Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
DECISIONAL MANAGEMENT IN THE CONTEXT OF MORAL DILEMMAS REGARDING FETAL MALFORMATIONS
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Managementul decizional al malformaţiile fetale este un domeniu complex, în care dilemele morale şi incertitudinile medicale se intersectează. Tehnologia avansată în diagnosticul prenatal a îmbunătăţit detectarea acestora, însă nu a eliminat incertitudinile privind prognosticul asupra calităţii vieţii. Scop. Analiza fundamentării deciziei etice privind malformaţiile fetale, identificarea dilemelor morale şi evaluarea influenţei incertitudinii medicale în procesul decizional. Material şi metode. A fost realizată o revizuire a literaturii ştiinţifice din surse precum PubMed, Mendeley şi Google Scholar, axându-se pe articole despre etica medicală, bioetica prenatală şi deciziile în sarcina cu prognostic rezervat. Abordarea include metodele analizei, sintezei şi hermeneuticii, oferind o înţelegere profundă a subiectului. Rezultate. Decizia etică în cazul malformaţiilor fetale se bazează pe patru principii bioetice fundamentale: autonomia pacientei, beneficienţa, non-maleficienţa şi justiţia. Cele două dileme majore identificate sunt: 1) respectarea dreptului fătului la viaţă versus riscurile unei vieţi cu suferinţă severă şi dizabilitate ireversibilă; 2) întreruperea sarcinii ca soluţie terapeutică sau alegere morală controversată. Incertitudinea medicală legată de severitatea malformaţiei şi impactul asupra calităţii vieţii postnatale complică procesul decizional şi amplifică tensiunea emoţională. Prin urmare, decizia implică evaluarea riscurilor şi beneficiilor. Concluzii. 1) Gestionarea dilemelor morale presupune o abordare multidisciplinară, cu consiliere empatică şi oferirea unor informaţii clare. 2)Decizia trebuie să integreze datele medicale obiective cu valorile familiei, respectând în acelaşi timp un cadru legal şi etic bine stabilit.Introduction. The decision-making management of fetal malformations is a complex field where moral dilemmas and medical uncertainties intersect. Advanced prenatal diagnostic technology has improved the detection of malformations, but uncertainties about prognosis and its impact on quality of life still remain. Objective. To analyze the ethical foundation of decision-making in fetal malformations, identify moral dilemmas, and assess the influence of medical uncertainty in the decision-making process. Material and methods. A review of the scientific literature was conducted using sources like PubMed, Mendeley, and Google Scholar, focusing on articles related to medical ethics, prenatal bioethics, and decision-making in pregnancies with a reserved prognosis. The approach involves analysis, synthesis, and hermeneutics, offering a thorough understanding of the topic. Results. Ethical decision-making in fetal malformations is based on four fundamental bioethical principles: patient autonomy, beneficence, non-maleficence, and justice. The two main dilemmas identified are: 1) respecting the fetus’s right to life versus the risks of a life with severe suffering and irreversible disability; 2) pregnancy termination as a therapeutic solution or controversial moral choice. Medical uncertainty regarding the severity of the malformation and the impact on postnatal quality of life complicates the decision-making process and amplifies emotional tension. Therefore, the decision involves evaluating risks and benefits. Conclusion. 1) Managing moral dilemmas requires a multidisciplinary approach, with empathetic counseling and providing clear information. 2) The decision must integrate objective medical data with the family’s values, while also adhering to a well-established legal and ethical framework
New antibiotics in combating antimicrobial resistance
