Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Frequency and negative impact of infection in alcoholic hepatitis.
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Hepatita alcoolică (HA) este o afecţiune hepatică inflamatorie şi degenerativă, condiţionată de intoxicaţia etilică, caracterizată prin icter şi insuficienţă hepatică. Starea imunocompromisă şi asocierea infecţiei complică evoluţia naturală a bolii şi are un impact negativ asupra prognosticului. Scop. Identificarea infecţiei la pacienţii cu hepatită alcoolică, evaluarea eficacităţii tratamentului cu corti-costeroizi şi aprecierea impactului asupra evoluţiei naturale a bolii. Material şi metode. În acest studiu retrospectiv şi observaţional au fost incluşi 62 pacienţi cu hepatită alcoolică, internaţi în secţie specializată de hepatologie, în perioada 01.01.2024-13.06.2025. Au fost cercetaţi toţi pacienţii care au îndeplinit criteriile de selecţie pentru diagnosticul de boala hepatică asociată consumului de alcool şi hepatită alcoolică. Rezultate. În grupul pacienţilor cu hepatită alcoolică au predominat bărbaţi - 70%, de vârstă tânără, vârsta medie fiind de 50 ani. S-a constatat prezenţa infecţiei bacteriene la 48% pacienţi (30 cazuri), în 43,4% cazuri a fost detectată pneumonia, 26,1% - infecţia urinară; urmată de 19,5% cazuri de septicemie şi peritonita bacteriană spontană -10,1%. 54,8% pacienţi au necesitat corticoterapie, acest grup având rata infecţiilor semnificativ crescută - 67,6%. Impactul negativ al infecţiilor a condus la internări frecvente în secţia de terapie intensivă (în medie 7±1,4 zile) şi o rată crescută a deceselor la pacienţii cu asocierea infecţiei de 26%. Concluzii. Pacienţii cu hepatită alcoolică se află într-o stare imunocompromisă, secundară tratamentului cu corticosteroizi şi boală hepatică severă fiind predispuşi frecvent la un risc crescut de infecţii, necesitatea tratamentului în unităţile de terapie intensivă şi impact negativ asupra evoluţiei bolii.Introduction. Alcoholic hepatitis (AH) is an inflammatory and degenerative liver disease, a state of chronic ethanol intoxication, clinically characterized by jaundice and hepatic failure. The immunocompromised state and associated infections complicate the natural course of the disease and affect the prognosis. Objective. To identify infection in patients with alcoholic hepatitis, to evaluate the efficacy of corticosteroid treatment and assess its impact on clinical status and disease progression. Material and methods. This retrospective and observational study involved 62 patients diagnosed with alcoholic hepatitis who were hospitalized in a specialized hepatology department between January 1, 2024 and June 13, 2025. All patients included in the study met the established criteria for alcohol-related liver disease and alcoholic hepatitis. Results. Within the alcoholic Hepatitis group, males predominated (70%) with a mean age of 50 years. Bacterial infection was identified in 48% of the patients (30 cases); among these, pneumonia was detected in 43,4%, urinary tract infection in 26,1%, followed by sepsis in 19,5% and spontaneous bacterial peritonitis in 10,1%. Corticosteroid therapy was required in 54.8% of patients, exhibiting a significantly higher infection rate of 67,6%. The negative impact of infections led to frequent admissions to the intensive care unit (mean duration 7 ± 1,4 days) and an increased mortality rate of 26% among patients with associated infections. Conclusion. Patients with alcoholic hepatitis are immunocompromised, due to corticosteroid treatment and severe liver disease, making them frequently predisposed to a higher risk of infections, requiring treatment in intensive care units and negatively affecting disease progression
A comparison between neuronavigation and robot-assisted surgery for transpedicular screw fixation
