Smart Cities and Regional Development (SCRD) Open Access Publishing
Not a member yet
674 research outputs found
Sort by
Leveraging artificial intelligence for resilient business innovation in smart cities: a framework for sustainable digital transformation
Full text linkObjectives: This study aims to develop a framework that integrates artificial intelligence (AI) and object-oriented analysis and design principles to drive resilient business innovation within smart city ecosystems. By focusing on the unique demands of urban resilience and sustainable growth, this framework addresses the critical need for adaptive, AI-driven business solutions that support smart governance, enhance public services, and foster sustainable digital transformation across urban environments. Prior Work: Building on existing frameworks in smart city governance, digital transformation, and AI for predictive analytics, this research expands on recent findings from the main journals. Previous studies demonstrate the potential of AI to improve urban planning and decision-making. However, few models systematically apply AI to business intelligence within the smart city context, particularly through object-oriented design, thus leaving a gap in practical, adaptable solutions for real-world smart city needs. Approach: Using a case study methodology, this research examines longitudinal data from digitally transforming cities to observe the impact of AI-driven strategies on business resilience. Results: Findings indicate that AI-enhanced business intelligence can significantly strengthen urban resilience by improving predictive capabilities and adaptive responses in areas such as public administration, resource management, and citizen engagement. Implications: This study offers practical insights for policymakers, urban planners, and business leaders seeking to implement AI in smart city projects. For academics, it provides a foundation for further exploration of AI applications within urban resilience frameworks, supporting interdisciplinary advancements in smart governance and smart economy. Value: This research contributes an innovative AI framework specifically tailored for resilient business applications within smart cities, combining practical insights with academic rigor
The Impact of Geopolitical and Social Factors on the Formation of Smart Cities and Digital Economic Policy
Full text linkThe formation of smart cities remains one of the most significant strategic objectives in contemporary urban governance, particularly in regions where geopolitical conditions are fragile and volatile, and where social factors are deeply intertwined with local governance systems, economic structures, and societal values. This study examines how geopolitical and social conditions influence the conceptualization, spatial configuration, and technological development of smart cities. Particular emphasis is placed on the mechanisms through which regional and local governments respond to geopolitical shifts by planning and implementing digital economic policies, simultaneously employing them as instruments to foster urban resilience and innovative development.The research focuses on countries such as Romania, Bulgaria, Moldova, Serbia, Hungary, and Georgia - regions currently undergoing active digital transformation, striving to align their economic policies with modern standards while simultaneously engaging in complex geopolitical processes.The presented study is based on an interdisciplinary analytical framework that integrates economic - mathematical modelling techniques, case study analysis, and theoretical approaches from the fields of urban studies, international relations, social anthropology, and political science. The core of the research lies in analysing the complex impact of geopolitical and social factors on the planning and implementation of smart city policies. Determinant elements such as political stability, the degree of economic integration, the strength of international partnership networks, the level of technological infrastructure development, demographic trends, and citizens’ socio-technological engagement are examined in detail.The findings demonstrate that the success of urban initiatives largely depends on the geopolitical context: political volatility, external pressure, or systemic security uncertainty often hinder the stable development of large-scale infrastructural and technological projects. At the same time, social factors - particularly the level of citizens’ technological literacy and their participation in decision-making and implementation processes - constitute one of the essential foundations for the sustainability and effectiveness of smart cities.The study particularly highlights the distinction between EU member and non-member states, which clearly reveals the role of foreign policy and institutional environments in both fostering local innovation and determining the appropriate priorities of digital economic policy
2026 – anul științei accelerate de AI. Misiunea Genesis
Full text linkArticolul discută lansarea „Misiunii Genesis” din SUA, un efort național menit să accelereze descoperirea științifică prin utilizarea inteligenței artificiale, comparat ca urgență cu proiectele Manhattan sau Apollo. Această inițiativă, coordonată de președintele Trump, obligă Departamentul Energiei din Statele Unite (DOE) și alte agenții să unifice volume uriașe de seturi de date științifice și resurse de calcul pentru a antrena modele avansate de AI și pentru a contracara o presupusă scădere a supremației științifice americane. În plus, textul analizează peisajul concurențial aflat într-o evoluție rapidă din industria AI, evidențiind investiții masive ale unor companii precum Amazon și Meta în infrastructura pentru AI, precum și rivalitatea emergentă dintre GPU-urile Nvidia și TPU-urile Google, în contextul în care Meta ia în considerare adoptarea cipurilor personalizate ale Google. În final, articolul sugerează că anul 2026 va fi un an decisiv pentru progrese științifice accelerate de AI, impulsionate atât de coordonarea guvernamentală, cât și de competiția intensă din sectorul privat.