Introducere. Rezistenţa antimicrobiană (RAM) este una dintre marile provocări ale sănătăţii publice, cu o estimare de până la 10 milioane de decese anual până în 2050. Această analiză evaluează terapii noi, recent aprobate sau în dezvoltare, prin noi mecanisme de acţiune eficiente împotriva bacteriilor multirezistente. Scop. Identificarea şi evaluarea medicamentelor noi, aflate în dezvoltare sau recent aprobate, cu acţiune potenţial eficientă împotriva infecţiilor bacteriene multidrog-rezistente. Material şi metode. Au fost analizate studii din bazele de date PubMed, Science-Direct şi MDPI, acoperind perioada 2019-2024, folosind termeni de căutare precum „rezistenţă antimicrobiană”, „noi antibiotice” şi „mecanism nou de acţiune”. Din cele 26 articole identificate, au fost selectate şi analizate cele mai relevante pentru această cercetare. Rezultate. Bacteriile au o capacitate ridicată de a dezvolta şi transmite rapid mecanisme de rezistenţă, ceea ce reduce semnificativ eficienţa tratamentelor antibiotice existente. Pentru a contracara această problemă, este necesară dezvoltarea unor antibiotice care să vizeze ţinte noi sau să acţioneze prin mecanisme inovatoare, evitând astfel rezistenţa încrucişată. În prezent, în curs de dezvoltare sau studii clinice se află medicamente precum zoliflodacina, ibezapolstat, gepotidacina, afabicina, MGB-BP-3, CRS-3123 şi TXA-709. Lefamulina este un antibiotic recent aprobat, reprezentând o opţiune promiţătoare pentru tratamentul infecţiilor rezistente. Concluzii. RAM impune măsuri specifice pentru limitarea răspândirii şi stimularea dezvoltării de noi ţinte antimicrobiene, atât în cercetarea fundamentală, cât şi în cea clinică. Există şi multiple oportunităţi pentru promovarea practicilor adecvate de prescriere a antibioticelor în tratament.Introduction. Antimicrobial resistance (AMR) is one of the great public health challenges, with an estimate of up to 10 million deaths annually by 2050. This review evaluates new therapies, recently approved or in development, through novel mechanisms of action effective against multidrug-resistant bacteria. Objective. Identification and evaluation of new drugs, under development or recently approved, with potentially effective action against multidrug-resistant bacterial infections. Material and methods. Studies from PubMed, ScienceDirect, and MDPI databases spanning 2019 to 2024 were reviewed using search terms such as “antimicrobial resistance,” “new antibiotics,” and “novel mechanism of action.” Out of 26 identified articles, the most relevant ones were selected and thoroughly analyzed for the purposes of this research. Results. Bacteria possess a remarkable ability to rapidly develop and transfer resistance mechanisms, significantly diminishing the effectiveness of current antibiotic therapies. To combat this growing threat, the development of antibiotics that target novel sites or operate through innovative mechanisms is essential to circumvent cross-resistance. Presently, several promising agents-including zoliflodacin, ibezapolstat, gepotidacin, afabicin, MGB-BP-3, CRS-3123, and TXA-709-are undergoing clinical trials. Additionally, lefamulin has recently gained approval and offers a promising therapeutic option against resistant bacterial infections. Conclusion. AMR requires specific actions to limit its spread and promote the development of new antimicrobial targets in both basic and clinical research. Additionally, there are various opportunities to support appropriate antibiotic prescribing practices throughout treatment
Determinanți genetici și ai virulenței în genomul microorganismelor cu impact major asupra sănătății publice
Introducere. Morbiditatea și mortalitatea prin boli infecțioase rămâne o provocare majoră
pentru sănătatea publică. În pofida progreselor majore în prevenirea și tratamentul bolilor
infecțioase, acestea continuă să reprezinte o povară economică și socială semnificativă la
nivel mondial. Dezvoltarea tehnicilor de diagnostic molecular are o importanță
fundamentală pentru îmbunătățirea supravegherii epidemiologice a infecțiilor bacteriene.
Scop. Identificarea determinanților genetici și ai virulenței din genomul microorganismelor
cu impact major asupra sănătății publice.
Material și metode. Prezenta cercetare include un studiu descriptiv și analitic. A fost
realizată o analiză bibliografică în baza literaturii de specialitate.
Rezultate. Prin studierea caracteristicilor genetice ale microorganismelor putem identifica
mai mulți determinanți genetici ce prezintă impact major asupra sănătății publice, în special
genele responsabile de virulență și rezistență antimicrobiană. Factorii de virulență ajută
microorganismele să invadeze gazda, să provoace boli și să evite apărarea gazdei.
