Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Skin aging beyond wrinkles: a histological perspective on tissue fragility
No full textIntroducere. Dincolo de manifestările clinice vizibile, precum ridurile cutanate, îmbătrânirea pielii determină fra-gilizarea profundă a arhitecturii tisulare, reflectată prin modificarea adeziunii celulare epidermice şi deteriorarea joncţiunii dermo-epidermice, cu impact asupra integrităţii structurale. Scop. Studierea datelor curente privind modificările histologice ale joncţiunilor intercelulare şi dermo-epidermale în funcţie de vârstă; evaluarea impactului microbiomului asupra fragilităţii tisulare. Material şi metode. Lucrarea reprezintă un review narativ bazat pe analiza articolelor ştiinţifice publicate între 2003 şi 2024, selectate din baze de date precum PubMed, ScienceDirect, Research Gate, Medline şi SpringerLink. Au fost incluse studii experimentale, clinice şi recenzii axate pe modificările histologice cutanate legate de vârstă. Rezultate. Înaintarea în vârstă este asociată cu alterarea semnificativă a joncţiunilor intercelulare epidermice, în special a desmozomilor şi a joncţiunilor strânse, ceea ce determină pierderea coeziunii celulare, deshidratarea pielii şi creşterea permeabilităţii cutanate. Joncţiunea dermo-epidermică suferă modificări structurale prin subţierea membranei bazale şi aplatizarea papilelor dermice, afectând rezistenţa mecanică a pielii. Totodată, dezechilibrul microbiomului, cu reducerea speciilor Cutibacterium şi Lactobacillus, contribuie la fragilitatea barierei cutanate, inflamaţie persistentă şi reducerea capacităţii regenerative a pielii. Concluzii. Înţelegerea modificărilor histologice ale joncţiunilor intercelulare şi dermo-epi-dermale este crucială pentru explicarea fragilităţii pielii la vârstnici. Dezechilibrul microbiomului amplifică inflamaţia şi scade regenerarea, oferind noi perspective valoroase pentru prevenţie şi terapii inovatoare.Introduction. Beyond visible clinical signs such as wrinkles, skin aging leads to a profound weakening and fragility of tissue architecture, clearly reflected in altered epidermal cell adhesion and progressive degradation of the der-mo-epidermal junction, impacting overall structural integrity. Objective. To provide a synthesis of current data on histological changes in intercellular and dermo-epidermal junctions with age and to assess the impact of the micro-biome on tissue fragility. Material and methods. This narrative review is based on the analysis of scientific articles published between 2003 and 2024, retrieved from major databases including PubMed, ScienceDirect, ResearchGate, Medline, and SpringerLink. The review includes experimental, clinical, and review studies focused on age-related histological changes in the skin. Results. Aging is associated with significant alterations in epidermal intercellular junctions, particularly desmosomes and tight junctions, leading to a progressive loss of cell cohesion, skin dehydration, and increased permeability. The dermo-epidermal junction undergoes structural alterations, including basement membrane thinning and flattening of dermal papillae, which impair the skin’s mechanical resilience. Additionally, microbial dysbiosis - characterized by a reduction in beneficial Cuti-bacterium and Lactobacillus species - contributes to skin barrier fragility, chronic low-grade inflammation, and diminished regenerative potential. Conclusion. Understanding the histological changes of intercellular and dermo-epi-dermal junctions is essential to explain skin fragility in the elderly. Microbiome imbalance exacerbates inflammation and impairs regeneration, providing valuable insights for prevention and the development of innovative therapies
VITAMIN D DEFICIENCY RICKETS IN YOUNG CHILDREN - THE RISK FACTORS, PARTICULARITIES OF DIAGNOSIS AND PROPHYLAXIS