Podcast aici
Factors influencing the adoption of appropriate electronic waste recycling practices in Sub-Saharan Africa: Empirical literature review
Full text linkThe main focus of this paper is to provide a thorough examination of the factors influencing the adoption of appropriate e-waste recycling practices in Sub-Saharan Africa. Objective: Specifically, this study assessed global e-waste recycling and policy issues and the factors influencing the adoption of appropriate e-waste recycling practices in sub-Saharan Africa. Prior work: This paper is built upon available literature that has been published in the area of e-waste recycling. The paper utilized publications from different developed and developing countries by examining legal and institutional frameworks, infrastructures, recycling practices, etc. Approach: This study used a desk review approach to conduct a systematic literature review of research articles collected from various databases. Implications: The findings of this study provide insights into the factors influencing the adoption of appropriate e-waste recycling practices by policy makers and all e-waste stakeholders. This provides a path for the implementation of sustainable development goals that aim to protect human health and the environment. Value: This study revealed that the absence of policies, regulations and recycling infrastructure are some of the factors affecting the adoption of e-waste recycling in sub-Saharan Africa. However, some countries within the region, such as South Africa, Rwanda and Uganda, have enacted regulatory frameworks for e-waste management, which have enabled them to facilitate the adoption of e-waste recycling practices in their countries. Other factors include economic incentives and market opportunities, which play critical roles in driving the adoption of appropriate e-waste recycling practices. Moreover, factors such as public awareness, education, and technology are fundamental in the region
AI-driven innovation within the ICT sector
Full text linkInnovation is pivotal in the competitive landscape of the Information and Communication Technology (ICT) sector, particularly in the context of rapidly evolving technological advancements. This research examines the instrumental role of Artificial Intelligence (AI) in facilitating innovation within the ICT sector, explaining its significance amidst accelerating technological progress. Utilizing articles from reputable high-impact journals published between 2019 and 2024, this paper meticulously analyzes recent contributions to clarify the integration of AI into innovation processes. The study builds upon foundational concepts in innovation management and contemporary advancements in AI frameworks, including AI Centered Design Thinking, the AI Adaptive Three-Horizons Framework, the AI Enabled Open Innovation Paradigm, the AI Specific Stage-Gate Model, and the AI Optimized Lean Startup Methodology, thereby contributing to the ongoing discourse surrounding AI integration in organizations. Employing a comprehensive literature review, the research systematically interrogates peer-reviewed articles from relevant databases, focusing on empirical evidence and theoretical insights regarding the influence of AI on innovation. The findings reveal that the strategic application of these frameworks significantly enhances decision-making efficiency, promotes user-centered design, and mitigates risks associated with AI deployment. The implications of this research are multifaceted, offering critical insights for academics, practitioners, and policymakers within the ICT sector. By highlighting the necessity of ethical considerations such as bias reduction and transparency in AI initiatives, the study emphasizes the imperative of responsible innovation practices. Ultimately, this research uniquely contributes to the field by providing a comprehensive synthesis of existing frameworks and their applicability to AI driven innovation, advocating for the continuous evolution of these frameworks to align with emerging technological trends. This focus affirms the relevance and significance of the study in advancing both theoretical understanding and practical application within the ICT sector
CONTRIBUTIA DIGITALIZARII INSTITUTIILOR DE NIVEL CENTRAL LA CRESTEREA CALITATII GUVERNARII STATALE