Identificarea acestor gene are un rol crucial pentru elaborarea vaccinurilor, monitorizarea
agenților patogeni în timp și geografic, precum și pentru corelarea microorganismelor cu
scopul identificării focarelor. Rezistența la antimicrobiene (RAM) este o amenințare majoră
pentru sănătatea publică la nivel mondial determinată în mare parte de utilizarea excesivă a
antimicrobienelor. Sunt necesare măsuri urgente de control pentru a încetini tendința RAM,
acestea fiind împiedicate de o înțelegere incompletă a interacțiunii dintre agenții patogeni,
genele care codifică RAM și elementele genetice mobile la nivel microbian. Acești factori,
combinați cu interacțiunile dintre om, animal și mediu stau la baza diseminării RAM la nivel
populațional, creând un peisaj extrem de complex. Creșterea rapidă și răspândirea la nivel
mondial a RAM amenință progresele medicinei moderne, compromițând tratamentul
infecțiilor comune, ceea ce influențează negativ morbiditatea și mortalitatea în rândul
populației. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în anul 2019, rezistența la
antimicrobiene a microorganismelor a cauzat direct 1,27 milioane de decese și a contribuit
la alte 4,95 milioane de decese la nivel global. Pentru a combate amenințarea globală a
rezistenței la antibiotice este importantă dezvoltarea noilor metode de detectare al genelor
de rezistență, monitorizarea răspândirii acestora în spațiu și timp și identificarea noilor gene
și căi de rezistență.
Concluzii. Studierea genomului microorganismelor este indispensabilă și poate
fundamenta măsurile de sănătate publică. Determinanții genetici ai microorganismelor cu
impact major asupra sănătății publice la moment ar fi genele responsabile de virulență și
genele implicate în rezistența antimicrobiană
Anxious-depressive profile of the patient with valvular heart disease in the preoperative period
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Patologia cardiovasculară este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ce provoacă în consecinţă scăderea calităţii vieţii, dizabilitate şi alterarea stării psihice a pacientului. Acest rezumat abordează problema stării psiho-emoţionale a pacienţilor cu valvulopatii înainte de intervenţie chirurgicală. Scop. Determinarea stării psi-ho-emoţionale a pacientului cu valvulopatie în perioada preoperatorie pentru optimizarea adaptării psihologice şi îmbunătăţirea rezultatelor postoperatorii. Material şi metode. Au fost analizate studii ştiinţifice din baza de date PubMed, publicate între anii 2015-2025, care au utilizat Scala Spitalicească de Anxietate şi Depresie (HADS) la pacienţi cu valvulopatii. Drept criterii de evaluare au fost selectate: perioada preoperatorie, postoperatorie timpurie (1 săptămână) şi postoperatorie tardivă (6 luni). Rezultate. În cadrul studiului ştiinţific au fost analizaţi 100 de pacienţi supuşi chirurgiei cardiace, cu vârsta între 22 şi 87 de ani; 53 femei şi 47 bărbaţi. Ponderea pacienţilor cu un scor de anxietate ridicat (AS >8) a fost următoarea preoperator -32.0%; la 1 săptămână - 27.0%. La 17%, scorul anxietăţii s-a normalizat la 6 luni după intervenţie. În mod similar, scorul de depresie (DS >8) a fost elevat: preoperator -16.0%; la o săptămână după - 21.0%; la 6 luni - 14.0%. Studiile analizate au evidenţiat unanim că anxietatea a prevalat peste depresie în perioada preoperatorie, ambele ameliorându-se la o săptămână şi 6 luni postoperator. Concluzii. Tulburările psihosomatice, cum ar fi anxietatea şi depresia sunt frecvente la pacienţii cu patologie valvulară şi contribuie la agravarea prognosticului. Evaluarea şi intervenţia psihologică promptă contribuie la îmbunătăţirea evoluţiei clinice şi reducerea complicaţiilor postoperatorii.Introduction. Cardiovascular pathology is one of the most common conditions that consequently leads to a decrease in quality of life, disability, and alteration of the patient's mental state. This abstract addresses the psycho-emotional status of patients with valvulopathies before surgical intervention. Objective. To assess the psycho-emotional state of patients with valvular heart