1,720,967 research outputs found
Гепаторенальный синдром
Get PDFUSMF Nicolae Testemiţanu,
IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 1, Conferința naţională de gastroenterologie şi hepatologie cu participare internaţională ”Actualităţi în gastroenterologie şi hepatologie” 16 iunie 2016 Chișinău, Republica MoldovaHepatorenal syndrome (HRS) is defined as functional renal failure, potentially reversible, which occurs both in patients with acute or chronic liver diseases and also with severe evolution and in patients suffering from fulminant hepatic failure or acute alcoholic hepatitis, in absence of any other causes of renal disorder. Up soon there were a lot of controversies regarding the definition, pathogenetic mechanisms and principles of treatment of HRS. An international agreement regarding this fi eld developed and standardized the definition of HRS, diagnostic criteria that have been proposed for implementation worldwide. This article highlights the most recent relevant data on the definition, pathogenesis, the diagnosis and treatment criteria of the HRS.Гепаторенальный синдром определяется как функциональная почечная недостаточность, потенциально обратимaя, которая развивается у больных с острыми и хроническими тяжелыми заболеваниями печени, a также в случаях остропротекающей печеночной недостаточности или острым алкогольным гепатитом в отсутствии других причин почечных дисфункций. До сих пор существовало множество разногласий по поводу определения патогенетических механизмов, принципoв лечения гепаторенального синдрома. Международный консенсус по профилю разработал и стандартизировал определение гепаторенального синдрома, диагностические критерии, которые были предложены к внедрению на международном уровне. В этой работе выставлен обзор последних данных в отношении определения, патогенезa, диагностическиx критерий и лечения гепаторенального синдрома
Клинические, этиопатогенетические и лечебные особенности множественных дуоденальных язв
Get PDFSummary. Multiple duodenal ulcerations frequently discovered within the young population
(below 30 years old) represent real social problems, because of their increased
incidence, chronic recurrent character, prolonged treatment which can lead to
an extended loss of working abilities, and sometimes even to invalidity.
The clinical picture of multiple duodenal ulcerations is characterized by a severe
pain mainly localized in the whole epigastric region radiating in different topographic regions, considerable weight loss and a high risk of complications.
A high occurrence of the H. pylori infection with CagA+, VacA+ pathogenic
stems is characteristic of multiple impairment duodenal ulcers. Eradication
of the H. pylori infection has modified the development of multiple duodenal
ulcers resulting in a quicker recovery, complication prevention and ulcerous
recurrences.
Duodenal ulcers with multiple impairment have some clinical, etiopathogenic,
genetic and therapeutic peculiarities. This allows us to confirm the existence of
a particular variant of duodenal ulcer as an expression of heterogenity of the
gastro duodenal ulcerous disease.Резюме. Множественные дуоденальные язвы, часто выявленные среди лиц молодого возраста (до 30 лет), представляют собой реальные социальные
проблемы, определенные ростом заболеваемости этой патологии, хроническим рецидивирующим течением, продолжительным периодом лечения
которые могут привести к длительной потери трудоспособности, а порой
к инвалидизации. Клиническая картина множественных дуоденальных
язв характеризуется выраженным болевым синдромом, локализованным
преимущественно на протяжении всей эпигастральной области с иррадиацией в различных топографических зонах, различными потерями в
весе и повышенным риском осложнений. Для множественных язвенных
поражений двенадцатипёрстной кишки характерна значительная частота обнаружения инфекции H. pylori, имеющей генетические маркеры
цитотоксичности CagA, VacA. Эррадикация инфекции H. pylori изменила
течение болезни быстрым излечиванием, предупреждением осложнений
и обострений дуоденальных язв.
