Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Bioethical considerations on single parenting by choice through in vitro fertilization and surrogacy in contemporary medicine
Get PDFIntroducere. Parentingul monoparental ales prin fertilizare in vitro şi surogat, în rândul persoanelor fertile, ridică multiple dileme bioetice privind drepturile copilului, autonomia părinţilor şi implicaţiile sociale. Aceste aspecte necesită o analiză aprofundată în contextul medicinei reproductive contemporane. Scop. De a examina din perspectivă bioet-ică parentingul monoparental ales prin fertilizare in vitro şi surogat, evidenţiind provocările etice şi drepturile părţilor implicate. Material şi metode. Studiul a inclus o analiză calitativă a literaturii ştiinţifice din baze de date precum PubMed, Google Scholar şi Scopus, alături de examinarea documentelor oficiale şi reglementărilor naţionale şi internaţionale privind bioetica reproducerii asistate şi drepturile subiecţilor implicaţi în parentingul monoparental ales. Rezultate. Analiza literaturii evidenţiază dileme bioetice în parentingul monoparental ales prin fertilizare in vitro şi surogat, precum dreptul copilului la identitate, autonomia părintelui şi accesul egal pentru toţi la servicii medicale. Este necesar un cadru legal clar şi protecţia intereselor tuturor părţilor. De asemenea, se subliniază importanţa consimţământului informat şi atenţia sporită asupra grupurilor vulnerabile. Discuţiile despre surogat ridică probleme legate de exploatare şi echitate, iar fertilizarea in vitro aduce provocări tehnologice şi sociale. Rezultatele susţin adaptarea legislaţiei şi dezbaterile bioetice continue. Concluzii. Studiul subliniază necesitatea unui cadru legal şi etic actualizat pentru parentingul monoparental prin fertilizare in vitro şi surogat, care să protejeze drepturile copilului şi părintelui, să asigure consimţământ informat şi prevenirea exploatării, adaptându-se la evoluţiile sociale şi medicale.Introduction. Single parenting by choice, among healthy people, done through in vitro fertilization and surrogacy raises multiple bioethical dilemmas concerning the child’s rights, parental autonomy, and social implications. These issues require thorough analysis within the context of contemporary reproductive medicine. Objective. To examine, from a bioethical perspective, single parenting by choice through in vitro fertilization and surrogacy, highlighting ethical challenges and the rights of the parties involved. Material and methods. The study included a qualitative analysis of scientific literature from databases such as PubMed, Google Scholar and Scopus, along with an examination of official documents and national and international regulations concerning the bioethics of assisted reproduction and the rights of individuals involved in single parenting by choice. Results. The literature review highlights bioethical dilemmas in single parenting by choice through in vitro fertilization and surrogacy, such as the child’s right to identity, parental autonomy and equal access to medical services for everyone. A clear legal framework and protection of all parties’ interests are necessary. The importance of informed consent and increased attention to vulnerable groups is emphasized. Surrogacy raises issues of potential exploitation and fairness, while in vitro fertilization presents technological and social challenges. The findings support the need for ongoing bioethical debates and legal adaptation. Conclusion. The study highlights the need for an updated legal and ethical framework for single parenting through in vitro fertilization and surrogacy, aimed to protect the rights of the child and the parent, ensuring informed consent, prevention of exploitation, while adapting to social and medical evolution
Current diagnostic strategies in the evaluation of renal fibrosis
Get PDFIntroducere. Fibroza renală constituie stadiul final comun al majorităţii patologiilor renale cronice progresive, reprezentând un proces complex, multifactorial, caracterizat prin acumularea excesivă de matrice extracelulară, atrofia celulară tubulară, infiltrarea inflamatorie şi remodelarea arhitecturii tisulare. Scop. Identificarea biomarkerilor utilizaţi în diagnosticul precoce al fibrozei renale, pentru determinarea indicatorilor ce ar creşte acurateţea diagnostică şi capacitatea de predicţie a evoluţiei bolii. Material şi metode. A fost realizată o analiză sistematică a literaturii ştiinţifice publicate între 2011 şi 2024 în principalele baze de date biomedicale: PubMed, NCBI, Cochrane Library şi BioMed Central. Criteriile de includere au vizat articole originale de cercetare, studii clinice şi meta-analize care au abordat biomarkerii asociaţi fibrozei renale. Rezultate. Biomarkerul optim fibrozei