1,720,967 research outputs found
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Get PDFThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
Activitatea biochimică a extractelor din specia Taraxacum officinale G.H. Weber ex Wiggers: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 315.01 – Biochimie medicală
No full textActualitatea şi importanta problemei cercetate. Stresul oxidativ este considerat unul din
mecanismele cheie a multor procese patologice, precum neoplasmele, diabetul, boli
neurodegenerative, cardiovasculare etc. Pro-oxidanții sunt frecvent asociați cu afectarea
proteinelor, lipidelor și acizilor nucleici, iar prevenirea sau tratamentul acestor procese ține de
mobilizarea sistemelor antioxidante proprii organismului sau de utilizarea din exterior a
substanțelor capabile de a ameliora situația în stresul oxidativ [1].
Utilizarea agenților antioxidanți sintetici, deseori se confruntă cu dezvoltarea reacțiilor
adverse. Ultimele, pot fi considerate o normă în chimioterapia neoplasmelor, provocând pe scară
largă mutații genetice, mielosupresie, imunosupresie, toxicitate cardiacă, pulmonară, hepatică,
renală etc. Astfel dezvoltarea de noi medicamente, caracterizate prin funcții țintite și probleme
adverse minore rămâne a fi o provocare pentru contemporaneitate.
Compușii naturali pot exercita funcții profilactice sau terapeutice, eficiența cărora a fost
dovedită pe tot parcursul evoluției omenirii. În literatura de specialitate sunt descrise multiple
substanțe, oferite generos de către natură, precum flavonoizii, carotenoidele, vitaminele, acizii
fenolici (caffeic, ferulic, galic), care de unii singuri sau în combinație manifestă proprietăți
antioxidante, antiinflamatoare, imunomodulatoare, antitumorale etc.
Taraxacum officinale G.H. Weber ex Wiggers (TO) este o plantă, a cărei conținut chimic și
aplicări terapeutice incită medicina modernă pentru investigații aprofundate în oncologie,
gastroenterologie și hepatologie, nefrologie, geriatrie etc. Fiind considerată o simplă buruiană,
aceasta grație prezenței în componența sa a flavonoizilor, polifenolilor, vitaminelor și
mineralelor și-a dovedit eficacitatea nu numai în medicina tradițională, dar și în calitate de sursă
generoasă de substanțe cu funcție antitoxică, antioxidantă, antitumorală [2–5]. Benefice pentru
sănătate s-au dovedit a fi toate părțile componente ale plantei: rădăcina, frunzele, tija, floarea și
semințele, al căror conținut chimic este extrem de variabil, dependent de condițiile climaterice,
anotimpul de recoltare, calitatea solului, etc.
Această plantă reprezintă o sursă promițătoare de medicamente grație implicării în multiple
mecanisme de semnalizare prin intermediul acțiunii asupra interleukinelor, NF-κB, Akt, MEK,
ERK, sVCAM-1, MAPK, MMP, TNF etc [1-7]. Datorită multitudinii de componente, conținutul
cărora este influențat de multipli factori, rezultatele acțiunii TO prezentate în literatura de
specialitate frecvent țin de o singură parte componentă a plantei, de un singur tip de extractant și
mecanism de acțiune. La moment lipsește un studiu comprehensiv, care ar pune în evidență și
compara uni-momentan mai multe mecanisme de acțiune a extractelor de TO, realizate din
diverse părți componente ale plantei cu diverși solvenți.
Scopul cercetării a fost studiul compoziției chimice și a acțiunii in vitro a extractelor din
TO în vederea elucidări mecanismelor biochimice de acțiune și a potențialului terapeutic.
Obiectivele:
1. Determinarea componenței chimice a extractelor din Taraxacum officinale prin cuantificarea
conținutului total de flavonoizi, fenoli, fitosteroli și acizi hidroxicorici;
2. Evaluarea acțiunii extractelor din Taraxacum officinale asupra enzimelor antioxidante și a
homeostaziei tiol-disulfidice;
3. Elucidarea acțiunii Taraxacum officinale asupra markerilor stresului oxidativ, potențialului
aniradicalic, capacității antioxidante totale, masei și activității medii a antioxidanilor;
4. Studiul acțiunii extractelor din Taraxacum officinale asupra viabilității celulare în culturi de
tumori gliale;
5. Stabilirea corelațiilor dintre conținutul chimic și mecanismul de acțiune ale extractelor din
Taraxacum officinale. [...