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. În ultimele decenii datorită creşterii populaţiei de vârstă avansată se observă cerinţe sporite de efectuare a chirurgiei spinale. Numeroase procedee chirurgicale precum laminectomia, microdiscectomia, foraminotomia, facetectomia precum şi alte manevre pot fi îmbunătăţite datorită tehnologiilor contemporane. Scop. Studiul comparativ sistematic dintre eficacitatea, precizia şi incidenţa complicaţiilor postoperatorii între aplicarea intraoperatorie a neuronavigării şi roboţilor chirurgicali. Material şi metode. A fost efectuată revizia sistematică a literaturii de specialitate utilizândIntroduction. In the last decades due to a steady growth of the elderly population there is an increased demand for spinal surgical interventions. A series of surgical procedures like laminectomy, microdiscectomy, foraminotomy, facetectomy, and many other maneuvers could be improved due to contemporary technologies. Objective. Comparative systematic study of the efficacy, precision, and postoperatory complications incidence between the intraoperative usage of neuronavigation, and robot-assisted surgeries. Material and methods. There was conducted a systematic literature review using th
Recent advances in the development of anti-rheumatic drugs
Introducere. Afecţiunile reumatice reprezintă un grup eterogen de maladii cronice pentru care tratamentul definitiv este necunoscut. Cu toate acestea, descoperirile recente în patogenia complexă a acestor maladii au deschis noi oportunităţi în elaborarea unor preparate care ţintesc principalele verigi patogenice. Scop. Evaluarea progreselor în dezvoltarea şi utilizarea preparatelor antireumatice moderne, din punct de vedere farmacologic şi clinic, cu accent pe eficienţă, siguranţă şi inovaţie. Material şi metode. Au fost analizate şi selectate cele mai recente articole din bazele de date electronice ale platformelor ScienceDirect, Frontiers, PubMed, NCBI, publicate între anii 2019 şi 2025. Acestea tratează aspectele farmacologice şi clinice ale preparatelor antireumatice moderne, aprobate la nivel internaţional sau aflate în studii clinice şi preclinice. Rezultate. Printre progresele recente se numără noii inhibitori ai IL-6, reprezentat de olokizumab, aprobat în 2020, care în toate studiile clinice a dovedit efecte terapeutice semnificative. Noul inhibitor al receptorului IL-6 vobarilizumab a manifestat o eficacitate superioară faţă de tocilizumab. Filgotinib este inhibitorul JAK1 selectiv care a demonstrat o ameliorare a scorului ACR20 la 83% din respondenţi, înregistrând unele din cele mai înalte rate de răspuns iniţial. Inhibitorii enzimei BTK (fenebrutinib) şi anticorpii anti-C5, aflându-se în curs de dezvoltare, au dovedit regresia sinovitei şi a tumefierii articulaţiilor în studii preclinice. Concluzii. Descoperirea antire-umaticelor noi constituie un progres major în tratamentul medicamentos al maladiilor reumatice. Medicina a avansat de la tratamente standard către terapii ţintite, care asigură remisia durabilă a bolilor şi marchează începutul unei ere a tratamentului personalizat.Introduction. Rheumatic diseases are a heterogeneous group of chronic, often progressive conditions for which no definitive cure exists. However, recent advances in understanding their complex pathogenesis have created promising opportunities to develop new therapies that target core pathogenic pathways. Objective. To evaluate the progress in the development and use of modern anti-rheumatic drugs from both pharmacological and clinical perspectives, focusing on efficacy, safety, and innovation. Material and methods. The most recent articles were analyzed and selected from the electronic databases of ScienceDirect, Frontiers, PubMed, and NCBI, published between 2019 and 2025. They focus on both pharmacological and clinical aspects of modern anti-rheumatic drugs, either internationally approved or currently undergoing clinical and preclinical studies. Results. Among the recent advancements, there are the new IL-6 inhibitors, such as olokizumab, approved in 2020, which showed significant therapeutic effects in all clinical trials. The new IL-6 receptor inhibitor vobarili-zumab showed superior efficacy compared to tocilizumab. Filgotinib is known as a selective JAK1 inhibitor that has demonstrated an improvement in ACR20 score in 83% of responders and recorded some of the highest initial response rates. BTK enzyme inhibitors (fenebrutinib) and anti-C5 antibodies, which are currently under development, have shown regression in synovitis and joint swelling in pre-clinical trials. Conclusion. The discovery of new anti-rheumatic drugs represents a major advancement in the pharmacological treatment of rheumatic diseases. Medicine has progressed from standard therapies to targeted treatments that ensure long-lasting remission and mark the beginning of the personalized therapy era
