Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Clinical case of hydatidiform mole in a twin pregnancy with delayed diagnosis in an asymptomatic multipara
No full textIntroducere. Mola hidatiformă este o boală trofoblastică gestaţională rară, caracterizată prin proliferarea anormală a trofoblastului placentar. Sarcinile gemelare cu molă şi făt viabil sunt extrem de rare şi dificil de diagnosticat, în special în lipsa supravegherii prenatale, unde semnele clinice pot lipsi. Scop. Prezentarea unui caz clinic rar de sarcină geme-lară cu coexistenţa unei mole hidatiforme şi a unui făt viabil, diagnosticat tardiv în lipsa supravegherii prenatale, cu abordare terapeutică analizată. Material şi metode. A fost analizat retrospectiv cazul unei paciente în vârstă de 39 de ani, multipară (para IV), internată cu metroragie. Diagnosticul s-a bazat pe examinarea clinică, ecografia transabdo-minală, testarea 0-hCG seric şi analiza histopatologică, după efectuarea unei histerectomii subtotale indicate de suspiciunea unei sarcini molare. Rezultate. Pacienta s-a prezentat cu metroragie de două zile, testele de sarcină efectuate repetat acasă şi la secţia de internare fiind negative. Ecogra-fia a evidenţiat o sarcină gemelară: un făt viu cu activitate cardiacă, corespunzător la 16 săptămâni şi o formaţiune chistică compatibilă cu molă hidatiformă. S-a efectuat his-terectomie subtotală. La secţionarea uterului s-a identificat un sac gestaţional integru şi o masă veziculară sugestivă pentru molă. Uterul a fost transmis pentru examen histo-patologic, care a confirmat diagnosticul de sarcină molară parţială. Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, fără complicaţii. Concluzii. Diagnosticul de molă hidatiformă poate fi întârziat în lipsa supravegherii prenatale, mai ales la femeile multipare asimptomatice. Coexistenţa masei molare şi a unui făt viabil necesită o conduită atentă, evaluare mul-tidisciplinară, monitorizare riguroasă şi decizie terapeutică individualizată.Introduction. Hydatidiform mole is a rare form of gestational trophoblastic disease, defined by abnormal proliferation of placental trophoblasts. Twin pregnancies with a viable fetus and a coexisting mole are extremely rare and represent significant diagnostic challenges, especially in the absence of prenatal monitoring. Objective. To present a rare case of twin pregnancy with a coexisting hydatidi-form mole and a viable fetus, diagnosed late in the absence of prenatal care and requiring individualized therapeutic management. Material and methods. A retrospective analysis was conducted on the case of a 39-year-old multiparous patient (para IV) admitted for metrorrhagia. Diagnosis included clinical examination, transabdominal ultrasound, serum 0-hCG testing, and histopathological evaluation of the uterus removed by subtotal hysterectomy performed due to suspected molar pregnancy. Results. The patient presented with two days of metrorrhagia, with home and hospital pregnancy tests being negative. Ultrasound showed a twin pregnancy: one viable fetus with cardiac activity corresponding to 16 weeks of gestation, and a cystic structure suggestive of a hydatidiform mole. A surgical approach was chosen. During subtotal hysterectomy, uterine section revealed an intact gestational sac with a viable fetus and a vesicular mass typical for molar pregnancy. The uterus was sent for histopathological examination, which confirmed the diagnosis of partial molar pregnancy. The postoperative outcome was favorable, with no complications. Conclusion. Diagnosis of hydatidiform mole may be delayed in the absence of prenatal care, particularly in asymptomatic multiparous patients. The coexistence of a molar pregnancy and a viable fetus requires multidisciplinary evaluation, close monitoring, and individualized therapeutic decisions