Variations on the Author
Get PDF“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
Taraxacum officinale – a promising source of clorogenic acid
Get PDFCatedra de biochimie și biochimie clinică, Laboratorul de biochimie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința Ştiinţifică Internaţională ”Probleme actuale ale morfologiei” dedicată celor 75 de ani de la fondarea Universităţii de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemiţanu, Chişinău, 30-31 octombrie 2020Abstract
Background: It is believed that a diet rich in antioxidants plays a dominant role in preventing lot of diseases
in particularly, the consumption of products rich in natural antioxidants, such as polyphenols. These components
possess the ability to destroy harmful free radicals that are capable of attacking the healthy cells, causing them to
lose their structure and function.
Chlorogenic acid (CGA), the ester of caffeic acid with quinic acid refers to a related polyphenol family of compounds. It exhibits activities in extensive biological profiles such as DNA protection, neuroprotective, hepatoprotective and antidiabetic effects. This compound has been extensively investigated in neurodegenerative diseases
because of its anti-inflammatory activity, which is attributed to microglia activation and antioxidant brain activity.
It was extracted from a wide variety of foods or beverages, including fruits and vegetables.
Medicinal plants are an important source of chemical compounds with varied biological activities, including
antioxidant properties. One of such plants, with multidirectional health effects is Dandelion or Taraxacum officinale. It contains a wide range of phytochemicals with specific biological activities: sesquiterpene lactones possess
anti-inflammatory and antimicrobial properties, triterpenes show a strong anti-altherosclerotic effect, phenolic
acids exhibit strong antioxidant and immunostimulatory properties, coumarins demonstrate antitumor, anti-inflammatory, antimicrobial and anticoagulant effect and flavonoids which display an antioxidant activity. The aim of
present research was to establish the amount of CGA in ethanolic extracts of Taraxacum officinale leaves.
Material and methods: this experiment was conducted with extracts prepared from Dandelion’s (Taraxacum
officinale F.H. Wigg) leaves, using ethanol of 20%, 50% and 80% as the extraction solvent. High performance liquid
chromatography method with diode-array UV detection (Agilent 1260) was used to establish the amount of CGA
(mg/g).
Results: The total content of CGA in Dandelion’s leaves was equal to 0,842 mg/g. In case of ethanolic extracts
of 20%, this compound constitutes 0,440 mg/g. The highest amount of clorogenic acid was determined in ethanolic
extracts of 50% (0,602 mg/g). The lowest amount of CGA established in extracts of 80% (0,175 mg/g).
Conclusions: Taraxacum officinale represents a promising source of clorogenic acid, which highest amount
could be established in ethanolic extracts of 50%. Dandelion produce many biological active substancies, but a
complex research which could evaluate their combined actione on different metabolic pathways of human body
lacks, fact which support the necessity of studies extension
Biochemical activity of extracts from specia Taraxacum officinale G.H. Weber ex Wiggers: Summary of doctoral thesis in medical sciences: 315.01 – Medical biochemistry
No full textActuality and importance of the researched problem. Oxidative stress is considered one of the key mechanisms of many pathological processes, such as neoplasms, diabetes, neurodegenerative, cardiovascular diseases, etc. Pro-oxidants are frequently associated with damage to proteins, lipids and nucleic acids, and the prevention or treatment of these processes depends on the mobilization of the body's own antioxidant systems or the external use of substances capable of improving the situation in oxidative stress [1].
The use of synthetic antioxidant agents is often faced with the development of adverse reactions. The latter can be considered a norm in the chemotherapy of neoplasms, widely causing genetic mutations, myelosuppression, immunosuppression, cardiac, pulmonary, hepatic, renal toxicity, etc. Thus the development of new drugs, characterized by targeted functions and minor adverse problems remains a challenge for contemporaneity.
Natural compounds can exert prophylactic or therapeutic functions, the effectiveness of which has been proven throughout the evolution of mankind. In the specialized literature, multiple substances are described, generously provided by nature, such as flavonoids, carotenoids, vitamins, phenolic acids (caffeic, ferulic, gallic), which alone or in combination show antioxidant, anti-inflammatory, immunomodulatory, antitumor properties, etc.