Coordination of COVID-19 pandemic response measures at territorial level
Introducere. Pandemia COVID-19 a reprezentat o provocare fără precedent pentru sistemele de sănătate publică. În Republica Moldova, răspunsul la urgenţa de sănătate publică a fost structurat prin intermediul Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică şi Comisiilor Teritoriale Extraordinare de Sănătate Publică. Scop. Analiza şi evaluarea funcţionalităţii CTESP privind realizarea măsurilor de răspuns la pandemia COVID-19, pentru a elabora recomandări de îmbunătăţire a mecanismelor de coordonare în cazul urgenţelor. Material şi metode. Studiul a utilizat o metodologie mixtă, combinând metode cantitative şi calitative. Chestionare auto-administrate au fost aplicate tuturor membrilor CTESP în anii 2022 şi 2024. Au fost realizate interviuri în profunzime cu 8 membri CNESP, cu 10 preşedinţi CTESP precum şi un focus grup cu 10 secretari CTESP (şefi de CSP). Rezultate. Cercetarea a evidenţiat că 91,3% dintre respondenţi au confirmat existenţa planurilor de pregătire şi răspuns în 2022, menţinându-se la 90,2% în 2024. Claritatea măsurilor a fost evaluată pozitiv de 87,5% în 2022 şi 86,9% în 2024. Cu toate acestea, insuficienţa bazei legislativ-normative a fost evaluată critic de 52,7% în 2022, crescând la 59,3% în 2024. Controlul asupra activităţii CTESP a fost perceput ca insuficient de 47,3% în 2022 şi 56,4% în 2024. Corelaţiile puternice au fost identificate între insuficienţa bazei legislative şi controlul insuficient (r=0,701), confirmând impactul deficienţelor structurale asupra eficienţei coordonării. Concluzii. Coordonarea răspunsului la COVID-19 în Moldova a fost influenţată de relaţiile CNESP-CTESP, capacitatea locală şi flexibilitate. Lacunele legislative au afectat implementarea. Se recomandă instituţionalizarea CTESP, legislaţie clară şi implementarea unui sistem integrat de monitorizare.Introduction. The COVID-19 pandemic represented an unprecedented challenge for public health systems. In the Republic of Moldova, the public health emergency response was structured through the National Extraordinary Public Health Commission and the Territorial Extraordinary Public Health Commissions. Objective. Analysis and evaluation of the CTESP’s functionality in implementing COVID-19 response measures, aim to develop recommendations for strengthening coordination mechanisms during emergencies. Material and methods. The study used a mixed-methods approach, combining quantitative and qualitative methods. Self-administered questionnaires were applied to all CTESP members in 2022 and 2024. Indepth interviews were conducted with 8 CNESP members, 10 CTESP presidents, included and a focus group with 10 CTESP secretaries (heads of PHC). Results. The research revealed that 91.3% of respondents confirmed the existence of preparedness and response plans in 2022, maintaining at 90.2% in 2024. Clarity of measures was positively evaluated by 87.5% in 2022 and 86.9% in 2024. However, insufficiency of the legislative-normative framework was critically evaluated by 52.7% in 2022, increasing to 59.3% in 2024. Control over CTESP activities was perceived as insufficient by 47.3% in 2022 and 56.4% in 2024. Strong correlations were identified between legislative framework insufficiency and insufficient control (r=0.701), confirming the impact of structural deficiencies on coordination efficiency. Conclusion. COVID-19 response coordination in Moldova was influenced by CNESP-CTESP relations, local capacity, and flexibility. Legislative gaps affected implementation. It is recommended to institutionalize CTESP, ensure a clear legal framework, and implement an integrated monitoring system