The principal effects of intermittent fasting on health
Get PDFIntroducere. Postul intermitent (PI) este o practică alimentară care presupune alternarea perioadelor de alimentaţie cu perioade de post, fără restricţii calorice stricte. În ultimii ani, acest regim a devenit tot mai popular şi studiat, datorită potenţialelor beneficii asupra sănătăţii metabolice şi cardiovasculare. Scop. Analiza datelor recente privind impactul PI asupra stării generale de sănătate, cu accent pe efectele asupra funcţiilor metabolice şi cardiace, dar şi potenţialelor manifestări secundare. Material şi metode. A fost realizată o analiză detaliată a literaturii din baza de date PubMed, acoperind perioada iunie 2024 - aprilie 2025, folosind cuvinte-cheie: „intermittent fasting”, „metabolic health”, „health”, „weight loss” şi „insulin resistance”. Au fost selectate şi revizuite un număr de 35 articole complete, gratuite, relevante pentru studiul nostru. Rezultate. S-a constatat că PI suţine multiple efecte metabolice, prin scăderea grăsimii viscerale (<13%), masei corporale (cu 2,51 kg) şi inflamaţiei sistemice (1PCR şi IL-6). PI produce diminuarea colesterolului total cu 20-50%, TG cu 17-50% şi majorează HDL-C cu 7,6%, în deosebi pentru regimuri de peste 12-24 săptămâni. PI manifestă efecte asupra microbiomului prin diversificarea florei intestinale. S-a constatat o reducere medie a TA sistolice cu 3,12 mmHg şi diastolice cu 2,58 mmHg. Totuşi, au fost recunoscute următoarele efecte adverse: ce-falee, oboseală, tulburări de digestie, formarea calculilor biliari, hipoglicemia şi dereglări hormonale. Concluzii. Postul intermitent prezintă un şir de beneficii metabolice şi cardiovasculare pentru sănătate, ajutând la prevenţia şi controlul bolilor cronice. Cu toate acestea, efecte adverse sunt posibile şi abordare personalizată este esenţială, în special în cazul pacienţilor cu afecţiuni cronice existente.Introduction. Intermittent fasting (IF) is a dietary practice involving alternating periods of food consumption and fasting without specific calorie restrictions. This diet has become increasingly popular and studied in recent years due to its potential benefits for metabolic and cardiovascular well-being. Objective. To examine recent information on the effect of IF on general well-being, with an emphasis on its impact on metabolic and cardiac performance, as well as possible negative consequences. Material and methods. A detailed analysis of literature from the PubMed database was performed covering the period from June 2024 to April 2025. The following keywords were used: “intermittent fasting,” “metabolic health,” “health,” “weight loss,” and “insulin resistance”. A total of 35 complete, free and relevant to our study articles were selected and reviewed. Results. IF has been found to have multiple metabolic effects, including reducing visceral fat by 13%, body weight by 2.51 kg, and systemic inflammation (1PCR şi IL-6). It lowers total cholesterol by 20-50% and triglycerides by 17-50%, while increasing HDL-C by 7.6%, particularly with regimens lasting more than 12-24 weeks. IF affects the microbiome by diversifying intestinal flora. An average reduction in systolic blood pressure of 3.12 mmHg and diastolic BP of 2.58 mmHg was observed. However, the following adverse effects were recognized: headache, fatigue, digestive disorders, gallstone formation, hypoglycemia, and hormonal disturbances. Conclusion. Intermittent fasting has a range of metabolic and cardiovascular health benefits, contributing to the prevention and management of chronic diseases. However, there are potential adverse effects, and an individualized approach is recommended, particularly for patients with existing chronic conditions
Staged treatment of hydrocephalus with programmable shunts