Для дуоденальных язв с множественными дефектами характерны определенные особенности: клинические, етиопатогенетические, генетические,
лечебные, что подтверждаем существование отдельного варианта
дуоденальной язвы, как проявление гетерогенности язвенных гастродуоденальных поражений
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Get PDFThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
Variations on the Author
Get PDF“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
Appropriate Similarity Measures for Author Cocitation Analysis
Get PDFWe provide a number of new insights into the methodological discussion about author cocitation analysis. We first argue that the use of the Pearson correlation for measuring the similarity between authors’ cocitation profiles is not very satisfactory. We then discuss what kind of similarity measures may be used as an alternative to the Pearson correlation. We consider three similarity measures in particular. One is the well-known cosine. The other two similarity measures have not been used before in the bibliometric literature. Finally, we show by means of an example that our findings have a high practical relevance.information science;Pearson correlation;cosine;similarity measure;author cocitation analysis
Tratamentul pneumoniilor nosocomiale în era rezistenței la antibacteriene
Get PDFIntroducere
Incidența pneumoniilor nosocomiale variază de la an la an, cu o tendință de creștere continuă. Mortalitatea ridicată cauzată de pneumonia nosocomială (PN) la adulți se datorează mai multor factori, în special
rezistenței înalte a bacteriilor la antimicrobienele disponibile, severității bolii și evoluției nefavorabile. Tratamentul antibacterian al PN reprezintă în prezent una dintre principalele preocupări ale medicilor clinicieni. Terapia antimicrobiană combinată, administrată în doze maxime permise, este considerată o opțiune
importantă și recomandată în literatura de specialitate. Numeroase centre științifice din întreaga lume sunt
concentrate pe descoperirea sau sinteza de noi antibiotice, în funcție de mecanismele de rezistență ale microorganismelor la preparatele antibacteriene, un proces dificil de realizat într-un timp restrîns. Prin urmare,
direcția cercetărilor este orientată spre identificarea factorilor care pot influența eficacitatea tratamentului
antibacterian la pacienții cu PN și boli concomitente.
Noțiunea de pneumonie nosocomială cuprinde trei entități distincte: pneumonia dezvoltată în timpul spitalizării (HAP), pneumonia asociată ventilației mecanice (VAP) și pneumonia care apare înainte de
spitalizare, după un contact recent cu sistemul de sănătate, cunoscută sub numele de pneumonie asociată
asistenței medicale (HCAP).
Scopul
Prezentarea cazurilor de PN tratate în secțiile specializate de terapie și terapie intensivă ale Spitalului
Clinic Municipal ,,Gheorghe Paladi” din municipiul Chișinău, un spital de nivel secundar cu o capacitate de
530 de paturi și cu profiluri precum obstetrică-ginecologie, neonatologie și pediatrie, chirurgie și terapie;
identificarea microorganismelor patogene depistate în probele biologice ale pacienților cu PN și măsurile
practice întreprinse pentru eficientizarea tratamentului bolnavilor cu PN.
Materiale și metode
Pentru realizarea acestui studiu, s-a efectuat o analiză retrospectivă a fișelor de observație a 27 de pacienți
cu PN, internați în cadrul instituției în anul 2023. S-au identificat microorganismele patogene depistate în
culturile bacteriene și s-a analizat antibioticograma. De asemenea, s-a studiat tratamentul antibacterian prescris, prin prisma principiilor farmacodinamice și farmacocinetice ale preparatelor antimicrobiene, precum
și influența comorbidităților asupra răspunsului la tratamentul antibacterian.
Rezultate
În probele biologice analizate (spută, frotiu din faringe, aspirat traheal) au fost identificați diverși
agenți microbieni: Klebsiella Pneumoniae – 17 cazuri, Pseudomonas aeruginosa – 3 cazuri, Acinetobacter
baumani – 2 cazuri, Proteus mirabilis – 1 caz, Staphylococcus aureus – 1 caz și Candida – 2 cazuri. Se observă
predominarea bacteriilor Gram-negative din grupul ,,ESKAPE” (Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa and Enterobacter spp.). Evaluarea
antibioticogramei a relevat panrezistență în 7 cazuri și polirezistență la antimicrobiene în 18 cazuri.
Preparatele antibacterienele prescrise pentru tratamentul PN în cazurile analizate au fost din cele
recomandate de protocolul clinic național pentru tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale. În
toate cazurile examinate, s-a administrat terapie antimicrobiană combinată. Combinațiile de antibacteriene
prescrise pacienților cu PN au inclus: ceftriaxonă cu amikacină, ceftriaxonă cu ciprofloxacină, piperacilină/
tazobactam în combinație cu amikacină, meropenem cu amikacină, meropenem cu moxifloxacină, imipenem/
cilastatină cu moxifloxacină, meropenem cu colistină, colistină cu levofloxacină, gentamicină cu vancomicină,
meropenem cu linezolid, meropenem cu vancomicină și colistină cu amikacină. Cele mai frecvent utilizate
combinații în tratamentul PN au fost betalactaminele asociate cu aminoglicozide.