Serum interleukin-8 levels and foveal deep capillary plexus vascular density in juvenile idiopathic arthritis
Introducere. Inflamaţia cronică sistemică din artrita juvenilă idiopatică poate implica şi microvascularizaţia reti-niană, influenţând negativ prognosticul vizual. IL-8-citokină proinflamatorie, ar putea reflecta modificările inflamatorii şi structurale retiniene detectabile prin tomografie cu coerenţă optică angiografică. Scop. Evaluarea corelaţiei dintre nivelul seric al interleukinei-8 (IL-8) şi densitatea vasculară foveală a plexului capilar profund (DCP VD) în artrita juvenilă idiopatică (AJI). Material şi metode. Studiul a inclus 24 pacienţi diagnosticaţi cu AJI. Au fost analizaţi biomar-kerii inflamatori serici (IL-8) şi parametrii retinieni OCTA, inclusiv DCP VD (scanare 6x6) la nivel foveal şi grosimea maculară centrală (CMT 6x6). Pentru analiza relaţiilor dintre variabile a fost aplicat coeficientul de corelaţie Pearson şi regresia liniară. Rezultate. S-a identificat o corelaţie negativă puternică şi semnificativă statistic între IL-8 serică şi DCP VD (r=-0.724, p=0.0002), ceea ce sugerează că nivelurile crescute ale IL-8 sunt asociate cu o densitate vasculară foveală redusă, posibil din cauza ischemiei retiniene determinate de inflamaţia cronică. Acest tip de afectare microva-sculară poate contribui la scăderea perfuziei retiniene şi la deteriorarea funcţiei vizuale. De asemenea, s-a constatat o corelaţie pozitivă moderată între IL-8 şi CMT 6x6 (r=0.639, p=0.0465), fapt care explică prezenţa edemului macular şi dereglarea arhitecturii retiniene în context inflamator siste-mic. Concluzii. Interleukina-8 serică a corelat semnificativ cu modificări vasculare şi structurale retiniene evidenţiate prin OCTA, susţinând potenţialul său ca biomarker sistemic relevant pentru monitorizarea afectării retiniene şi ghidarea intervenţiei terapeutice timpurii în AJI.Introduction. Chronic systemic inflammation in juvenile idiopathic arthritis (JIA) may involve the retinal microvasculature, negatively affecting visual prognosis. IL-8, a proinflammatory cytokine, could reflect inflammatory and structural changes in the retina detectable by optical coherence tomography angiography (OCTA). Objective. To evaluate the correlation between serum interleukin-8 (IL-8) levels and foveal deep capillary plexus vascular density (DCP VD) in juvenile idiopathic arthritis (JIA). Material and methods. Twenty-four patients with JIA were prospectively included. Serum IL-8 concentrations were quantified, and retinal microvascular parameters were measured by OCTA, specifically foveal DCP VD (6x6 scan) and central macular thickness (CMT; 6x6 scan). Associations were assessed via Pearson correlation and linear regression. Results. A strong, statistically significant negative correlation was found between serum IL-8 and foveal DCP VD (r=-0.724, p=0.0002), suggesting that elevated IL-8 levels are associated with reduced foveal vascular density, possibly due to retinal ischemia driven by chronic inflammation. Additionally, a moderate positive correlation was observed between IL-8 and CMT (r=0.639, p=0.0465), consistent with the presence of macular edema and disruption of retinal architecture in the context of systemic inflammation. Conclusion. Serum interleukin-8 levels correlate significantly with both vascular and structural retinal changes on OCTA, supporting its potential as a systemic biomarker for monitoring retinal involvement and guiding early therapeutic intervention in JIA
COVID-19 parameters in the Republic of Moldova and their role in strengthening surveillance through the information system