renale trebuie să fie non-invaziv, specific şi absent la indivizii sănătoşi. Rezultatele evidenţiază rolul esenţial al unor biomarkeri moleculari în diagnosticul precoce şi prognosticul fibrozei renale. MMP-2, MCP-1 şi TGF-0 s-au dovedit a fi markeri relevanţi pentru identificarea pacienţilor cu risc crescut de evoluţie nefavorabilă. Nivelurile crescute ale PIIINP urinar şi Galectinei-3 au fost asociate cu severitatea fibrozei interstiţiale. De asemenea, exozomii urinari, vitronectina şi expresia unor microARN-uri se conturează ca markeri promiţători în monitorizarea non-in-vazivă a bolii cronice de rinichi. Concluzii. Progresele în identificarea biomarkerilor specifici fibrozei renale oferă soluţii promiţătoare pentru diagnosticul precoce, prognosticul şi monitorizarea non-invazivă a fibrozei renale. Integrarea acestora în practica clinică poate reduce dependenţa de biopsie şi ghida intervenţiile terapeutice.Introduction. It is a complex, multifactorial process characterized by excessive accumulation of extracellular matrix, tubular epithelial cell atrophy, inflammatory cell infiltration and remodeling of renal tissue architecture. Objective. Identification of biomarkers used in the early diagnosis of renal fibrosis, aimed at determining indicators that could increase diagnostic accuracy and the ability to predict disease progression. Material and methods. A systematic literature review was performed for articles published between 2011 and 2024 in the following biomedical databases: PubMed, NCBI, Cochrane Library and BioMed Central. Inclusion criteria encompassed original research articles, clinical studies and meta-analyses addressing biomarkers associated with renal fibrosis. Results. An optimal biomarker for renal fibrosis should be non-invasive, specific and absent in healthy individuals. Current evidence highlights the critical role of molecular biomarkers in the early diagnosis and prognosis of renal fibrosis. MMP-2, MCP-1 and TGF-0 have emerged as relevant markers for identifying patients at high risk of adverse disease progression. Elevated urinary levels of PIIINP and Galectin-3 have been associated with the severity of interstitial fibrosis. Additionally, urinary exosomes, vitronectin and specific microRNA expression profiles are emerging as promising tools for the non-invasive monitoring of chronic kidney disease. Conclusion. Advances in the identification of renal fibrosis-specific biomarkers offer promising solutions for early diagnosis, prognosis and non-invasive monitoring of renal fibrosis. Their integration into clinical practice may reduce reliance on biopsy and guide therapeutic interventions
Promoting mental health as a form of self-care: the role of the family physician
Get PDFPromoting mental health has become a public health priority, with
self-care emerging as a key strategy, especially in primary care. Mental
self-care includes daily habits and emotional regulation techniques,
which have been shown to reduce anxiety, depression, and burnout. As
a trusted and continuous presence, the family physician plays a crucial
role in guiding patients toward effective, personalized self-care practices
that support long-term mental well-being
Management of nephrolithiasis in the context of congenital renal malformations: the role of percutaneous nephrolithotomy
Get PDFIntroducere. Urolitiaza în malformaţiile renale implică dificultăţi terapeutice legate de poziţia anormală a rinichiului, drenajul urinar deficitar şi structura modificată a sistemului pielocaliceal. Nefrolitotomia percutanată este o opţiune minim invazivă frecvent utilizată în tratamentul calculilor voluminoşi. Scop. Scopul acestui studiu retrospectiv a fost evaluarea eficienţei şi siguranţei nefrolitotomiei per-cutanate în tratamentul urolitiazei la pacienţi cu malformaţii congenitale renale. Material şi metode. Studiu realizat pe 27 de pacienţi cu urolitiază şi malformaţii congenitale, internaţi în secţia de urologie a SCR „Timofei Moşneaga” între 2019 şi 2024, S-au analizat: vârsta, sexul, localizarea, dimensiunea şi densitatea calculilor, tipul malformaţiei şi durata intervenţiei. Analiza statistică a fost efectuată cu Microsoft Excel. Rezultate. Nefrolitotomia percutanată a fost efectuată în 40,7% dintre pacienţi cu malformaţii congenitale renale. În majoritatea cazurilor, s-a intervenit asupra calculilor coraliformi sau de dimensiuni mari, cu localizare în bazinet sau în sistem pielocaliceal malformat. S-a obţinut o rată de stone-free de 86%, confirmată imagistic. Dimensiunea medie a calculilor a fost de 28,4 mm, iar densitatea a depăşit 1000 UH. Durata medie a intervenţiei a fost de 125 ± 46,8 minute. În toate cazurile s-a montat stent ureteral tip JJ. Complicaţiile postoperatorii au fost uşoare (Clavien MI). Reintervenţia