Smart Cities and Regional Development (SCRD) Open Access Publishing
Not a member yet
674 research outputs found
Sort by
Arhitectura Bucurestiului – la granita dintre Orient si Occident
Bucuresti, anul 2013. Wikipedia, celebra enciclopedie libera de pe internet, il descrie ca fiind capitala Romaniei, dar si al zecelea oras ca populatie din Uniunea Europeana. Altfel spus, Bucurestiul este aliniat unor capitale precum Londra, Paris, Berlin, orase in care notiunile de civilizatie si dezvoltare cunosc superlativul. Romania, in intregul ei, isi doreste cu ardoare sa fie perceputa ca apartinand lumii occidentale, apusene, uitand de mostenirea sa orientala, capatata in urma secolelor de dominatie otomana
Centralizarea functiilor ITC in vederea imbunatatirii serviciilor publice
Instrumentele ITC au aparut din nevoia de a automatiza procesele manuale si a oferi posibilitatea eficientizarii activitatilor de zi cu zi, cu scopul cresterii productivitatii. Aceste beneficii sunt resimtite in dubla perspectiva: cetatenii in calitate de consumatori de functii ITC au la indemana instrumente ITC din ce in ce mai performante cu ajutorul carora pot efectua diverse activitati intr-un mod eficient, castigand timp personal. De exemplu: dispozitivele smartphones, platformele e-commerce. Din perspectiva sectorului public, prin e-guvernare se pun la dispozitia cetatenilor servicii publice, imbunatatite prin disponibilitatea in mediul online si functionalitatea adusa prin integrarea cu servicii publice de la autoritati terte sau partenere, transformand astfel executia intregului flux intr-una 100% online, centralizata si functionala. Acest plan este pus in practica inca din 2007, autoritatile transforma serviciile publice in e-servicii, iar functionarii publici sunt instruiti sa le utilizeze si sa asigure gestiunea eficienta a acestora spre a creste zona digitala a sectorului public, atat la nivel de back-office pentru administrarea serviciului public, cat si la nivel front-office, in relatia cu cetateanul
Managementul riscurilor in institutiile publice
Lucrarea prezinta notiunile de baza cu privire la managementul riscurilor (notiunea de risc, conceptele existente cu privire la risc, categoriile de risc, semnificatia termenilor risc inerent si risc rezidual, explicarea termenilor utilizati in mod curent in managementul riscurilor), in vederea facilitarii intelegerii acestor notiuni. De asemenea sunt descrise conditiile minime necesare pentru implementarea unui sistem eficient de management al riscurilor in cadrul institutiei publice. Asadar, in prima parte scopul lucrarii este o introducere in notiunile si teoriile specifice managementului riscurilor. In partea a doua este descris procesul de management al riscurilor, respectiv pasii esentiali in abordarea acestei problematici. Lucrarea este parte a unui proiect pre-doctoral care are ca scop dezvoltarea managementului riscurilor in institutiile publice. Caracteristicile actuale ale mediului economico-social si politic al societatii romanesti impun constientizarea necesitatii implementarii unor sisteme functionale de management al riscurilor in cadrul entitatilor publice, in vederea asigurarii atingerii obiectivelor propuse, in conditii de limitare continua a resurselor financiare si materiale aflate la dispozitie
Orasul inteligent si decalajele digitale
Importanta oraselor in viata sociala justifica actiunile necesare pentru crearea de orase inteligente. Orasul inteligent dupa parerea autorului trebuie analizat mai putin prin cantitatea de aplicatii IT implementate si mai mult prin optimizarea functiilor sale. Ideea de oras inteligent nu se poate separa de conceptul de eGuvernare si trebuie sa contina centrarea solutiilor pe cetatean si pe nevoile sale. Din caracteristicile unui oras inteligent: guvernare inteligenta, economie inteligenta, mobilitate inteligenta, mediu inteligent, populatie inteligenta, mod de viata inteligent rezulta initiative pentru implementarea acestor caracteristici. Exista decalaje intre orasele inteligente, atat functie de marimea lor, cat si locatia geografica. Decalajele digitale omniprezente se manifesta si in ceea ce priveste orasele inteligente. Exista corelatii intre locatia orasului si dimensiunea lui cu indicii nationali ai decalajului digital. Sunt prezentate aspecte specifice in orasul inteligent ale decalajelor digitale si politici locale. Evolutia rapida a noilor tehnologii digitale face ca in cele mai multe cazuri neadoptarea lor sa dauneze mai mult implementarii solutiilor de oras inteligent decat adoptarea lor prea timpurie