disease in the preoperative period in order to optimize psychological adaptation and improve postoperative outcomes. Material and methods. Scientific studies from the PubMed database published between 2015 and 2025 were analyzed, focusing on those that used the Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS) in patients with valvular heart disease. The evaluation criteria included: preoperative period, early postoperative period (1 week), and late postoperative period (6 months). Results. The scientific study analyzed 100 patients who underwent cardiac surgery, aged between 22 and 87 years; 53 were females and 47 males. The proportion of patients with elevated anxiety scores (AS >8) was as follows: preoperative - 32.0%; at 1 week postoperatively - 27.0%. Anxiety scores normalized in 17% of cases at 6 months after surgery. Similarly, elevated depression scores (DS >8) were observed: preoperative - 16.0%; at 1 week - 21.0%; and at 6 months - 14.0%. The reviewed studies unanimously demonstrated that anxiety predominated over depression preoperatively, with both improving at 1 week and 6 months postoperatively. Conclusion. Psychosomatic disorders, such as anxiety and depression, are common in patients with valvular heart disease and contribute to a worsened prognosis. Timely psychological assessment and intervention support improved clinical outcomes and reduce postoperative complications
Accesul vascular intraosos soluție în salvarea pacientului pediatric în starea critică
Introducere: Plasarea unui cateter venos pacientului pediatric în stare
critică este deseori foarte dificilă, iar timpul necesar pentru inițierea măsurilor
de terapie intensivă este limitat. Calea intraosoasă oferă un acces vascular
imediat și sigur pentru administrarea medicamentelor în urgență în timpul
resuscitării. Infuzia intraosoasă folosește rețeaua vasculară bogată pentru
transportul medicamentelor, componentelor sanguine din cavitatea medulară
spre circulație. Răspunsul și distribuția medicamentelor pe ruta intraosoasă este
similară cu cea după administrarea intravenoasă. Procedura trebuie să fie
limitată la urgența în care accesul intravenos nu poate fi stabilit într-o perioadă
de timp rezonabilă, de obicei 2-5 min. Accesul vascular este și a rămâne
obligatoriu pentru tratamentul adecvat în situații de urgență medicală. Infuzia
intraosoasă (IO) este o alternativă sigură, rapidă și eficientă pentru obținerea
accesului la circulație, dacă accesul intravenos clasic nu se reușește. În ultimul
deceniu, metoda IO a câștigat un interes reînnoit. Au fost dezvoltate noi
dispozitive, ca Pistolul de injecție osoasă ”Bone Injection Gun” (BIG) și
Injector NIO Pediatrics, ”First Access for Shock and Trauma-1”(FAST-1),
„Bormaşină tip EZ-IO“/Semiautomatic Intraosseous Infusion System (EZ-IO)
În timpul accidentelor cu victime multiple, în focarele calamităților,
acțiunilor de luptă, însoțite de leziuni multiple și combinate, în toate urgențele
medicale cu stări critice a pacienților, este extrem de importantă obținerea
accesului vascular în scopuri de inițiere cât mai timpurie a terapiei intensive,
chir la locul accidentului sau rânirii/afectării la etapa prespital. Instalarea
abordului venos clasic (vena periferică) sau cateterizarea unei vene centrale în
circumstanțele agravate(accident, calamitate, război), devine tehnic imposibilă
sau foarte complicată. În acestea cazuri abordul intraosos (IO) poate fi unica
soluție și șansa de supraviețuire a pacientului în stare critică. Instalarea IO
corectă, rapidă, fără complicații cere competențe și instruire practică a
personalului medical
Why is “brainwashing” necessary? Histophysiology investigation
Background. The glymphatic system represents the indispensable mechanism for maintaining
cerebral homeostasis, facilitating the drainage of cerebrospinal fluid (CSF) and the direct evacuation
of neurotoxic metabolites. Thus, understanding the fundamental mechanisms of this system is
essential for advancing neurobiology and implementing innovative, potentially revolutionary
treatments for the prevention of neurodegenerative diseases.