No full textUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Rahitismul carenţial (RC) este o boală metabolică a organismului în creştere, cu afectarea diferenţierii cartilajului de creştere şi a mineralizării osoase datorită deficitului de vitamina D şi calciu. Factorii de risc, etiologici pentru deficitul de vitamina D sunt numeroşi, unii dintre ei sunt modificabili. Scop. Elucidarea factorilor de risc crescut şi rolul lor în dezvoltarea RC, a unor particularităţi clinice şi paraclinice în RC la copii, în vederea ameliorării profilaxiei bolii. Material şi metode. Studiu a inclus 67 copii cu vârsta cuprinsă între 6-30 luni, spitalizaţi în secţia de neuropedia-trie IMşiC. Toţi copiii au prezentat simptoame şi semne clinice ale RC. Indicii de laborator au inclus: hemoleucograma, nivelul seric de Ca, P, Mg, Fe, fosfataze alkaline, altele după caz. Diagnosticul clinic a fost stabilit conform criteriilor PCN. Rezultate. Cele mai multe cazuri de RC s-au inregistrat la sugari 6-12 luni. Factorii de risc predominanţi pre- şi po-stnatali au fost: nivel socio-economic precar, evoluţia patologică a sarcinii, complicaţii la naştere, profilaxia antenatală incompletă; profilaxia postnatală a RC cu debut întârziat şi incompletă, factorul alimentar, creşterea excesivă în greutate. Manifestările clinice frecvente au fost: transpiraţii abundente, alopecie occipitală, craniotabes, plagiocefalie, bose frontale/parietale, torace evazat la baze, deformarea membrelor inferioare. Datele de laborator au identificat prezenţa anemiei feriprive, nivelul de Ca, P şi Mg scăzut. Concluzii. În patogenia RC rol au combinarea factorilor de risc pre-postnatali, particularităţile metabolismului fosfo-calcic. Cunoscând implicaţiile multiple ale vitaminei D în organism, sunt necesare diagnostic precoce, dozarea vitaminei D, tratament personalizat, abordarea multidisciplinară a RC la copil.Introduction. Vitamin D deficiency rickets (DR) is a metabolic disease of growing organism, with affection of growth cartilage differentiation and bone mineralization due to vitamin D and calcium deficit. There are many risks and etiological factors for vitamin D deficiency, and some of them are modifiable. Objective. Elucidation of risk factors and their role in the development of DR, of some clinical and paraclinical particularities in DR in children, in order to improve the disease prevention. Material and methods. The study included 67 children aged between 6-30 months, hospitalized in the neuro department of Pediatrics of Mother and Child Institute. All children have presented clinical signs and symptoms of deficiency rickets. The laboratory indices included: hemoleucogram, serum level of Ca, P, Mg, Fe, alkaline phosphatase, others as needed. Results. The most cases of DR were registered in 6-12 months old infants. Predominant prenatal and postnatal risk factors were: the precarious socio-economic level, the pathological evolution of pregnancy, complications at delivery, incomplete antenatal and postnatal prophylaxis; alimentary factor, excessive weight gain in the first year of life. The most frequent clinical manifestations were: profuse sweating, occipital alopecia, craniotabes, plagiocephaly, frontal/parietal bosses, flared thorax to base, deformation of inferior members. The laboratory data have identified the presence of iron deficient anemia, low Ca, P and Mg level. Conclusion. In the pathogenesis of DR the primary role is pre- and postnatal risk factors, the particularities of phospho-calcium metabolism. Knowing the multiple implications of vitamin D in the body, the importance of vitamin D dosage, personalized treatment, multidisciplinary approach of DR in children
Breast calcifications in mammary gland pathology from benign to malignant – a multidisciplinary approach
Get PDFABSTRACT.
Breast calcifications are a common imaging finding in the evaluation of the mammary gland, associated with
both benign lesions and early or advanced forms of breast cancer.
This retrospective study analyzed 1,000 patients investigated between January 2024 and June 2025 at Hyperclinica
Medlife Bucharest, including both screening and symptomatic cases. Imaging was performed using high-performance
equipment: 3D digital mammography with tomosintesis.
In cases with high suspicion of malignancy, biopsies were conducted, followed by surgical interventions, and the
histopathological diagnosis was provided by the Onco Team Diagnostic Laboratory.
The results highlight the importance of early detection of microcalcifications in diagnosing breast neoplasms.