Full text linkObiective: Cercetarea pe care am realizat-o are drept obiectiv principal identificarea naturii relatiei dintre digitalizarea institutiilor de nivel central si imbunatatirea functionarii acestora iar, ca obiectiv secundar, pe acela de a identifica aportul pe care implementarea Proiectului la care ne vom referi il are pentru imbunatatirea functionarii Camerei Deputatilor, atat in ceea ce priveste calitatea serviciilor sale interne, cat si in raport cu publicul destinatar al unora dintre activitatile sale. Studii prealabile: Cercetarea porneste de la concepte de baza precum digitalizarea, buna administrare si chiar buna guvernare si utilizeaza o abordare ce imbina metoda cercetarii bibliografice si metoda chestionarului, aplicat asupra unui numar de angajati ai institutiei Camerei Deputatilor, angrenati in activitati ce au facut obiectul digitalizarii in cadrul Proiectului. Rezultatele obtinute indica existenta unor tendinte notabile de facilitare si eficientizare a activitatii, concretizata prin scaderea numarului de procese implicate de fiecare activitate, economisirea de timp si energie prin efectuarea lor on-line, cresterea trasabilitatii operatiunilor desfasurate si scaderea timpului mediu de raspuns la solicitari. Implicatiile studiului sunt reprezentate de imbunatatirea bazei teoretice pentru analizarea impactului fenomenului digitalizarii si de diseminarea unui exemplu concret, aplicabil de bune-practici in domeniu. Prin aceasta, el devine un instrument util pentru factorii de decizie din alte institutii publice de nivel central care doresc sa preia exemplul in cauza. Valoare : Originalitatea si unicitatea studiului consta, pe de o parte, in noutatea sa absoluta, Proiectul la care ne referim fiind implementat abia de la sfarsitul anului precedent (prin urmare, aceasta lucrare poate fi chiar prima care il analizeaza), coroborata cu noutatea unor astfel de proiecte de digitalizare in Romania si, pe de alta parte, in abordarea mixta, teoretico-practica, ce inscrie studiul in categoria cercetarilor legate de digitalizare si de impactul sau asupra bunei guvernari (in sens larg), o tema de actualitate la nivel mondial
Analiza nevoilor de continut a unui website municipal
Full text linkLucrarea vizeaza efectuarea unei analize a unor site-uri municipale, cu accent pe nivelul lor de dezvoltare, si evaluarea utilizarii comprehensive a elementelor de e-guvernare de catre administratiile publice locale. Obiectivele ar fi ca website-urile sa intruneasca cat mai multe cerinte si curiozitati ale oamenilor, legate de acel municipiu pentru o guvernare electronica cat mai eficienta. Tehnologia avanseaza in mod treptat o data cu trecerea timpului si devine un element de baza in diverse domenii de munca. Principalul scop al acestei lucrari este de a incuraja dezvoltarea continua website-urile primariilor din Romania bazandu-se pe feedback-urile cetatenilor si turistilor. Lucrarea face trimitere la studiul realizat in 2014, numit „E-guvernarea in municipiile Romaniei”, Catalin Vrabie, prin care se face o analiza comparativa referitoare la faptul daca s-au produs anumite schimbari asupra elementelor din formularul de cercetare la website-urile municipiilor respective din acel an si pana in prezent. In lucrarea „Elemente de E-guvernarea”, C.Vrabie, se evidentiaza importanta interactiunii dintre Administratie si Cetatean (G2C), iar in lucrarea lui T.A. Pardo„Realizing the Promise of Digital Government: It’s More than Building a Web Site” se pune accentul pe importanta elementelor de continut foarte bine structurate si actualizate. In aceasta lucrare se va folosi ambele tipuri de abordari, atat cantitativa cat si cea calitativa. Principala metoda folosita fiind observarea alaturi de chestionar. Rezultatele studiilor empirice este ca website-urile municipale s-au actualizat si astfel a crescut nivelul de dezvoltare a guvernarii electronice. Implicatiile pentru continutul website-urilor municipale sunt sociale deoarece faciliteaza munca cetatenilor, dar si angajatilor din primarie, unele probleme se pot rezolva in mediul online. Prin comparatiile si analiza website-urilor se va afla orasele care sunt clasate mai sus din punctul de vedere al aspectului si al continutului si care au avut o evolutie mai considerabila
E-Guvernarea in municipiile Romaniei (2010): Analiza orizontala a Web site-urilor municipiilor din Romania