Optimizarea logisticii oraselor cu ajutorul tehnologiei RFID
Desi tehnologia RFID nu este nou aparuta, existand dovezi ale utilizarii ei in scop militar inca din timpul celui de-al doilea razboi mondial, in ultimii ani asistam practic la o „reinventare” a acestei tehnologii, aplicatiile care o utilizeaza intrecandu-se sa-si demonstreze utilitatea practica. Incepand cu micsorarea timpului de asteptare petrecut de clienti la supermarket, sau cu inlaturarea necesitatii de oprire a autovehiculului la barierele de plata a taxei de autostrada, sau pentru plata transportului in comun si pana la posibilitatea gestiunii automatizate a unui parc auto, toate aceste aplicatii concorda la diminuarea timpilor de asteptare inevitabili intr-o societate moderna si imbunatatirea standardului de viata
Deontologia civilizatiei universale
Pornind de la relatia de implicare reciproca generata, la diferite niveluri, intre cultura si civilizatia unei comunitati - oras, stat, continent, etc..., lucrarea expune o noua paradigma cultural-stiintifica - paradigma integralist-transdisciplinara - si modul in care, prin intermediul sau, deontologia civilizatiei poate fi numita, proiectata si exprimata la nivel universal. Paradigma integralist-transdisciplinara (ITD), obtinuta prin conjugarea integralismului lingvistic coserian (unicul sistem integralist stiintific recunoscut academic) cu transdisciplinaritatea (noua metodologie stiintifica derivata din fizica cuantica, validata de asemenea la nivel academic-universitar) - poate genera modele noi de lucru prin care, sistemele actuale administrative in primul rand dar si cele juridice si legislative, se redreseaza. Paradigma ITD redefineste obiectele de studiu / activitate ale marilor cadre multidisciplinare actuale aflate in impas, - pornind de la aspectele de relationare (comunicare) pe care le conjuga corect cu functionalitatea si organicitatea sistemelor (modelelor) de lucru pe care le prefigureaza, – „corect” insemnand universal valabil. Lucrarea defineste conditiile si principiile sine qua non care asigura durabilitatea unei comunitati, al carei nucleu generativ trebuie sa fie corecta relationare, - propunand si instrumente concrete in sensul acestei dezvoltari
Conservarea patrimoniului, punct de plecare in evolutia urbanistica a Bucurestiului
De la mica cetate de pe malul stang al Dambovitei, loc unde domnitorul Vlad Tepes redacteaza un document ce atesta nasterea urbei, pana la linia de cale ferata ce uneste forturile construite de regele Carol I., Bucurestiul a cunoscut timp de mai bine de jumatate de mileniu, o evolutie sinuoasa dar continua . Incepand cu prima parte a secolului al XIX-lea cand s-a redactat primul regulament de urbanizare orasului, cunoaste o expansiune, numeroase localitati limitrofe devenind cartiere ale capitalei. Multe din aceste zone dezvoltate datorita parcelarilor de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea sunt si astazi reprezentative pentru oras. Arterele de circulatie create cu aceasta ocazie au primit denumiri care s-au integrat in viata cotidiana a orasului, intrand cu timpul in traditia locului ca parte a patrimoniului nescris al orasului. Parte din aceste denumiri amintesc de membrii marcanti ai breslei arhitectilor, care s-au implicat major in transformarea de la mica asezare la orasul pe care il cunoastem astazi cu toate neajunsurile vietii urbane. Pastrarea patrimoniului cultural este conditia primordiala a dezvoltarii unei localitati care isi cunoaste trecutul si se bazeaza pe el. Cunoasterea trecutului ajuta la eliminarea situatiei repetitive de distrugere a unora dintre elementele esentiale ce evidentiaza continuitatea, situatie distructiva marcata in principal in deceniul al IX-lea al secolului trecut, dar si in prima parte a secolului al XXI-lea cand multe elemente de traditie au disparut din peisajul bucurestean. In acelasi timp cunoasterea trecutului ajuta la crearea unei urbe care sa asigure conditii de locuire cu facilitati moderne,dar si cu pastrarea particularitatii fiecarei zone in parte, particularitati create de-a lungul secolelor. Denumirile arterelor de circulatie fac parte din prezenta cotidiana fiind,in acelasi timp, unul din elementele principale care marcheaza traditia locului, pastrand, intr-o forma imateriala, istoria urbei