a fost necesară în 7,4% din cazuri. Concluzii. Conform studiului, eficienţa nefrolitotomiei percutanate în tratamentul litiazei renale în malformaţii congenitale a fost demonstrată. Procedura s-a dovedit a fi sigură şi eficientă, cu rată înaltă de stone-free a calculilor şi incidenţă scăzută a complicaţiilor postoperatorii.Introduction. Urolithiasis associated with renal malformations posed therapeutic difficulties due to abnormal kidney position, poor urinary drainage, and altered pelvicalyceal anatomy. Percutaneous nephrolithotomy was a minimally invasive therapeutic option frequently used for large or staghorn calculi. Objective. The aim of this retrospective study was to evaluate the safety and effectiveness of percutaneous nephrolithotomy in treating urolithiasis in patients with congenital renal malformations. Material and methods. The study was conducted on 27 patients with urolithiasis and congenital malformations, hospitalized in the Urology Department of Timofei Mosneaga RCH between 2019 and 2024. The following parameters were analyzed: age, sex, stone location, size and density, malformation type, and operative time. Statistical analysis was performed using Microsoft Excel. Results. Percutaneous nephrolithotomy was performed in 40.7% of patients diagnosed with congenital renal anomalies. Most cases involved large or staghorn calculi located in pelvic kidneys or anatomically distorted collecting systems. A postoperative stone-free rate of 86% was achieved and confirmed via CT scan at follow-up. The average stone size was 28.4 mm, with a mean density exceeding 1000 HU. The procedure lasted an average of 125 ± 46.8 minutes. JJ ureteral stents were placed in all cases for drainage and to prevent obstruction. Postoperative complications were minor (Clavien grades I-II), and 7.4% of patients required reintervention. Conclusion. According to the study, the effectiveness of percutaneous nephrolithotomy in the treatment of renal lithiasis in congenital malformations was demonstrated. The procedure proved to be safe and effective, with a high stone-free rate and a low incidence of postoperative complications
Psychological impact of gynecologic cancer diagnosis: between somatic suffering and emotional vulnerability
Get PDFGynecologic cancers, including ovarian, cervical, and endometrial
malignancies, represent a significant physical and psychological burden
for affected women. The diagnosis frequently induces intense emotional distress, encompassing anxiety, depression, and a heightened sense of
vulnerability. Chronic psychological stress associated with the disease
and its treatment can provoke neurobiological alterations that impair
cognitive and emotional functioning. Consequently, an integrative and
multidisciplinary approach to patient care is essential to address both
somatic and mental health needs, thereby improving overall quality of
life and supporting long-term psychological resilience
Inflammation and biological sex in heart failure with preserved ejection fraction: pathophysiological and therapeutic aspects
Get PDFUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Insuficienţa cardiacă cu fracţie de ejecţie păstrată (IC-FEp) este o afecţiune eterogenă, asociată cu inflamaţie cronică şi comorbidităţi metabolice: obezitate, diabet şi sindrom metabolic. Diferenţele între sexe influenţează mecanismele fiziopatologice, evoluţia şi răspunsul la tratament în IC-FEp. Scop. Studierea literaturii contemporane în domeniu cu referire la importanţa mecanismelor inflamatorii şi corelaţia dintre sexul biologic cu fenotip-ul clinic şi răspunsul la tratament în IC-FEp. Material şi metode. A fost efectuată revizuirea sistematică a literaturii utilizând bazele de date ScienceDirect, PubMed şi biblioteca Cochrane cu identificarea articolelor, a studiilor clinice şi meta-analizelor în engleză, relevante pentru rolul bio-markerilor proinflamatori şi diferenţele de gen în contextul insuficienţei cardiace cu fracţie de ejecţie păstrată. Rezultate. Datele disponibile indică faptul că inflamaţia joacă un rol esenţial în remodelarea cardiacă din IC-FEp, iar femeile sunt mai predispuse să o dezvolte, având o încărcătură in-flamatorie diferită faţă de bărbaţi, cu niveluri mai ridicate de PCR şi IL-6. Totodată, studiile recente, PARAGON-HF şi EMPEROR- Preserved, sugerează un răspuns terapeutic mai favorabil la femei pentru anumite clase de medicamente, în special la inhibitorii co-transportorului sodiu-glucoză 2 şi inhibitorii receptorilor angiotensinei şi neprilizinei. Totuşi, lipsa unei analize stratificate pe sexe în majoritatea studiilor limitează aplicabilitatea clinică personalizată. Concluzii. In-flamaţia şi sexul biologic au un rol semnificativ în IC-FEp, însă rămîn subestimate în cercetările actuale. Integrarea