Introducere. Pandemia COVID-19 a provocat o criză majoră a sănătăţii publice, expunând limitele sistemelor tradiţionale de supraveghere epidemiologică. În Republica Moldova, experienţa din perioada 2020-2024 oferă o bază solidă pentru optimizarea proceselor prin digitalizare şi integrarea unui sistem informaţional. Scop. Analiza principalilor indicatori COVID-19 în Republica Moldova (2020-2024) pentru susţinerea modernizării supravegherii epidemiolo-gice prin instrumente informaţionale eficiente. Material şi metode. Studiul a utilizat date epidemiologice oficiale raportate în Republica Moldova în perioada 2020-2024. Au fost calculaţi indicatori esenţiali: rata de atac, rata de fatalitate, numărul de reproducere (R0), spitalizările şi utilizarea serviciilor ATI. Analiza a fost descriptivă, cu interpretare comparativă anuală şi contextualizare evolutivă. Rezultate. Analiza retrospectivă a datelor COVID-19 în Republica Moldova (2020-2024) a arătat o rată generală de atac de 24,79%, cu diferenţe clare pe grupe de vârstă: 5,76% la copiii şcolari şi 25,4% la adulţii activi. Rata de fatalitate a fost estimată la 1,93%, cu valori mai mari în primii doi ani. Ro a variat între 1,1 şi 3,99, indicând o transmisibilitate crescută în 2021-2022. Spitalizările au scăzut de la 19,9% la 2,8%, iar utilizarea ATI a urmat acelaşi trend. Rezultatele reflectă tranziţia către o formă endemică, susţinută de imunizarea colectivă, vaccinare, protocoale clinice adaptate şi o mai bună capacitate de răspuns. Concluzii. Studiul confirmă importanţa consolidării supravegherii epidemiologice prin sisteme informaţionale funcţionale. Analiza parametrilor esenţiali permite intervenţii rapide şi sprijină capacitatea de răspuns la crize de sănătate publică cu potenţial pandemic, chiar şi în contexte imprevizibile.Introduction. The COVID-19 pandemic triggered a major public health crisis, revealing the limitations of traditional epidemiological surveillance systems. In the Republic of Moldova, the experience from 2020 to 2024 provides a solid foundation for optimizing processes through digitalization and information system. Objective. To analyze the main COVID-19 indicators in the Republic of Moldova (20202024) to support the modernization of epidemiological surveillance through effective information tools. Material and methods. The study used official epidemiological data reported in the Republic of Moldova from 2020 to 2024. Key indicators were calculated: attack rate, case fatality rate, reproduction number (R0), hospitalization rate, and ICU use. A descriptive and comparative annual analysis was performed to identify trends, gaps, and implications. Results. The retrospective analysis of COVID-19 data in the Republic of Moldova (2020-2024) showed a general attack rate of 24.79%, with clear differences by age: 5.76% in school-age children and 25.4% in working-age adults. The case fatality rate was estimated at 1.93%, higher in the first two years. Ro ranged from 1.1 to 3.99, reflecting increased transmission in 2021-2022. Hospitalizations dropped from 19.9% to 2.8%, and ICU usage followed the same trend. The results confirm the transition toward an endemic pattern, supported by collective immunity, vaccination, adapted clinical protocols, and improved response capacity. Conclusion. The study confirms the importance of strengthening epidemiological surveillance through functional information systems. Analyzing essential indicators enables rapid interventions and supports the response to public health crises with pandemic potential, even in unpredictable contexts
MB at the level of LAD determined by CT coronary angiography: frequency, morphometry
ABSTRACT.
The coronary arteries and their major branches usually have a course on the surface of the heart. Sometimes, they
can have an intramyocardial course, and the cardiac muscle fibers above the intramural segment are called myocardial bridge (MB) and the artery with an intramyocardial course is called a tunneling artery. Materials and methods
We studied a total of 2868 CT coronary angiographies, of which 1502 were female. The CT angiographies were
performed on a GE LightSpeed VCT64 Slice CT scanner.
Results
In the 2868 CT coronary angiographies reviewed, we found a number of 284 CT scans with MB, which presented a number of 363 MB, 250 cases being localized at the level of the LAD artery. In these 250 cases, I found a number
of 301 MB. In 210 cases, MB were unique.