Objective of the study. To analyze and investigate, from a histological and physiological point of
view, the structure and functions of the glymphatic system, emphasizing the relevance of
"brainwashing" for supporting neuronal integrity and preventing progressive neurological diseases.
Material and methods. There have been reviewed the specialized literature published between 2012
and 2024 was reviewed, integrating information obtained in the PubMed, Springer Link,
ScienceDirect databases, regarding the structure, physiology and functions of the glymphatic system
and the correlation of its dysfunctions with the development of neurodegenerative dysfunctions.
Results. It has been demonstrated that CSF drainage through the glymphatic system is an active
process, dependent on arterial pulsations and the activity of astrocytes and AQP4 channels. It is
found that the fluid flow increases significantly during deep sleep, with a share of over 60%, which
allows for an efficient elimination of metabolic waste, and in the long term would represent a
protective factor in neurodegenerative diseases. Also, recent studies on neurotransmitters have
highlighted the importance of norepinephrine in modulating the activity of the glymphatic system,
through its periodic release during sleep, respectively determining the pulsations of the vessels and
facilitating the circulation of CSF and the clearance of the brain, these discoveries emphasize the
close link between the quality of sleep and the efficiency of neuronal detoxification processes.
Conclusion. The glymphatic system proves to be a key element in protecting neurological health,
ensuring the continuous elimination of metabolic residues and maintaining an optimal environment
for neuronal functioning. This research offers new opportunities for the development of innovative
therapeutic strategies for the prevention and treatment of neurodegenerative diseases, thus
transforming the concept of "brainwashing" into a fundamental physiological process for the
maintenance of long-term cognitive functions
Metodele de examinare ale laringelui: Ghid metodologic pentru studenţi, medici rezidenţi, medici cursanţi otorinolaringologi şi de alte specialităţi
Clinical case: the impact of renal transplantation in the patient with renal pathology and gout
Introduction:Renal transplantation is a radical treatment option for patients with chronic kidney
disease (CKD), significantly impacting those with coexisting renal pathology, such as gout. The use
of immunosuppressants after transplant can increase the risk of gout recurrence, and medications that
reduce uric acid production are crucial to prevent further renal complications. Gout can affect the
kidneys by forming uric acid crystals, leading to conditions such as urate nephropathy, uric
nephrolithiasis, and CKD. Currently, 121 renal transplant patients are under care at the Republican
Clinical Hospital Timofei Moșneaga.
Objectives: This case aims to describe the stages of organ and tissue procurement from brain-dead
donor, kidney transplantation, and the subsequent evolution, considering comorbid pathologies.
Materials and Methods: A clinical case is described involving a patient who underwent kidney
transplantation at the Republican Clinical Hospital Timofei Moșneaga, focusing on comorbidities and
post-transplant progression.
Results:A 48-year-old male underwent kidney transplantation from a brain-dead donor on December
17, 2022. The donor women, 65-year-old admitted to the Municipal Clinical Hospital Sfânta Treime
with a diagnosis of a cerebrovascular accident with evolution in confirmed brain death. The recipient
was admitted to the Republican Clinical Hospital Timofei Moșneaga on August 23, 2023, with fever,
chills and joint pain. Despite initial treatment, his condition worsened, leading to transfer to the
intensive care unit, where biological death was declared on August 30, 2023. The cause of death was
determined to be pulmonary sepsis, irreversible toxic-septic shock, and Pseudomonas aeruginosa
infection. Pre-existing conditions included chronic glomerulonephritis, hypertension, and chronic
gout.
Conclusions:
1. After compatibility testing, 2 patients with end-stage renal failure were transplanted and the tissues
procured (cornea, blood vessels) after processing at the Human tissue bank of the Clinical Hospital
of Traumatology and Orthopedics were transplanted into 2 patients with corneal ulcers.
2. Kidney transplantation can significantly improve renal function and mitigate the effects of gout on
the kidneys.
3. Careful management of uric acid levels and immunosuppressive therapy is essential to prevent gout
recurrence and other complications