markerilor proinflamatori şi a diferenţelor de gen în algoritmii de diagnostic şi tratament poate prezenta un pas important spre o medicină de precizie în insuficienţa cardiacă.Introduction. Heart failure with preserved ejection fraction (HFpEF) is a heterogeneous condition associated with chronic inflammation and metabolic comorbidities: obesity, diabetes and metabolic syndrome. Gender differences influence the pathophysiological mechanisms, progression and response to treatment in HFpEF. Objective. Studying the literature in the field with reference to the role of inflammatory mechanisms and the correlation between biological sex with clinical phenotype and response to treatment in HFpEF. Material and methods. A systematic literature review was performed using the clinical databases like ScienceDirect, PubMed and Cochrane library, identifying articles, clinical trials and meta-analyses published in English, relevant to the importance of proinflammatory biomarkers and gender differences in the context of heart failure with preserved ejection fraction. Results. Available data indicate that inflammation plays a key role in cardiac remodeling in HFpEF, and women are more likely to develop it, having a different inflammatory burden than men, with higher levels of C-reactive protein (CRP) and interleukin -6 (IL-6). At the same time, recent studies, PARAGON-HF and EMPEROR-Preserved, suggest a more favorable therapeutic response in women for certain classes of drugs, particularly sodium-glucose cotransporter 2 inhibitors and angiotensin receptor and neprilysin inhibitors. However, the absence of gender-stratified analysis in the majority of studies limits the clinical applicability of this findings. Conclusion. Inflammation and biological sex play a significant role in HFpEF, but they are underestimating in current research. Integrating proinflammatory markers and gender differences into diagnostic and therapeutic algorithms may represent an important step towards precision medicine in heart failure
Beta-lactam resistance of Gram-negative bacilli isolated from clinical biosubstrates
No full textActualitatea temei
Rezistența la antimicrobiene (RAM) a devenit una dintre cele mai presante provocări globale ale sănătății publice în secolul XXI. Devenind o povară atât socială, cât și economică gravă, RAM generează costuri ridicate de asistenţă medicală, precum și erori de tratament, soldate uneori cu deces [1,2,3,4,5].
În acest context, bacilii Gram-negativi ocupă un loc central în problematica RAM, datorită capacității lor ridicate de a dezvolta și disemina rapid mecanisme multiple de rezistență [6]. Situația este deosebit de alarmantă în cazul infecțiilor cauzate de bacterii multirezistente (MDR), extensiv rezistente (XDR) și panrezistente (PDR), pentru care opțiunile terapeutice sunt extrem de limitate sau inexistente [7,8]. Această capacitate ridicată de adaptare la acțiunea antibiotică îi transformă în agenți patogeni extrem de problematici în practica medicală, mai ales în infecțiile associate asistenței medicale [6,9,10].
Actualitatea acestui subiect este evidențiată de rapoartele recente ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) [11,12,13], Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) și ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) [14,15], care clasifică bacilii Gram-negativi rezistenți la carbapeneme și cefalosporine de generația a treia (Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa) drept prioritate critică pentru dezvoltarea de noi antibiotice și constată că zece din cele 18 amenințări la adresa sănătății legate de microorganisme rezistente la antibiotice sunt reprezentate de BGN [16,17,18].
Bacilii gramnegativi nefermentativi se evidențiază printre agenții cauzali ai infecțiilor invazive, fiind responsabili de până la 75 % din cazurile de infecții, inclusiv infecții asociate asistenţei medicale (IAAM) și infecții comunitare, și până la 42 % din cazurile de deces [6,11].
În Republica Moldova, ca și în multe alte țări cu resurse limitate, problema este amplificată de utilizarea irațională și abuzivă a preparatelor antimicrobiene, lipsa programelor susținute de stewardship antimicrobian și capacitatea insuficientă de supraveghere microbiologică [19]. Studiile locale indică o tendință îngrijorătoare de creștere a tulpinilor de Enterobacterales producătoare de β-lactamaze cu spectru extins (BLSE) și a tulpinilor rezistente la carbapeneme, pe lista prioritară aflându-se: Klebsiella pneumoniae, producătoare de carbapenemaze (KPC), metalo-β-lactamaze (MBL) și oxacilinaze (OXA), Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter baumannii, precum și BGN rezistenți la cefalosporinele de generația a III-a (CG3), inclusiv Escherichia coli producătoare de BLSE [19,20,21].