Mammography remains the method of choice, allowing accurate identification of potentially malignant
calcifications. Detailed morphological and distributional analysis significantly contributes to diagnosing up to 50% of
early-stage breast cancers, while reducing the risk of overdiagnosis and unnecessary invasive procedures. In patients
with increased oncologic risk, even seemingly benign lesions may require surgical excision. The correlation between
imaging findings, histopathological results, and the patient’s individual risk profile is essential for determining an
effective and personalized therapeutic strategy.REZUMAT.
Calcificările mamare reprezintă o constatare imagistică frecventă în evaluarea glandei mamare, fiind asociate
atât cu leziuni benigne, cât și cu forme incipiente sau avansate de cancer.
În acest studiu retrospectiv au fost analizate 1000 de paciente investigate în perioada ianuarie 2024 – iunie 2025
în cadrul Hyperclinicii Medlife București, incluzând cazuri de screening și paciente simptomatice. Investigațiile au
fost efectuate cu echipament de înaltă performanță: mamograf digital 3D cu tomosinteza.
În cazurile cu suspiciune înaltă de malignitate, s-au realizat biopsii urmate de intervenții chirurgicale, iar
diagnosticul histopatologic a fost stabilit de Laboratorul Onco Team Diagnostic.
Rezultatele evidențiază importanța detectării precoce a microcalcificărilor în diagnosticarea neoplaziilor mamare.
Mamografia este metoda de elecție în acest sens, permițând identificarea calcificărilor cu potențial malign.
Analiza morfologică și distribuțională riguroasă a acestora contribuie semnificativ la diagnosticarea a până la 50%
dintre cancerele în stadiu incipient, reducând riscul de supradiagnostic și de intervenții invazive inutile.
În cazul pacientelor cu risc oncologic crescut, inclusiv leziunile aparent benigne pot necesita abordare chirurgicală.
Corelarea dintre datele imagistice, anatomo-patologice și profilul de risc individual este esențială pentru stabilirea
unei strategii terapeutice personalizate și eficiente
Scleroanguloreconstrucția în chirurgia glaucomului refractor
Get PDFActualitatea: Tratamentul chirurgical al glaucomului primar este recunoscut ca fiind cel mai
eficient în plan de compensare a PIO și prevenirea dezvoltării accelerate a neuropatiei
glaucomatoase. Pentru soluționarea chirurgicală a glaucomului cu unghi deschis (GPUD) se
aplică o serie de tehnici operatorii cu justuficare patogenică.
Scopul lucrării: Analiza eficacității operației antiglaucomatoase de
scleroanguloreconstrucție (SAR) în chirurgia glaucomului refractar efectuată în sectorul
inferior.
Material și metode: Acestă variantă de trabeculectomie SAR o practicăm,mai frecvent,
timp de ultimii ani și am aplicat-o la un lot de 56 pacienți (diverse stadii) cu glaucom
refractiv, PIO variind între 35-41 mmHG, vîrsta 35-66 ani.
Rezultate și discuții: Termenul de observație a fost 1 an,bolnavii fiind examinați în program
complex (Acuitatea vizuală(AV),Presiune intraoculară(PIO),Cîmp vizual,corelaţia
Cupă/disc) după fiecare 1-6-12 luni.În majoritatea cazurilor evoluția a fost relativ areactivă.
Dinamica PIO în toate loturile în perioada postoperatorie precoce a fost în limitele 16.5 +
-
2mmHg fără medicație medicamentoasă;la distanța de 6 luni PIO varia între 19.0 +
-
2mmHg,dintre care la 41 pacienți -73.2% fără medicație și 15-26.7 % cu medicație; iar la
distanța de 1 an PIO s-a înregistrat compensată(19.0 +
- 2mmHg) fară medicație la 34 pacienți
60.7% pe fon de tratement medicamentos 19-33.9% și la 3 pacienți 5%pe fon de tratament
medicamentos PIO subcompensată.