Get PDFIntroducere. Hidrocefalia este o afecţiune neurologică provoacă o acumulare excesivă de lichid cefalorahidian. Şun-turile programabile permit adaptarea individuală a tratamentului, reducând complicaţiile şi intervenţiile repetate. Introducerea şunturilor programabile oferă posibilitatea ajustării presiunii de drenaj. Scop. Evaluarea tratamentului etapizat a hidrocefaliei folosind şunturi programabile în comparaţie cu metodele clasice, din perspectiva recuperării neurologice şi a reducerii complicaţiilor postoperatorii. Material şi metode. Studiul a inclus un lot de 40 pacienţi diagnosticaţi cu hidrocefalie, împărţiţi în două grupe: grupul de studiu (tratament cu şunturi programabile) şi grupul de control Parametrii analizaţi au fost: nivelul presiunii intracraniene, frecvenţa complicaţiilor, durata spitalizării şi scorurile neurologice postoperatorii. Rezultate. Studiul pe 40 de pacienţi cu hidrocefalie a evidenţiat o superioritate a tratamentului cu şunturi programabile. 85% dintre pacienţii din grupul de studiu au prezentat ameliorare clinică în primele 3 luni, comparativ cu 60% în grupul de control. Ajustarea neinvazivă a presiunii de drenaj a permis personalizarea tratamentului, reducând cu 65% complicaţiile. Doar 2 pacienţi au necesitat revizie chirurgicală, faţă de 9 în grupul clasic. Spitalizarea s-a redus cu 30%, iar recuperarea cognitivă a fost superioară,. Pacienţii au raportat şi o calitate a vieţii îmbunătăţită, cu scăderea simptomelor recurente şi creşterea confortului psihologic. Concluzii. Tratamentul etapizat al hidrocefaliei cu şunturi programabile este alternativă superioară, oferind flexibilitate terapeutică, siguranţă sporită şi o calitate mai bună a vieţii pacienţilor. Se recomandă implementarea protocolului de tratament etapizat în practica neurochirurgicală curentă.Introduction. Hydrocephalus is a neurological condition that causes an excessive accumulation of cerebrospinal fluid. Programmable shunts individually tailor the treatment, reducing complications and repeated interventions. The introduction of programmable shunts offers the possibility to adjust the drainage pressure. Objective. Evaluation of the staged treatment of hydrocephalus using programmable shunts in comparison with classical methods in terms of neurologic recovery and reduction of postoperative complications. Material and methods. The study included a group of 40 patients diagnosed with hydrocephalus, divided into two groups: the study group (treatment with programmable shunts) and the control group. Parameters analyzed were: intracranial pressure level, frequency of complications, duration of hospitalization and postoperative neurological scores. Results. The study on 40 patients with hydrocephalus showed a superiority of programmable shunt treatment. 85% of patients in the study group showed clinical improvement in the first 3 months, compared to 60% in the control group. The non-invasive adjustment of drainage pressure allowed personalization of treatment, reducing complications by 65%. Only 2 patients required revision surgery compared to 9 in the classic group. Hospitalization was reduced by 30% and cognitive recovery was superior. Patients also reported an improved quality of life, with a decrease in recurrent symptoms and increased psychological comfort. Conclusion. Staggered treatment of hydrocephalus with programmable shunts is a superior alternative, offering therapeutic flexibility, increased safety and better quality of life for patients. Implementation of the staged treatment protocol in current neurosurgical practice is recommended
Diagnostic methods of intestinal malrotation syndrome in adults