Actualmente, posibilitățile laboratoarelor microbiologice din țară de detectare a BLSE și a carbapenemazelor sunt limitate din cauza spectrului variat al acestor enzime și a lipsei unui algoritm bine definit de cercetare. În acest context, unele dintre mecanismele de dezvoltare a RAM nu pot fi pe deplin elucidate, persistând riscul de subdiagnosticare [21,22,23].
Această situație transformă RAM dintr-o amenințare teoretică într-o realitate clinică și epidemiologică: pacienții cu infecții cauzate de bacili Gram-negativi rezistenți au spitalizări mai lungi, necesită tratamente mai costisitoare, iar mortalitatea asociată este semnificativ mai mare. În același timp, crește presiunea asupra sistemelor de sănătate, iar riscul de întoarcere la o „eră post-antibiotică”, în care infecții banale pot deveni letale, este din ce în ce mai real [16,24,25].
Prin urmare, studierea aprofundată a rezistenței bacililor Gram-negativi la antimicrobiene este de maximă actualitate, justificând necesitatea elaborării unui algoritm standardizat de detectare a amecanismelor de rezistență, precum a politicilor naționale eficiente de supraveghere, prevenire și control, în concordanță cu principiile conceptului „One Health” și recomandările internaționale.
Cercetările, datele și analizele de înaltă calitate sunt esențiale ca bază pentru elaborarea de măsuri noi pentru combaterea RAM și pentru a ajuta factorii de decizie să perfecționeze activitatea în acest domeniu.
Scopul cercetării: evaluarea profilurilor de rezistență la β-lactamine și stabilirea grupurilor filogenetice ale BGN prioritari cu elaborarea algoritmului metodologic standardizat de detectare a mecanismelor de rezistență și propunerea de măsuri eficiente de prevenire și control a rezistenței la antimicrobiene.
Obiectivele cercetării: determinarea profilurilor de rezistență la antimicrobiene ale BGN izolați din diferite biosubstraturi clinice; caracterizarea moleculară a beta-lactamazelor cu spectru extins (BLSE) și a carbapenemazelor aferente BGN; analiza comparativă a diferitor tehnici microbiologice de identificare a BGN rezistenți la beta-lactamine cu dezvoltarea unui algoritm metodologic standardizat; propunerea de măsuri eficiente de prevenire și control a infecțiilor cauzate de BGN multirezistenți.
Ipoteza cercetării
Particularitățile microbiologice și epidemiologice ale rezistenței BGN la antimicrobiene, influențate de variabilitatea mecanismelor de rezistență, precum și de eficiența supravegherii și controlului răspândirii acestor microorganisme, contribuie la reducerea impactului socioeconomic al infecțiilor determinate de bacteriile rezistente și la consolidarea măsurilor de combatere a fenomenului de RAM.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obținute: în Republica Moldova a fost realizat un studiu complex al BGN prioritari cu utilizarea metodelor fenotipice contemporane și a tehnicilor de biologie moleculară, ceea ce a permis identificarea și stabilirea pattern-urilor de rezistență cu detectarea principalelor mecanisme de rezistență ale acestor patogeni, precum şi evaluarea poziţiei BGN în arborii filogenetici globali. Aceste date sunt extrem de importante pentru prognozarea evoluției rezistenței acestor germeni la nivel regional.
Rezultatele studiului au servit drept bază pentru elaborarea unui algoritm standardizat de detectare a mecanismelor de rezistență la antimicrobiene, care va fi implementat în laboratoarele microbiologice din cadrul retelei naționale de supraveghere a RAM.
Rezultatele obținute care au contribuit la soluționarea problemei științifice. În cadrul acestei cercetări a fost identificat spectrul microbiologic al BGN prioritari, diversitatea genotipică și fenotipică a tulpinilor rezistențe la antimicrobiene, inclusiv: prevalența tulpinilor de BGN producătoare de BLSE și de carbapenemaze în RM; spectrul de enzime de rezistență la BGN; tipul de secvență predominant la tulpinile de BGN circulante pe teritoriul țării. A fost elaborat un algoritm standardizat de determinare a markerilor rezistenței la antimicrobiene și propuse de măsuri îmbunătățite de supraveghere și control al RAM bazate pe dovezi.