La inițierea antibioterapiei combinate, s-a ținut cont de principiile farmacocinetice ale antimicrobienelor,
în special de gradul de penetrabilitate a preparatului medicamentos în țesutul pulmonar. De asemenea, s-a
luat în considerație și calea de eliminare a antibacterienelor – hepatică sau renală. În 13 cazuri, doza de antimicrobiene a fost ajustată conform ratei de filtrare glomerulară, în special pentru antibacterienele cu un grad
ridicat de nefrotoxicitate și cu eliminare renală (colestina, amikacina) la pacienții cu rata filtrării glomerulare
sub 50ml/min. Ca alternativă, pentru pacienții cu patologie renală avansată s-au selectat antimicrobiene cu
eliminare peponderent non-renală, cum ar fi moxifloxacina și linizolidul.
Durată medie de administrare a tratamentului antimicrobian a fost de aproximativ 9 zile în 75% din
cazuri, iar în 25% din cazuri tratamentul a depășit 9 zile. Obținerea unei dinamici pozitive radiologice și scăderea leucocitozei cu deviere spre stânga la pacienții cu PN după antibioterapie combinată a fost observată
în medie după 7 zile.
Comorbiditățile pacienților cu PN analizați au inclus: patologie cardiovasculară în 19 cazuri, cum ar fi
hipertensiunea arterială, fibrilația atrială cronică, insuficiența cardiacă acută sau cronică; patologie renală în
9 cazuri, incluzând pielonefrita cronică în acutizare și boala renală cronică; patologia oncologică în 5 cazuri
și alte patologii în 4 cazuri.
Concluzii
În culturile examinate ale pacienților cu PN au fost identificate predominant bacterii Gram-negative,
dintre care Klebsiella pneumoniae a fost cea mai frecventă. Bacteriile Gram-negative au prezentat sensibilitate
la colestină și amikacină în majoritatea cazurilor de polirezistență, dar mai rar la carbapeneme. Proprietățile
farmacocinetice ale acestor antibacteriene impun prescrierea lor doar în combinații cu alte antimicrobiene, în
doze maxime admisibile. Efectele adverse, cum ar fi nefrotoxicitatea, blocul neuromuscular, neurotoxicitatea
colestinei, amikacinei și gentamicinei, precum și comorbiditățile pacienților cu PN, necesită adaptarea dozelor
în funcție de rata filtrării glomerulare. Carbapenemele reprezintă grupa de antimicrobiene cel mai frecvent
prescrisă în combinație cu alte antibacteriene. Rezistența înaltă a bacteriilor Gram-negative evidențiată în
antibioticogramă a determinat prescrierea de combinații de antimicrobiene din cele acceptate, nu doar
cele considerate raționale
Dispelling the Myths Behind First-author Citation Counts
Get PDFWe conducted a full-scale evaluative citation analysis study of scholars in the XML research field to explore just how different from each other author rankings resulting from different citation counting methods actually are, and to demonstrate the capability of emerging data and tools on the Web in supporting more realistic citation counting methods. Our results contest some common arguments for the continued
use of first-author citation counts in the evaluation of scholars, such as high correlations between author rankings by first-author citation counts and other citation
counting methods, and high costs of using more realistic citation counting methods that are not well-supported by the ISI databases. It is argued that increasingly available digital full text research papers make it possible for citation analysis studies to go beyond what the ISI databases have directly supported and to employ more
sophisticated methods
koamabayili/VECTRON-author-checklist: VECTRON author checklist
No full textWe have done our best to complete the author checklist relating to the use of animals in the hut study. Note that the objective for the hut study was to evaluate the IRS treatment applications for residual efficacy against Anopheles mosquitoes, including the local An. coluzzii mosquito population. Cows were only used to attract mosquitoes into the huts and no tests were carried out directly on the cows. The author checklist is intended for use with studies where experiments are carried out on animals, which is why we have had such difficulty in completing this for the hut study, as many of the questions do not relate to how the cows were used
- …