Taraxacum officinale G.H. Weber ex Wiggers (TO) is a plant, whose chemical content and therapeutic applications prompt modern medicine for in-depth investigations in oncology, gastroenterology and hepatology, nephrology, geriatrics, etc. Being considered a simple weed, thanks to the presence in its composition of flavonoids, polyphenols, vitamins and minerals, it has proven its effectiveness not only in traditional medicine, but also as a generous source of substances with antitoxic, antioxidant, antitumor functions [2–5]. All the component parts of the plant have proven to be beneficial for health: the root, the leaves, the stem, the flower and the seeds, whose chemical content is extremely variable, depending on the climatic conditions, the harvest season, the quality of the soil, etc.
This plant represents a promising source of drugs thanks to its involvement in multiple signaling mechanisms through its action on interleukins, NF-κB, Akt, MEK, ERK, sVCAM-1, MAPK, MMP, TNF, etc. [1-7]. Due to the multitude of components, the content of which is influenced by multiple factors, the results of the TO action presented in the specialized literature often refer to a single component part of the plant, to a single type of extractant and mechanism of action. At the moment, there is a lack of a comprehensive study, which would highlight and compare simultaneously several mechanisms of action of TO extracts, made from various component parts of the plant with various solvents.
The aim of the research was to study the chemical composition and in vitro action of TO extracts in order to elucidate the biochemical mechanisms of action and the therapeutic potential.
The objectives:
1. Determination of the chemical composition of Taraxacum officinale extracts by quantifying the total content of flavonoids, phenols, phytosterols and hydroxychoric acids;
2. Evaluation of the action of Taraxacum officinale extracts on antioxidant enzymes and thiol-disulfide homeostasis;
3. Elucidation of the action of Taraxacum officinale on markers of oxidative stress, free radical potential, total antioxidant capacity, mass and average activity of antioxidants;
4. Study of the action of Taraxacum officinale extracts on cell viability in glial tumor cultures;
5. Establishing correlations between the chemical content and the mechanism of action of Taraxacum officinale extracts. [...
Acțiunea extractelor din Taraxacum officinale asupra conținutului de tioli
Get PDFCatedra de biochimie și biochimie clinică, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Laboratorul de biochimie, Centrul de cercetare in domeniul sănătății și biomedicineiIntroducere Taraxacum officinale F. H. Wigg (TO), este o
plantă cu o valoare medicală excepțională. TO manifestă
efecte antiinflamatorii, antioxidante, coleretice, diuretice,
hepatoprotectoare și imunostimulatoare.
Scopul lucrării a fost de a evalua
influența diferitor extracte din TO frunze
(TOF) și rădăcini (TOR) pe bază de
etanol și dimetilsulfoxid (DMSO) asupra
conținutului de tioli eritrocitari.
Material și metode Acțiunea extractelor din TO asupra
homeostaziei tiol/disulfidice a fost determinată conform metodei
lui Erel et al. (2014), în modificația noastră, conform căreia
concentrația de tioli liberi și totali sunt măsurate simultan printrun test asociat. Măsurările au fost efectuate cu ajutorul
dispozitivului Synergy H1 Hybrid Multi-Mode Microplate
Reader (BioTek Instruments, USA). Concluzii
TOF și TOR sunt o sursă valoroasă de diverse substanțe
biologic active, implicate în diferite mecanisme biochimice,
inclusiv protecția antioxidantă;
Extractele TOF și TOR influențează asupra nivelului tiolic
eritrocitar, care este dependent de tipul extractantului și
concentrația acestuia;
Analiza comparativă a pus în evidență doar două extracte
etanolice din TOF (20% și 25%), care au crescut conținutul de
SH, fapt neobservat în cazul TOR
Activitatea biochimică a extractelor din specia Taraxacum officinale G.H. Weber ex Wiggers: Teză de doctor în științe medicale: 315.01 – Biochimie medicală
No full textCompușii naturali pot exercita funcții profilactice sau terapeutice, eficiența cărora a fost
dovedită pe tot parcursul evoluției omenirii. În literatura de specialitate sunt descrise multiple
substanțe, oferite generos de către natură, precum flavonoizii, carotenoidele, vitaminele, acizii
fenolici (cafeic, ferulic, galic), care de unii singuri sau în combinație manifestă proprietăți
antioxidante, antitumorale etc. [1]
Taraxacum officinale (TO) este una din plantele, a cărei conținut și aplicări terapeutice
incită medicina modernă pentru investigații aprofundate în oncologie, imunologie, farmacologie,
geriatrie, industria alimentară [2].