Concluzii:
1.Operația SAR în chirurgia glaucomului refractiv aduce un efect hipotensiv stabil
94,6%(dintre care 60,7 %-fără medicație și 33,9 % pe fon de tratament
2.În comparație cu 7 alte tehnici operatorii înregistrează un numar mai mic de complicații
intra- și postoperatorii
Dezvoltarea activității integrative și creative a creierului uman prin implicarea resursei umane în neurotehnologii și neuroinginerie
Get PDFO sinteză bazată pe o revizuirea bibliografiei are ca scop o soluție
conceptuală la problema îmbunătățirii activităților educaționale și a
formării profesionale a resursei umane prin implicarea directă a acesteia
în implementarea proiectelor din domeniul neurotehnologiilor. Se
propune o integrare mai strânsă a realizărilor din științe ale naturii,
medico-biologice și tehnologiile aferente în științele tehnice și inginerie,
care, pe lângă importanța sa socio-economică semnificativă, oferă și o
motivație puternică pentru activitatea intelectuală și inovatoare
Satisfaction of beneficiaries of community mental health services in the Republic of Moldova
Get PDFIntroducere. În contextul transformărilor structurale ale serviciilor de sănătate mintală din Republica Moldova, CCSM deţin un rol central în asigurarea accesului la îngrijire integrată şi centrată pe pacient. Satisfacţia beneficiarilor este un indicator fundamental în evaluarea calităţii şi eficienţei acestor servicii. Scop. Evaluarea gradului de satisfacţie al beneficiarilor CCSM din Republica Moldova, ca criteriu esenţial al calităţii şi eficienţei serviciilor, relevant în auditul clinic naţional. Material şi metode. Studiul, desfăşurat în anul 2025, a inclus un eşantion de 319 beneficiari din 40 de CCSM din diferite regiuni ale Republicii Moldova. A fost utilizat un chestionar standardizat, vizând accesul la servicii, comunicarea, tratamentul, consilierea, suportul social şi spitalizările. Datele au fost analizate cantitativ şi comparativ. Rezultate. În urma studiului realizat s-a constatat că peste 95% dintre respondenţi s-au declarat mulţumiţi de serviciile Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală. O proporţie de 94% a raportat o comunicare clară, deschisă şi constructivă, cu informaţii relevante cu medicul psihiatru. Consilierea psihologică a fost accesată de 62%, iar doar 9% au beneficiat de suport social. 45% dintre respondenţi au declarat reducerea sau eliminarea necesităţii spitalizărilor după includerea în CCSM. Totuşi, doar 16% au menţionat participarea la activităţi de reabilitare în centrele de zi, iar numai 1% cunoşteau existenţa unor mecanisme formale de feedback. Concluzii. Nivelul de satisfacţie înregistrat este unul înalt, ceea ce reflectă eficienţa CCSM în gestionarea sănătăţii mintale în comunitate. Se recomandă diversificarea serviciilor psihosociale disponibile, instituirea unor mecanisme funcţionale de feedback şi reducerea disparităţilor regionale.Introduction. Within the structural reform of mental health services in the Republic of Moldova, Community Mental Health Centers (CMHCs) play a central role in ensuring equitable access to integrated, patient-centered care. Beneficiary satisfaction is a key indicator of service quality and effectiveness. Objective. Evaluation of CMHC beneficiary satisfaction in the Republic of Moldova, as a key criterion for assessing service quality and efficiency, relevant to the national clinical audit framework. Material and methods. The study, conducted in 2025, included a sample of 319 beneficiaries from 40 CMHCs across various regions of the Republic of Moldova. A standardized questionnaire assessed access to services, communication, treatment, counseling, social support, and hospitalizations. Data were analyzed quantitatively and comparatively. Results. Following the conducted study, it was found that over 95% of respondents declared themselves satisfied with the services provided by the Community Mental Health Centers. A proportion of 94% reported clear, open, and constructive communication, with relevant information provided by the psychiatrist. Psychological counseling was accessed by 62%, while only 9% benefited from social support. 45% of respondents reported a reduction or elimination of the need for hospitalization after inclusion in the CMHC. However, only 16% mentioned participating in rehabilitation activities in day centers, and just 1% were aware of formal feedback mechanisms. Conclusion. The recorded level of satisfaction is high, reflecting the effectiveness of CMHCs in managing mental health at the community level. It is recommended to diversify available services, strengthen psychosocial support, establish functional feedback mechanisms, and reduce regional disparities
Avifauna biotopurilor acvatice din orașul Chișinău
Get PDFStudiul a fost efectuat în cadrul subprogramului USM 010701 și contractului nr. 01-23p 096/03-05-2024, finanțat de Fondul Național de Mediu.Introducere. Integrarea biodiversității în mediul urban nu este doar o măsură ecologică,
ci și crucială pentru sănătatea și calitatea vieții locuitorilor. Orașul creează un mediu de viață
nou, specific după parametrii săi față de alte tipuri de ecosisteme pentru lumea animală. Aici
se întâlnesc diverse biotopuri (arboricole, acvatice, de luncă, pajiști, construcții de diverse
înălțimi etc.) asemănătoare cu cele naturale care permit formarea și conservarea avifaunei
urbane. Un rol semnificativ pentru formarea avifaunei urbane îl au bazinele acvatice din
oraș.