The length of unique MB located at the level of the LAD artery ranged from 4.25-43.10 mm, with MB thickness
ranging from 0.7-5.7 mm. The diameter of the tunneling artery in systole was found to range from 1.2-2.6 mm.
Conclusions
Given the frequency of complications occurring in individuals with MB (see sudden deaths occurring on sports
grounds or at the workplace), control of coronary vascularization through angiography CT is necessary, especially
for performance athletes or individuals who exert significant effort in their profession, even when the individual does
not exhibit any symptoms, thus enabling active detection among the population.
Abbreviations: MB: myocardial bridge; CT: computed tomography; CAD: coronary artery disease; LAD: left
anterior interventricular; LCA: left coronary artery; CA: coronary angiography; HCM: hypertrophic cardiomyopathy; PIV: posterior interventricular artery; RCA: right coronary artery; RCX: circumflex arter
Clinical impact of the morphometric parameters of the facial nerve trunk
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Susceptibilitatea sporită a nervului facial (NF) faţă de o gamă largă de agenţi patogeni, precum şi implicarea sa în diverse procese patologice ale structurilor adiacente, ce necesită tratament chirurgical, impune cunoaşterea atât a particularităţilor morfologice, cât şi a celor morfometrice ale NF. Scopul şi obiective. Determinarea parametrilor morfometrici ai lăţimii trunchiului NF (LTNF) în dependenţă de gen, lateralitate, tip cefalometric, tip şi variantă (clasică/atipică) de ramificare. Material şi metode. Studiul curent a fost realizat pe un lot de 75 de hemifeţe formoliza-te din fondul Catedrei de anatomie şi anatomie clinică. La prima etapă a fost determinat tipul cefalometric al fiecărui cadavru, iar după disecţia NF s-a măsurat lăţimea TNF. Analiza statistică s-a efectuat în Excel „Descriptive statistics” din „Tool - Data Analysis”. Rezultate. Valoarea medie a LTNF a fost de 2,7 mm pentru ambele sexe. La bărbaţi a variat între (1,9-4,1 mm), iar la femei - între (1,9-3,8 mm), p=0,629. Bilateral media LTNF a fost de 2,7 mm. În ramificarea atipică media LTNF a fost de 2,8 mm, iar în ramificarea clasică - de 2,7 mm, p=0,145. La mezocefali LTNF a prezentat o medie de 2,8±0,49 mm; la brahicefali - 2,8±0,42 mm; la dolicoce-fali - 2,4±0,24 mm, p=0,151. În dependenţă de tipul ramificării media LTNF a fost: Tipul I - 2,7±0,49 mm; Tipul II - 2,6±0,37 mm; Tipul III - 2,7±0,31 mm; Tipul IV - 2,8±0,55 mm; Tipul V - 2,8±0,34 mm; Tipul VI - 2,7±0,57 mm şi Tipul atipic NI - 3,0±0,80 mm, p=0,950. Concluzii. Cel mai fin TNF a fost stabilit la dolicocefali şi la Tipul II de ramificare. LTNF maximă - la brahicefali şi la Tipul atipic NI. TNF a fost mai subţire în varianta clasică. Rezultatele prezintă impact aplicativ pentru accesul chirurgical al TNF la nivelul fosei retromandibulare.Introduction. The increased susceptibility of the facial nerve (FN) to a wide range of pathogenic factors, as well as its involvement in various pathological processes of the adjacent structures, which need surgical treatment, requires knowledge of both morphological and morphometric characteristics of FN. Objective. To determine the morphometric parameters of the FN trunk width (FNTW) depending on gender, laterality, cephalometric type, branching pattern and its variant (classic/atypical). Material and methods. Our study was conducted on 75 embalmed hemifaces at the Department of Anatomy and Clinical Anatomy. At the first stage, the cephalometric type of each cadaver was determined, followed by FN dissection and morphometry of the FNT width. For statistical analysis the Excel “Descriptive statistics” from “Tool - Data Analysis” was used. Results. The mean value of the FNTW was 2.7 mm for both genders. In males it ranged between (1.9-4.1 mm), and in females - (1.9-3.8 mm), p=0.629. Bilaterally the mean FNTW was 2.7 mm. In atypical branching pattern the FNTW was 2.8 mm, in