TO se caracterizează printr-un conținut vast de compuși bioactivi. Această plantă a fost
remarcată pentru conținutul înalt de carotenoide, precum, luteina și violaxantina. Din grupul
cumarinelor TO conține esculetina și scopoletina, iar din flavonoizi, TO încorporează apigenin7-glucozida, luteolin-7-glucozida, izoramnetin 3-glucozida, luteolin-7-diglucozida, quercetin-7-
glucozida, quercetina, luteolina, rutina și crizoeriolul. Din cadrul compușilor fenolici au fost
descriși acizii cafeic, clorogenic, cicoric (acid dicafeoiltartaric), y-hidroxifenilacetic, 4-
cafeoilchinic, p-cumaric, ferulic, p-hidroxibenzoic, protocatehic, vanilic, seringic, phidroxifenilacetic (și derivatul său β-O-[4-O-(p-hidroxifenilacetil]-β-D-glucopiranozil]-βhidroxi-γ-butirolactona), umbeliferona, benzil-O-β-glucopiranozida, dihidroconiferina, seringina
și dihidroseringina [3].
Din polizaharide au fost remarcați glucanii, mananii și inulina. Conținutul înalt de lactone
sesquiterpene (LS) apartenente guanolidelor, precum taraxacina (acidul taraxinic sau
lactucopicrina), acidul taraxinic-D-glucopiranozid, acidul 11β,13-dihidrotaraxinic-Dglucopiranozid, acidul p-hidroxifenilacetic, β-sitosterol),11β,13-dihidrolactucin și cicorina
conferă totodată și gustul amărui al TO. Lista de LS devine mult mai variată dacă vom lua în
calcul și guanolidele (11Z, 13-dihidrolactucin, ixerina D), germacranolidele, precum, acidul
taraxinic D-glucopiranozid, esterul acidului taraxinic 1-glucozil, acid 11, 13-dihidrotaraxinic l'-
glucozidul și eudesmanolidele, cum ar fi 4α,11β, 13,15-tetrahidroridentin B și taraxacolid-O-Zglucopiranozida. Lista acestor compuși merită de a fi suplinită cu glicozide fenilpropanoice, cum
sunt dihidroconiferina, seringina și dihidroseringina, un glicozid cianogenic, prunasin, precum și
un γ-butirolactonă glicozid acilată, taraxacozida. Din grupul rășinilor TO conține taraxacerin
(sau taraxacerona). [...
Appropriate Similarity Measures for Author Cocitation Analysis
Get PDFWe provide a number of new insights into the methodological discussion about author cocitation analysis. We first argue that the use of the Pearson correlation for measuring the similarity between authors’ cocitation profiles is not very satisfactory. We then discuss what kind of similarity measures may be used as an alternative to the Pearson correlation. We consider three similarity measures in particular. One is the well-known cosine. The other two similarity measures have not been used before in the bibliometric literature. Finally, we show by means of an example that our findings have a high practical relevance.information science;Pearson correlation;cosine;similarity measure;author cocitation analysis
Dispelling the Myths Behind First-author Citation Counts
Get PDFWe conducted a full-scale evaluative citation analysis study of scholars in the XML research field to explore just how different from each other author rankings resulting from different citation counting methods actually are, and to demonstrate the capability of emerging data and tools on the Web in supporting more realistic citation counting methods. Our results contest some common arguments for the continued
use of first-author citation counts in the evaluation of scholars, such as high correlations between author rankings by first-author citation counts and other citation
counting methods, and high costs of using more realistic citation counting methods that are not well-supported by the ISI databases. It is argued that increasingly available digital full text research papers make it possible for citation analysis studies to go beyond what the ISI databases have directly supported and to employ more
sophisticated methods
- …