Scop. Evidențierea rolului biotopurilor acvatice din mediul urban, evidențiind importanța
acestor biotopuri pentru avifauna urbană în general și conservarea biodiversității în
ansamblu.
Material și metode. Cercetările s-au efectuat în ecosistemele acvatice, care prezintă un
interes sporit pentru speciile acvatice de păsări, acoperind mai multe puncte din orașul
Chișinău și anume: lacurile din Pădurea-parc „Râşcani”, Parcul „Valea Trandafirilor”, Parcul
„Valea Morilor”, Parcul „La Izvor”, Parcul „Dendrariu”, Parcul „Grădina Botanică”, Lacul de
lângă Muzeul Satului (str. Aeroportului) și râul Bâc. Estimările efectivului de păsări s-au
realizat în cele șase aspecte fenologice pe parcursul anilor 2020-2024, cu utilizarea
metodelor standard.
Rezultate. În orașul Chișinău, în decursul celor șase aspecte fenologice (prevernal, vernal,
estival, serotinal, autumnal, hiemal), au fost semnalate 25 de specii de păsări acvatice ce
aparțin la 7 ordine si 8 familii. Speciile accidentale, rar semnalate în ecosistemele acvatice
ale or. Chișinău, au fost: Spatula querquedula, Aythya marila, Tadorna tadorna, Botaurus
stellaris și Rallus aquaticus; trei specii de păsări accidentale – Spatula querquedula,
Botaurus stellaris şi Rallus aquaticus au fost semnalate pentru prima dată în perioada de
studiu. Din cele 25 de specii de păsări acvatice și semiacvatice identificate pe teritoriul
orașului, 5 specii – Cygnus olor, Pelecanus onocrotalus, Botaurus stellaris, Tadorna
tadorna și Crex crex sunt specii protejate prin lege la nivel național – Cartea Roșie a
Republicii Moldova (2015) și internațional – Directiva păsări (Anexa II), Convenția de la
Berna, 1979 (Anexa II, III), Convenția de la Bonn, 1979 (Anexa II).