No full textIntroducere. Sindromul de malrotaţie intestinală este o patologie congenitală diagnosticată în primul an de viaţă la populaţia pediatrică. Totuşi, în literatura de specialitate au fost publicate numeroase cazuri clinice întâlnite la pacienţi adulţi, cu cea mai înaintată vârstă ajungând până la 90 de ani. Scop. Revizuirea literaturii medicale şi prezentarea metodelor optime, îndeosebi accesibile în diagnosticul final al malrotaţiei intestinale la adulţi, cu accentuarea etapei preoperatorii. Material şi metode. Cercetarea a fost bazată pe 21 articole şi un studiu statistic retrospectiv din literatura internaţională, publicate în perioada 2025-2020, prin intermediul bazelor de date oferite de Biblioteca Ştiinţifică Medicală şi Google Scholar, utilizând următoarele cuvinte-cheie: „duodenal malrotation”, „intestinal malrotation”, „diagnosis”, „adults”. Rezultate. În majoritatea cazurilor analizate diagnosticul a fost bazat pe examenul CECT abdominal în incidenţele coronală şi axială, unele articole au denumit această metodă „ exactă”, „ standard de aur” sau chiar „ obligatorie pentru diagnosticul definitiv”. Investigaţia cu masă baritată s-a dovedit de asemenea, eficientă în confirmarea diagnosticului. Cu toate acestea, în 10 din 22 de cazuri suspiciunile au fost confirmate numai intraoperator în cadrul laparoscopiei sau laparotomiei exploratorii, şi o reevaluare retrospectivă a examenelor imagistice a confirmat ilustrarea semnelor malrotaţiei. IRM a fost menţionată doar în situaţia unei sarcini. Concluzii. În cadrul diagnosticului diferenţial al sindromului subocluziv este necesar de a considera malrotaţia intestinală indiferent de vârsta pacientului, în conformitate cu anamneza şi examenul clinic al acestuia. Tabloul uneori asimptomatic al malrotaţiilor poate fi demascat utilizând CECT.Introduction. Intestinal malrotation syndrome is a congenital condition diagnosed in the first year among the pediatric population. Nevertheless, the medical literature has published a significant number of cases encountered in adult patients, the oldest patient known was primary diagnosticated at 90 years old. Objective. To review the medical literature and present the optimal, especially accessible methods used to make the final diagnosis of intestinal malrotation in adults, with emphasis on the preoperative stage. Material and methods. The research has been based on 21 articles and a retrospective statistical study from international literature, published between 2025-2020, through the databases provided by the Medical Scientific Library and Google Scholar, using the followin
Chemical-toxicological analysis of zinc in biological fluids
No full textUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Studiile asupra zincului remarcă efectele asupra genomului celular, ADN-ului şi ARN-ului, proceselor biochimice din celule, ce duc la mutagenitate şi genotoxic-itate. În concentraţii mari, zincul poate interfera cu stabilitatea genetică a celulelor, provocând leziuni ce dezvoltă afecţiuni oncologice. Scop. Studiul determinării zincului în lichidele biologice pentru controlul concentraţiilor excesive, ce perturbă metilarea ale ADN-ului, mecanism critic pentru menţinerea stabilităţii genomice. Material şi metode. Asistenţa în cercetare constă în izolarea, extragerea, identificare şi determinarea cantitativă a zincului în materialele biologice. Pentru izolarea ionilor de zinc am aplicat oxidarea profundă, extragerea cu dietilditiocarbaminatul de sodiu, apoi cu clorura de sodiu. Ca metodă de dozare am aplicat spectrometria atomică de absorbţie. Rezultate. Această metodă fizico-chimică presupune transformarea zincului în probă într-o formă atomică liberă. Încălzirea a decurs în patru etape: uscarea 100°C, descompunerea 400°C, atomizare 2000°C, piroliză 2300°C, lungimea de undă 230 nm. Atomii liberi, aflaţi în stare fundamentală, pot absorbi radiaţia electromagnetică la lungimi de undă specifice, corespunzătoare tranziţiilor electronice între nivelurile de energie ale atomilor, iar intensitatea absorbţiei este direct proporţională cu concentraţia zincului din