Libertatea ta incepe unde se termina intimitatea mea
Printre cele mai importante inventii ale secolului trecut se regasesc: computerul (Damien, 2011) Internetul (Shuman, 2001; Castells, 2010) si telefonul mobil (Hartmann et al., 2008). Acestea au schimbat lumea! Ei bine, intelegandu-se capacitatea acestora de a colecta date si informatii despre oricine si orice, totodata ele s-au dovedit a fi si instrumentele perfecte pentru supravegherea in masa (Wall Street Journal, 2011). Adesea mass-media prezinta articole scrise in urma unor scurgeri de date din cadrul serviciilor de informatii internationale, tintind totusi cel mai mult spre cele americane, despre care se spune ca supravegheaza lumea. Acest articol intentioneaza sa prezinte cateva dintre cele mai notorii exemple care sustin afirmatia precedenta
Reforma administratiei publice. Schimbarea sociala la nivel de prefectura
Prezenta lucrare abordeaza legatura dintre conceptul de schimbare sociala si reforma, analizand modul in care prefecturile Romaniei gestioneaza schimbarile produse de aceasta, succesul reformei reprezentand un deziderat. Institutia prefecturilor se confrunta cu numeroase provocari in Societatea informationala si a cunoasterii, cu o crestere a asteptarilor societatii in contextul unor resurse financiare limitate si presiune politica. Practicile acestora sunt un produs al culturii administrative, cum sunt valorile, ideologia, rutina, prioritatile care influenteaza modul in care acestea manageriaza schimbarea si initiaza politici si strategii aplicate la nivel teritorial. Prefecturile au un nou rol in societate, sunt agenti sociali in schimbarea sociala durabila si au nevoie de instrumentele necesare pentru a reusi sa se adapteze unui climat schimbator in care isi transforma structurile, procedurile si cultura. Scopul acestei lucrari este acela de a oferi o imagine asupra mediului in care prefecturile isi desfasoara activitatea, ce instrumente trebuie sa utilizeze in schimbarea sociala durabila, ce elemente ar trebui imbunatatite de catre aceste institutii pentru cresterea performantei acestora. Lucrarea are la baza cercetarea literaturii de specialitate referitoare la reforma administratiei publice si schimbarea sociala, cat si un studiu de caz pe tema abordata la nivelul prefecturilor. Prin rezultatele studiului se doreste evidentierea importantei prefecturilor ca actori sociali in schimbarea la nivel teritorial pentru cresterea bunastarii cetatenilor, pentru a raspunde Globalizarii si pentru a acorda o atentie deosebita schimbarii, valorilor necesare in managementul schimbarii, unei viziuni unitare si un bun leadership
Optimul in administratia publica
Activitatea umana moderna reclama desfasurarea sub semnul optimului. Administratia publica, mare consumatoare de resurse si generatoare de valori pe masura, nu trebuie sa constituie o exceptie. Dar optimul in domeniu prezinta particularitati care depind de semnificatia teoretica si practica a termenului, de aspectul referit si de tipul societatii respective. Mai mult, in prezent, administratia publica isi desfasoara activitatile intr- un context concurential, permanent in accentuare. In societatile cu adevarat democratice cetatenii au dubla calitate: de detinatori ai puterii (beneficiari) si de administrati; pot fi considerati (chiar si teoretic) ca fiind clienti? Pot fi asimilate teoriile economice referitoare la gradul de multumire/satisfacere. In incheiere se prezinta doua modele de optim de tip performanta/cost si utilizarea lor reunita