classic one - 2.7 mm, p=0.145. In mesocephalic type the FNTW was 2.8±0.49 mm; in brachycephalic type - 2.8±0.42 mm; in dolichocephalic type - 2.4±0.24 mm, p=0.151. Depending on the branching pattern the mean FNTW was: Type I - 2.7±0.49 mm; Type II - 2.6±0.37 mm; Type III - 2.7±0.31 mm; Type IV - 2.8±0.55 mm; Type V -2.8±0.34 mm; Type VI - 2.7±0.57 mm and Atypical Type NI - 3.0±0.80 mm, p=0.950. Conclusion. The thinnest FNT was established in dolichocephalic type and Type II branching pattern. The thickest FNT was in brachycephalic type and atypical Type NI. FNT was thinner in classic variant. The Results. have clinical impact in surgical access of the FNT within the retromandibular fossa
Trends in morbidity among children in the Republic of Moldova and hygienic-social risk factors during 2019-2023
Introducere. Sănătatea copiilor a reflectat nivelul igienei colective, condiţiile sociale şi accesibilitatea serviciilor medicale. Morbiditatea copiilor din Republica Moldova a fost influenţată de sărăcie, alimentaţie neechilibrată, migraţie parentală şi distribuţie inegală a personalului medical, crescând riscul bolilor. Scop. S-au evaluat tendinţele morbidităţii copiilor în perioada 2019-2023 şi corelarea acesteia cu factorii de risc igienico-sociali şi determinarea impactului acestora asupra sănătăţii pediatrice. Material şi metode. S-a realizat un studiu descriptiv retrospectiv pe baza datelor BNS şi ANSP, privind copiii 0-17 ani. S-au aplicat metode statistice şi de corelaţie (coeficient Pearson şi testul x2) pentru morbiditate, pe categorii de sex, vârstă şi factori de risc: alimentaţia, sărăcia, migraţia parentală şi accesul la îngrijiri pediatrice. Rezultate. Numărul copiilor în perioada analizată a scăzut cu 63.400, iar incidenţa totală a bolilor la copii a scăzut de la 870,8%) la 754,6%). Cele mai frecvente afecţiuni au fost bolile respiratorii (530,1%), anemia (103,8%), infecţiile intestinale (27,0%) şi tumorile (14,9/100.000 copii). Studiul a evidenţiat corelaţii semnificative între morbiditate şi factori de risc precum locuinţele precare (39,8% gospodării rurale fără gaze), sărăcia (44,6% copii din mediul rural), alimentaţia carenţială, migraţia parentală (20,4%), deficitul de pediatri (8 medici la 10.000 copii) şi acoperirea incompletă a examenelor profilactice (49%). Concluzii. Ipoteza privind influenţa factorilor igie-nico-sociali asupra morbidităţii pediatrice a fost confirmată. Au rămas inegalităţi semnificative între mediul rural şi urban, subliniind necesitatea implementării unor măsuri integrate de educaţie igienică şi sănătate publică pentru reducerea acestora.Introduction. Children’s health reflected the level of collective hygiene, social conditions and accessibility of medical services. Child morbidity in the Republic of Moldova was influenced by poverty, unbalanced nutrition, parental migration and uneven distribution of medical personnel, increasing the risk of diseases. Objective. Child morbidity trends were evaluated during the period 2019-2023 and its correlation with hygienic and social risk factors and determination of their impact on pediatric health. Material and methods. A retrospective descriptive study was performed using data from the National Bureau of Statistics and Public Health Agency, on children aged 0-17. Statistical and correlation methods (Pearson coefficient and x2 test) analyzed morbidity by sex, age, and risk factors: nutrition, poverty, parental migration, and access to pediatric care Results. The number of children during the study period decreased by 63,400, while the overall disease incidence among children dropped from 870.8% to 754.6%. The most frequent conditions were respiratory diseases (530.1%), anemia (103.8%), intestinal infections (27.0%), and tumors (14.9 per 100,000 children). The study found significant correlations between morbidity and risk factors including poor housing (39.8% of rural homes lack gas), poverty (44.6% of children from rural areas), nutritional deficiencies, parental migration (20.4%), shortage of pediatricians (8 doctors per 10,000 children), and incomplete preventive examination coverage (49%). Conclusion. The hypothesis about the influence of hygienic and social factors on pediatric morbidity was confirmed. Significant disparities persist between rural and urban areas, highlighting the need for integrated hygiene education and public health measures to reduce these inequalities