probă. Metoda e rapidă, sensibilă şi specifică. Este unica metodă care poate fi aplicată în intoxicaţie cu zinc. Concluzii. Expunerea la zinc este o realitate zilnică, deoarece acest element este larg distribuit în mediu. Zincul este esenţial pentru sănătatea umană în cantităţi mici, expunerea excesivă duce la stări acute afectând funcţia ADN-ului. Metoda SAA este selectivă pentru dozarea zincului în organism.Introduction. Studies on zinc highlight its effects on the cellular genome, DNA and RNA, and biochemical processes in cells, which lead to mutagenicity and genotoxicity. At high concentrations, zinc can interfere with the genetic stability of cells, causing lesions that may lead to oncological conditions. Objective. The study aims to determine zinc in biological fluids to monitor excessive concentrations, which disrupt DNA methylation, a critical mechanism for maintaining genomic stability. Material and methods. Research assistance consisted of isolating, extracting, identifying, and quantitatively determining zinc in biological materials. To isolate zinc ions, deep oxidation was applied, followed by extraction with sodium diethyldithiocarbamate, then with sodium chloride. Atomic absorption spectrometry was used as the dosing method. Results. This physico-chemical method involves transforming zinc compounds present in biological fluids into a free atomic form. The heating occurred in four stages: drying at 100°C, decomposition at 400°C, atomization at 2000°C, pyrolysis at 2300°C, with a wavelength of 230 nm. Free atoms in the fundamental state absorb electromagnetic radiation in the ultraviolet range, and the absorption intensity is directly proportional to the number of atoms in the luminous path. This method is rapid, sensitive, and specific. It is the only method that can be recommended for the determination of zinc in biological fluids in case of intoxication. Conclusion. Exposure to zinc is a daily reality. because this element is widely distributed in the environment. Zinc is essential for human health in small amounts, excessive exposure leads to acute conditions affecting DNA function. The AAS method is selective for the dosage of zinc in the body
Tendințe actuale în AI pentru predicția complicațiilor în chirurgia cataractei
No full textIntroducere şi obiective: Complicaţiile intraoperatorii pot afecta semnificativ rezultatele
vizuale după chirurgia cataractei. Scopul acestui studiu este de a sintetiza cele mai recente
aplicaţii ale inteligenţei artificiale (IA) în predicţia complicaţiilor intraoperatorii si
postoperatorii.
Materiale şi metode: A fost efectuată revizuirea tematică a literaturii în PubMed, Scopus,
Research4Life, incluzând articole publicate în ultimii 5 ani privind utilizarea IA/machine
learning în chirurgia cataractei. AI este integrată în toate etapele intervenției chirurgicale:
preoperator - calcularea puterii cristalinului (IOL), cu rezultate mai precise decât formulele
tradiționale, intraoperator - predicția complicațiilor intraoperatorii (ruptura capsule
posterioare, pierderea vitrosului, dislocarea nucleului), postoperator - predicția
complicațiilor postoperatorii (opacifierea capsulei posterioare, deplasarea IOL) și
organizarea supravegherii postoperatorii.
Rezultate: IA a demonstrat performanțe superioare față de metodele tradiționale de predicție
a complicațiilor (scoruri clinice clasice - Oxford Cataract Risk Score). Ruptura de capsula
posterioară – cea mai studiată complicație. Modele de tip Random Forest și XGBoost au
obținut precizie mai înalta (AUC 0,80–0,90) în comparație cu scorurile tradiționale (0,65–
0,70). AI prognozează complicațiile mult mai bine decât metodele tradiționale, în special
pentru RCP. Predicția complicațiilor vitreale și zonulare e mai dificilă, dar deep learning pe
imagini OCT/US crește semnificativ puterea de predicție.