No full textAnaliza de față și-a propus să radiografieze starea website-urilor oficiale ale tuturor municipalităților din România în perioada 2010 - 2016. Bineînțeles că existența unor platforme web bine întreținute nu înseamnă că ele sunt și folosite de cetățeni sau de mediul de afaceri. Noile metode de administrare nu necesită doar soluții inovative, dar și „cetățeni inteligenți” (Stoica 2009). Pe viitor, analiza se va transforma într-una longitudinală, interesul fiind de a o repeta cu regularitate la intervale de timp egale (2 ani) și de a observa schimbările survenite și cauzele care au condus la acestea
Eficientizarea Administrației Publice prin Digitalizare și Inteligența Artificială
Full text linkÎn această lucrare, doresc să analizez modul prin care, digitalizarea și inteligența artificiala (AI), poate eficientiza activitățile Administrației Publice din România. Creșterea fulminantă a tehnologiei a oferit statelor șanse pe care nu le-au avut niciodată până acum de a eficientiza operațiunile, de a reduce costurile și de a oferi servicii mai bune. Instituțiile publice pot face lucrurile mult mai productive și mai clare prin utilizarea instrumentelor AI în procesul decizional, alocarea resurselor și interacțiunea cu cetățenii. Prima parte a studiului analizează starea actuală a administrației publice și enumeră ineficiențele tipice, cum ar fi timpii lungi de așteptare pentru funționarii publici, utilizarea defectuoasă a resurselor și faptul că cetățenii nu pot accesa cu ușurință serviciile. Acesta arată cum pot schimba lucrurile soluțiile bazate pe inteligența artificială, cum ar fi automatizarea sarcinilor plictisitoare, utilizarea analizei predictive pentru elaborarea politicilor și utilizarea chatbots pentru a ajuta oamenii în timp real. Eforturile de digitalizare, cum ar fi utilizarea sistemelor bazate pe cloud și a platformelor de e-guvernare, sunt, de asemenea, privite ca modalități de a face procesele să funcționeze fără probleme, fără hârtie. Lucrarea analizează, de asemenea, studii de caz importante ale guvernelor care au utilizat eficient AI și programele de digitalizare. AI este utilizată, printre altele, pentru a îmbunătăți gestionarea asistenței medicale, pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor de transport public și pentru a facilita colectarea impozitelor. În cele din urmă, lucrarea oferă sfaturi practice funcționarilor și legiuitorilor care să utilizeze corect inteligența artificială și digitalizarea. În cele din urmă, acest studiu subliniază rolul esențial pe care inteligența artificială și digitalizarea îl joacă în modernizarea administrației publice. Acesta abordează complexitatea aplicării, subliniind în același timp dubla posibilitate de eficiență și deschidere. Adoptarea acestor tehnologii ar ajuta instituțiile publice să satisfacă mai bine nevoile în schimbare ale societății, garantând astfel o guvernare durabilă și centrată pe cetățean în era digitală
Soluții de digitalizare implementate la nivelul administrației vamale române și impactul lor asupra eficienței și randamentului procedurilor vamale
Full text linkConform Indicelui de Performanță în Logistică (IPL), publicat de Banca Mondială pentru anul 2023, România se situa pe locul 51 din 138, cu privire la gradul de eficiență și performanță al sistemului vamal. Pe primele locuri se situează state precum Germenia sau Țările de Jos, iar printre principalele discrepanțe între sistemul vamal al acestor state și sistemul vamal românesc se regăsește gradul scăzut de digitalizare și automatizare pe care România îl prezintă în administrarea procedurilor vamale. Lato sensu, prezenta lucrare își propune să analizeze eficiența actualelor soluții de digitalizare și automatizare a procedurilor vamale din România și randamentul acestora în procesul de conformare a sistemului vamal românesc la standardele actuale, impuse de Uniunea Europeană. Stricto sensu, prin interpretarea rezultatelor acestei cercetări, se urmărește a fi identificate atât soluții de modernizare, prin prisma principalelor inovații tehnologice, cât și formularea de recomandări concrete cu privire la modalitățile de procurare a sistemelor suplimentare sau complementare necesare modernizării sistemului vamal al României, la acest moment. Totodată, prezenta cercetare își propune să identifice principalele dificultăți întâmpinate de personalul administrației vamale și de reprezentanții operatorilor economici în utilizarea actualelor sisteme, cu scopul de a identifica potențiale surse de finanțare pe care administrația vamală le poate exploata, în vederea sporirii eficienței actualelor sisteme, implementarea de noi tehnologii sau accesarea unor programe care dețin o componentă de formare