Concluzii. Cercetările efectuate confirmă că prezența în mediul urban a unei varietăți de
ecosisteme acvatice (râul Bâc, lacuri, iazuri, lunci inundabile etc.) cu condiții asemănătoare
celor naturale permit formarea unei avifaune acvatice și semiacvatice variate, totodată
contribuind la conservarea diversității păsărilor în zona centrală a republicii
Effective methods of postoperative sedation and analgesia in newborns
Get PDFIntroducere. Analgezia nou-născutului reprezintă o provocare majoră pentru specialiştii din domeniul ATI. Controlul optim al durerii poate fi asigurat doar printr-o abordare personalizată, având în vedere tipul de intervenţie, statutul clinic al nou-născutului şi cunoaşterea riscurilor asociate. Scop. Evaluarea gradului de eficienţă şi securitate a metodelor de sedare neonatală, stabilirea criteriilor de apreciere obiectivă a durerii nou-născutului, recomandarea tehnicii optime de analgezie. Material şi metode. Analiza comparativă a 97 de surse - ghiduri, protocoale, articole de actualitate publicate în perioada 2018-2023, inclusiv recomandările SickKids, Johns Hopkins, National Institutes of Health şi ale altor autorităţi recunoscute în domeniul terapiei intensive neonatale. Gradul de durere s-a apreciat conform scorurilor PIPP-R, FLACC-R şi N-PASS. Rezultate. Pentru o durere uşoară se recomandă acetaminofen intravenos sau enteral (10-15 mg/kg la fiecare 6h), timp de 48-72h. Pentru durere moderat-severă, se adaugă morfină intravenos (0,05-0,1 mg/kg la fiecare 4h) sau perfuzie continuă (5-10 gg/kg/h). Dacă durerea persistă, se recomandă creşterea dozei de morfină cu 10% sau conversia la fentanil (<5 gg/kg/h), max. 7 zile, pentru a evita riscurile neurocognitive. În dureri uşor-moderate se recomandă dex-medetomidină, în doză de 0,1-2,5 gg/kg/h. Midazolamul se utilizează cu prudenţă la prematurii ventilaţi. Pentru a reduce utilizarea opioidelor, se pot aplica blocuri regionale sau epidurale. Concluzii. Managementul eficient al durerii nou-născutului se bazează pe o abordare multimodală. Este important rolul alegerii corecte a medicaţiei şi colaborarea echipei multidisciplinare, inclusiv a mamei, în reducerea durerii, stabilizarea ritmului cardiac, respiraţiei şi temperaturii corporale.Introduction. Analgesia in newborns represents a major challenge for specialists in the field of intensive care. Optimal pain control can only be ensured through a personalized approach, taking into account the type of intervention, the clinical status of the newborn, and awareness of associated risks. Objective. Evaluation of the efficiency and safety of neonatal sedation methods, establishment of criteria for assessing pain in newborns, and recommendation of the optimal analgesia technique. Material and methods. Comparative analysis of 97 sources - guidelines, protocols, and articles published between 2018-2023, including recommendations from SickKids, Johns Hopkins, National Institutes of Health, and other recognized authorities in neonatal intensive care. Pain levels were assessed according to PIPP-R, FLACC-R, and N-PASS scores. Results. For mild pain, intravenous or enteral acetaminophen is recommended (10-15 mg/kg every 6 hours), for 48-72 hours. For mod-erate-to-severe pain, intravenous morphine (0.05-0.1 mg/ kg every 4 hours) or continuous infusion (5-10 gg/kg/h) is added. If pain persists, increasing the morphine dose by 10% or switching to fentanyl (<5 gg/kg/h) for a maximum of 7 days is recommended, to avoid neurocognitive risks. Dexmedetomidine (0.1-2.5 gg/kg/h) is recommended for mild-to-moderate pain. Midazolam is used with caution in ventilated preterm infants. To reduce opioid use, regional or epidural blocks can be applied. Conclusion. Effective pain management in newborns is based on a multimodal approach. The correct choice of medication and collaboration of the multidisciplinary team, including the mother, play an important role in reducing pain, stabilizing heart rate, respiration, and body temperature
Immunohistochemical characteristics of mononuclear cells in prostate carcinoma
Get PDFBackground
Prostate cancer (PCa) is the second leading cause of cancer-related mortality in men. The immune profile of
mononuclear cells within the tumor microenvironment influences progression, metastasis, and therapeutic response.
Material and methods
This narrative review synthesized data from scientific literature indexed in PubMed, Scopus, and Web of Science
up to 2025, including original studies, systematic reviews, and meta-analyses. The markers assessed included: CD3,
CD20, CD68, CD163, Ki67, E-cadherin, p53, BCL2, p57, AR, ER, PR, and HER2.
Results
CD3, CD20, CD68, and CD163 characterize the distribution of T cells, B cells, and macrophages. Ki67 and
E-cadherin correlate with tumor aggressiveness. Expression of apoptotic markers (p53, BCL2, p57) and hormonal
markers (AR, ER, PR, HER2) provides additional information for prognostic stratification. The observed correlations
suggest an interdependence between the immune microenvironment and hormonal receptor expression.