Concluzii: IA arată un potenţial clar de a îmbunătăţi predicţia complicaţiilor în chirurgia
cataractei, IA este mai degrabă instrument de suport decizional, nu de înlocuire a
experienței chirurgului. Necesare sunt totuşi validări multicentrice pentru populaţii diverse,
îmbunătăţirea preciziei şi integrarea în practica clinică
ACUTE ISCHEMIC STROKE MANAGEMENT IN THE FIRST 24 HOURS (PATIENTS NOT ELIGIBLE FOR REVASCULARISATION)
No full textUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. La pacienţii cu accident vascular cerebral ischemic acut (AVC I) ineligibili pentru tromboliză sau trombectomie, primele 24 de ore (h) influenţează decisiv extinderea infarctului şi prognosticul funcţional. Dovezile recente susţin terapia antiplachetară precoce şi profilaxia complicaţiilor. Scop. Introducere. unui algoritm care ghidează terapia antiplachetară şi măsurile adjuvante în funcţie de NIHSS ( 5p) la pacienţii cu AVC-I acut neeligibili pentru reperfuzie. Material şi metode. Sinteza literaturii, efectuată în baza criteriilor PRISMA, cuprinde 25 studii publicate între anii 2020-2025 selectate din baza de date PubMed. Criterii de includere: prezenţa AVC-I confirmat imagistic; debutul AVC-I 5p / ASPECTS 5p - aspirină în monoterapie, ajustată în funcţie de riscul de transformare hemoragică, pentru a reduce recurenţa.Introduction. In patients with acute ischemic stroke (AIS) who are ineligible for intravenous thrombolysis or mechanical thrombectomy, the first 24 hours decisively influence infarct expansion and functional outcome. Recent evidence supports early antiplatelet therapy and systematic prevention of complications. Objective. To outline an algorithm that adapts antiplatelet therapy and adjunctive measures according to the NIHSS ( 5p) in acute ischemic stroke patients who cannot undergo reperfusion. Material and methods. A narrative review, carried out according to PRISMA criteria, comprises 25 studies published between 2020-2025 and selected from the PubMed database. Inclusion criteria: imaging-confirmed ischemic stroke; stroke onset 5p / ASPECTS 5p - aspirin monotherapy, titrated to hemorrhagic transformation risk, to lower recurrence
Particularități morfologice și imunohistochimice ale procesului invaziv în endometrioza extragenitală
Get PDFIntroducere
Axa SDF-1/CXCR4 are un rol esențial în procesele de invazie și metastazare asociate cu numeroase tipuri de
cancere umane. În acest context, ne-am propus să investigăm implicarea acestei axe în dezvoltarea endometriozei extragenitale,
având în vedere potențialul ei de a modula comportamentul invaziv al țesutului endometrial. Rezultatele
obținute ar putea aduce noi perspective asupra mecanismelor patogenice ale bolii și ar putea deschide direcții pentru
identificarea unor noi ținte terapeutice.
Material și metode
Expresia proteinelor SDF-1 și CXCR4 a fost evaluată prin tehnica imunohistochimică în 43 de cazuri de endometrioză
și în 6 probe de țesut endometrial normal.
Rezultate
SDF-1 și CXCR4 au fost exprimate atât în leziunile endometriozice, cât și în celulele epiteliale glandulare
și stromale ale endometrului normal, cu localizare predominant citoplasmatică. Intensitatea expresiei imunohistochimice
a fost cuantificată utilizând un scor specific. Nivelurile de expresie ale ambelor proteine au fost semnificativ
mai ridicate în leziunile de endometrioză comparativ cu țesuturile endometriale normale, diferențele fiind statistic
semnificative (P<0,05).
Discuții
Atât SDF-1, cât și receptorul său CXCR4 au prezentat o expresie mult crescută în leziunile de endometrioză, în
comparație cu endometrul normal. Interacțiunea SDF-1/CXCR4 contribuie în mod relevant la patogeneza endometriozei,
favorizând proliferarea și comportamentul invaziv al celulelor stromale endometriale
Congenital disorders of glycosylation - new considerations in the approach to the multisystem affected child
No full textThis research is supported by the Ministry of Research, Innovation and
Digitalization, CNCS-UEFISCDI, project PN-IV-P8-8.3-ROMD-2023-0249
(DiMoMeD), PNCDI-IV (Romania).Introduction: Congenital Disorders of Glycosylation (CDG) represent a
group of genetic pathologies determined by enzyme defects that compromise
the biosynthesis of glycoproteins and glycoconjugates. Due to scientific
progress, CDG is enjoying exponential growth, so that currently 200 types are
reported, affecting multiple glycosylation pathways. Their number will increase
in parallel with the knowledge of the glycosylation pathway, improved
diagnosis, and increased awareness of these conditions among the medical and
scientific communities [1]. Most types of CDG are extremely rare, their
prevalence being between 0.1-0.5/100,000 population, 70% corresponding to
type CDG Ia (PMM2-CDG), with a frequency of 1:20,000 births.
