, iar restul 23,1%
tind spre îmbunătățiri).
57,7% din instituții desfășoară activități manageriale în cadrul IMSP, 76,66% dispun de studii speciale în domeniul administrației și conducerii. Programul minim al acestora cuprinde: să adopte hotărâri
manageriale – 92,3%; să comunice eficient – 96,1%
au răspuns că au o comunicare liberă, constructivă;
să selecteze și să instruiască lucrătorii – 65% din cei
intervievați (lucrători medicali) au afirmat că au urmat cursuri de perfecționare în ultimii cinci ani și că
acestea au fost organizate de instituție în proporție de mai mult de 50% cazuri; să poarte negocieri de
afaceri – 69,1%; să poată să implice activ organizații
publice și structuri din afară în soluționarea anumitor
probleme – 30,7%. Cu referire la satisfacția pacientului, 98% din pacienții intervievați au afirmat că sunt
gata să revină la serviciile instituției, iar 95% din ei
au răspuns că ar recomanda aceste servicii și altor
persoane.
Concluzii
1. În Republica Moldova activează (2017) 244
de instituții medico-sanitare private acreditate și 16
laboratoare medicale, >50% din ele fiind concentrate
în capitala țării, iar 82% din serviciile acordate de sunt
din domeniul consultativ-curativ.
2. Legislația ce reglementează activitatea privată din domeniul medical este încă una imperfectă,
întrucât 75% din instituții o consideră o amenințare
pentru progresul lor.
3. Managementul instituțiilor private este
orientat preponderent spre activități administrative
(planificare, organizare, motivare), management
inovațional, activități de marketing, lăsând în umbră
aspecte de control, de elaborare a indicatorilor de
performanță.
4. Sistemul medical privat este un sistem ce
funcționează independent, dar totodată el este
inclus formal într-un sistem mai complex – sistemul
de sănătate din R. Moldova, devenind astfel un subsistem, cu anumite limite și responsabilități.
5. Trecerea sistemului de sănătate din Moldova
la un sistem mixt va duce la extinderea experienței
sectorului privat la periferie, adică în cadrul raioanelor, poate chiar în localitățile rurale
Psychopedagogical strategies for cognitive health in old age
Full text linkGlobal demographic aging requires a rethinking of strategies to
support cognitive health in later life, in the context of maintaining
autonomy and quality of life. This study provides a synthesis of the
scientific literature on the effectiveness of psycho-pedagogical strategies in developing and maintaining cognitive reserve. The evidence
regarding the impact of lifelong learning, neuroplasticity, and multidomain interventions on cognitive function is analyzed. The focus is
placed on promoting an active lifestyle, social engagement, and the
optimization of the brain’s adaptive potential, outlining key directions
for educational and social policies aimed at supporting healthy aging
Aspects of the private sector involvement in the health reform
Full text linkThe involvement of the private sector in the health reform, in the conditions that the medical system can not be sustained only by the state, is essential. This will lead to one increase of the competition’s degree between doctors
and to better control, optimized management of the medical services and
their quality
The role of strategic management in the development of medical institutions
Full text linkManagers of medical institutions have to deal with many factors that are
constantly changing. Strategic planning becomes an indispensable part of the
development of the medical institution. In order to keep up with the progress
and activate prodigiously for the benefit of the society, medical institutions
have to plan efficiently the activity and correlate it with the real needs of the
institution. This study demonstrated that medical institutions have a need for
training in strategic management skills
Dispelling the Myths Behind First-author Citation Counts
Full text linkWe conducted a full-scale evaluative citation analysis study of scholars in the XML research field to explore just how different from each other author rankings resulting from different citation counting methods actually are, and to demonstrate the capability of emerging data and tools on the Web in supporting more realistic citation counting methods. Our results contest some common arguments for the continued
use of first-author citation counts in the evaluation of scholars, such as high correlations between author rankings by first-author citation counts and other citation
counting methods, and high costs of using more realistic citation counting methods that are not well-supported by the ISI databases. It is argued that increasingly available digital full text research papers make it possible for citation analysis studies to go beyond what the ISI databases have directly supported and to employ more
sophisticated methods
- …