Extramammary Paget's disease of the vulva: case report
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Boala Paget extramamară vulvară este o afecţiune rară (60 ani prin plăci eczematoase, eritemato-scuamoase, mimând afecţiuni dermatologice benigne. Scop. Evaluarea particularităţilor clinico-paraclinice şi a conduitei terapeutice aplicate în-tr-un caz documentat de boală Paget extramamară vulvară la o pacientă postmenopauză. Material şi metode. Cazul unei paciente în vârstă de 75 de ani, diagnosticată cu boala Paget extramamară vulvară (TisN0M0, C51.9). Evaluarea a inclus un examen clinic detaliat, investigaţii imagistice (RMN, CT), biopsie cutanată, imunohistochimie (CK7, HER2, p63, SOX10) şi analize de laborator pentru confirmarea diagnosticului final de boala. Rezultate. Pacienta în vârstă de 75 de ani s-a prezentat cu prurit intens şi eritem persistent la nivelul vulvei stângi, simptome cu evoluţie lentă şi progresivă pe durata a aproximativ 10 luni. Examenul histo-patologic al biopsiei cutanate a confirmat diagnosticul de boală Paget extramamară vulvară. Imunohistochimia a evidenţiat un profil tumoral CK7 pozitiv, HER2 pozitiv şi SOX10 negativ. S-a practicat vulvectomie bilaterală cu margini de rezecţie negative (R0). Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, fără complicaţii imediate, iar pacienta a fost externată la scurt timp cu recomandări de supraveghere oncologică periodică. Concluzii. Diagnosticul acestei patologii rare este adesea întârziat din cauza aspectului nespecific. Confirmarea necesită biopsie şi imunohistochimie. Tratamentul de elecţie rămâne excizia completă. Monitorizarea oncologică este esenţială din cauza riscului de recidivă şi asocierii cu alte neoplazii.Introduction. Extramammary Paget's disease of the vulva is a rare neoplastic disorder (<1% of vulvar cancers), usually affecting women over 60. It involves the squamous epithelium in situ, commonly on the labia majora, and presents as erythematous, scaly plaques that can resemble benign dermatologic conditions. Objective. Evaluation of clinical and paraclinical particularities and the therapeutic approach applied in a documented case of vulvar extramammary Paget's disease in a postmenopausal woman. Material and methods. We report the case of a 75-year-old woman diagnosed with extramammary Paget's disease of the vulva (TisN0M0, C51.9). The diagnostic work-up included: clinical genital examination, imaging studies (MRI and CT of the abdomen and pelvis), skin biopsy, immunohisto-chemistry (CK7, HER2, p63, SOX10, etc.), and laboratory investigations. Results. A 75-year-old female patient presented with persistent pruritus and erythema on the left vulva, progressively worsening over approximately 10 months. A skin biopsy confirmed the diagnosis of vulvar extramammary Paget's disease. Immunohistochemical analysis showed CK7 and HER2 positivity, and SOX10 negativity. A bilateral vulvectomy was successfully performed, with histologically clear resection margins (R0). The postoperative evolution was favorable, with no early complications. The patient was discharged in stable general condition, with detailed recommendations for regular oncological monitoring and long-term follow-up. Conclusion. Vulvar Paget's disease is often diagnosed late due to its nonspecific appearance and slow progression. Diagnosis requires clinical suspicion and histopathology. Complete surgical excision is the primary treatment, with follow-up essential due to recurrence and malignancy risk