Glycosylation is an essential process in the functioning of all cells of the human
body due to the fact that approximately half of our body's proteins are
glycosylated [2]. Thus, the compromise of this essential process for the
development of all systems will cause clinical heterogeneity and multisystem
involvement, which reflect the complexity of CDG identification
The safety profile of vaccines in the context of modern public health
Get PDFIntroducere. Cea mai eficientă strategie de prevenţie împotriva bolilor contagioase este imunizarea prin vaccinare. Vaccinurile sunt produse biologice menite să declanşeze un răspuns imun specific, contribuind la reducerea morbidităţii şi mortalităţii. Siguranţa vaccinurilor trebuie monitorizată în mod constant. Scop. Lucrarea urmăreşte identificarea şi analizarea reacţiilor adverse ce pot să apară ca urmare a administrării vaccinurilor, contribuind astfel la protejarea sănătăţii publice. Material şi metode. Informaţiile privind vaccinurile şi reacţiile adverse post-imunizare au fost colectate printr-o căutare sistematică în baze de date internaţionale precum PubMed, Google Scholar, Science Direct, Scopus şi Web of Science. În acest sens, s-au utilizat termeni specifici şi filtre tematice relevante pentru perioada şi subiectul analiza. Rezultate. Procesul de supraveghere pentru îndeplinirea siguranţei vaccinurilor poate fi complicat de către factori precum prevalenţa, respectiv epidemiologia bolilor: în sezonul rece, vaccinul principal administrat este cel antigripal, în timp ce vaccinul antiholeric sau cel pentru boala Dengue este folosit în zone endemice. Majoritatea reacţiilor adverse post-vaccin sunt minore şi autolimitante şi includ cefalee, mialgii, artralgii, erupţii cutanate, inflamaţie locală, febră sau frisoane. Rareori, s-au semnalat efecte grave precum pierderea cunoştinţei, convulsii febrile la sugari, encefalită sau reacţii alergice severe cu potenţial letal. Concluzii. Perfecţionarea sistemelor de farmacovigilenţă reprezintă un subiect de interes pentru domeniul sănătăţii publice şi elaborarea politicilor specifice, fiind componen-tă-cheie pentru menţinerea încrederii publicului şi garantarea unui raport optim între beneficiile şi posibilele riscuri ale imunizării.Introduction. The most effective prevention strategy against contagious diseases is immunization through vaccination. Vaccines are biological products designed to trigger a specific immune response, contributing to the reduction of morbidity and mortality. Vaccine safety should be constantly monitored. Objective. The current paper aims to identify and analyze the adverse reactions that can occur as a consequence of the administration of vaccines, thus contributing to protecting public health. Material and methods. Information regarding vaccines and post-immunization adverse reactions was collected through a systematic search of international databases such as PubMed, Google Scholar, ScienceDirect, Scopus, and Web of Science. In this regard, specific keywords and thematic filters relevant to the study period and subject were used. Results. The surveillance process for ensuring vaccines safety can be complicated by several factors such as disease prevalence as well as epidemiology: during the cold season, the main vaccine administered is the influenza vaccine, while the cholera and Dengue vaccines are used in endemic regions. Most post-vaccination adverse reactions are mild and self-limiting, including headache, muscle pain, joint pain, skin rash, local inflammation, fever, or chills. In rare cases, severe effects have been reported, such as loss of consciousness, febrile seizures in infants, encephalitis, or life-threatening severe allergic reactions Conclusion. The improvement of pharmacovigilance systems is a topic of interest in the field of public health and the development of related policies, representing a key component in maintaining public trust and ensuring an optimal balance between the benefits and potential risks of immunization