Conclusions
An extended panel of immunohistochemical markers is essential for assessing the tumor microenvironment in
PCa, to support diagnosis, prognostic evaluation, and personalized therapeutic strategies
Rolul schimbărilor climatice la pacienții cu boli cardiovasculare în Republica Moldova
No full textContext. Schimbările climatice influențează semnificativ sănătatea populației, în special în rândul
pacienților cu boli cardiovasculare. În Republica Moldova, condițiile meteorologice extreme, cum
ar fi temperaturile ridicate sau scăzute și variațiile presiunii atmosferice, pot exacerba aceste
afecțiuni. Obiectivul principal al acestui studiu este de a analiza corelația dintre factorii climatici
și incidența urgențelor cardiovasculare, în contextul intensificării încălzirii globale și al
vulnerabilității crescute a anumitor categorii populaționale, în special a persoanelor vârstnice și cu
comorbidități cronice. Metode. Studiul s-a bazat pe o analiză retrospectivă a 6228 cazuri de urgențe cardiovasculare din
2024, preluate de la IMSP CNAMUP. Datele meteorologice (temperatură și presiune atmosferică)
au fost obținute de la Institutul de Ecologie și Geografie. S-a aplicat analiza statistică în IBM SPSS
Statistics 21 pentru a evalua corelațiile între parametrii meteorologici extremi și frecvența
solicitărilor medicale. S-au analizat separat anotimpurile, evaluând efectele presiunii atmosferice
ridicate și scăzute, precum și ale temperaturilor extreme asupra patologiilor cardiovasculare. Au
fost examinate diferențele sezoniere, de gen și vârstă, precum și distribuția în raport cu valorile
barice. S-a acordat o atenție deosebită zilelor cu valori climatice extreme și număr maxim de
solicitări. Au fost identificate posibile cauze contextuale pentru incidența crescută în sezonul rece,
inclusiv factori socio-economici și nivelul redus de adaptare terapeutică.
Rezultate. Datele indică o corelație semnificativă între temperaturile extreme și creșterea
numărului de urgențe cardiovasculare. Vara 2024 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor, cu
temperaturi medii de până la +25,6°C, iar iarna a fost anormal de caldă, fără perioade stabile de
ger. În aceste perioade s-au înregistrat creșteri ale aritmiilor (38,4%) și sindroamelor coronariene
acute (23,7%). Cele mai afectate au fost persoanele de peste 60 de ani. Atât presiunile ridicate
(>1024 hPa), cât și cele scăzute (<980 hPa) au fost asociate cu număr crescut de cazuri. În zilele
cu -11,3°C și 38,5°C s-au înregistrat cele mai multe solicitări (622 și, respectiv, 455 cazuri).
Diferențele față de țările occidentale indică o vulnerabilitate sezonieră crescută în Moldova,
influențată de infrastructura deficitară și lipsa sistemelor eficiente de adaptare la condițiile
meteorologice.
Discuții. Rezultatele confirmă ipoteza că factorii meteorologici extremi influențează starea
pacienților cu boli cardiovasculare. Temperaturile ridicate favorizează deshidratarea,
dezechilibrele electrolitice și stresul simpatic, crescând riscul ischemic. Temperaturile scăzute
determină vasoconstricție, hipercoagulabilitate și creșterea tensiunii arteriale, favorizând
evenimente trombotice. Variațiile barometrice bruște induc stres hemodinamic suplimentar,
afectând în special pacienții cu insuficiență cardiacă. Aceste date sunt în concordanță cu literatura
internațională, confirmând importanța monitorizării factorilor climatici în managementul bolilor
cardiovasculare. Se recomandă implementarea de sisteme de avertizare meteo-medicală, ajustarea
tratamentelor în perioadele critice și educarea pacienților privind riscurile climatice. Adaptarea
serviciilor de urgență și implicarea autorităților în politici de sănătate publică devine esențială în
contextul schimbărilor climatice accelerate și al creșterii vulnerabilității populației cu boli cronice
cardiovasculare