Implementarea practică a rezultatelor. În baza rezultatelor cercetărilor efectuate a fost argumentat și elaborat algoritmul de determinare a mecanismelor de rezistență la antimicrobiene ale BGN prioritari.
Pentru îmbunătățirea calității investigațiilor microbiologice au fost elaborate două ghiduri pentru personalul medical implicat în procesul de colectare, de transportare și de procesare a probelor de sânge, de lichid cefalorahidian (LCR) și de urină pentru investigații bacteriologice.
În cadrul studiului a fost elaborat ghidul: „Detectarea mecanismelor de rezistență la antimicrobiene, interpretarea și aplicarea clinică a rezultatelor”, aprobat prin Ordin nr.1239 din 29.12.2023; și indicația metodică „Detectarea mecanismelor de rezistență la antimicrobiene” aprobată la ședința Consiliului de management al calității al USMF „Nicolae Testemițanu”, proces-verbal, nr.2 din 29.11.2023. Aceste materiale didactice au fost incluse în programele de studii pentru prelegeri şi lucrări practice pentru studenţi, rezidenţi şi medici și implementate în practică în laboratoarele centrelor de sănătate publică.
Broșura „Metodă de creștere a gradului de conștientizare la copii cu privire la prevenirea rezistenței la antimicrobiene” elaborată în timpului studiului va fi de un real folos pentru familiarizarea copiilor cu lumea microorganismelor, cu cele prietenoase și neprietenoase, precum și cu măsurile de protecție pentru evitarea infecțiilor cu microorganisme patogene (anexa 7). Această lucrare a fost expusă la International exhibition of innovation and technology transfer EXCELLENT IDEA – 2023, 2nd edition, Chisinau - „Method for raising the degree of awareness in children about the prevention of antimicrobial resistance”, unde a fost apreciată cu medalie de argint.
Bucletele, pliantele, posterele și jocurile interactive întocmite pe baza acestei broșuri au fost expuse la „Noaptea tinerilor cercetători”.
Aprobarea rezultatelor
Metodologia de cercetare și designul studiului au fost evaluate și aprobate la ședința Comitetului de etică a cercetării al USMF „Nicolae Testemițanu”, fiind eliberat aviz favorabil la proiectul științific de doctorat cu titlul „Rezistența la beta-lactamine a bacililor gramnegativi izolați din biosubstraturi clinice ", proces-verbal nr. 1 din 10.01.2022.
Tema tezei a fost discutată și aprobată în cadrul unității primare la ședința comună a conducăturului de doctorat, membrii comisiei de indrumare și colaboratorii Laboratorului științific Supravegherea rezistenței la Antimicrobiene, Laboratorul microbiologic și Secția Supravegherea epidemiologică a infecțiilor associate asistenței medicaleși rezistență antimicrobiană (extras din process verbal nr. 1 al ședinței comune din 11.02.2022), precum și la Seminarul științific de profil 313. Imunologie, microbiologie, virusologie, specialitățile 321.09. Boli infecțioase, tropicale și parazitologie medicală 313.02. Microbiologie, virusologie medicală (extras din process verbal nr. 1, din 27.01.2023).
Prezentarea rezultatelor cercetării
Rezultatele cercetărilor sunt reflectate în 28 de lucrări ştiinţifice (patru – ca prim autor, două - monoautor), inclusiv: patru articole în reviste indexate în baza de date SCOPUS, șase articole în reviste ştiinţifice naţionale, un articol în reviste editate în străinătate, două teze la foruri științifice internaționale, opt teze la foruri științifice naţionale, un ghid, o indicație metodică, o broșură. Rezultatele cercetărilor au fost diseminte și prin opt participări active la foruri științifice. În urma cercetărilor efectuate, au fost obținute patru certificate de inovator.
Volumul și structura tezei
Teza este expusă pe 65 pagini de text de bază și include următoarele compartimente: foaie de titlu, cuprins, lista abrevierilor, a tabelelor și a figurilor, introducere, patru capitole, concluzii generale, recomandări, 165 de referințe bibliografice și 9 anexe. Materialul iconografic cuprinde 14 tabele și 31 de figuri.Relevance of the research
Antimicrobial resistance (AMR) has emerged as one of the most critical global public health threats of the 21st century. Beyond its devastating impact on health, AMR places a significant social and economic burden on healthcare systems, driving up medical costs and contributing to treatment failures, which can sometimes be fatal [1,2,3,4,5].
In this context, Gram-negative bacilli are of particular concern due to their significant ability to rapidly develop and spread multiple resistance mechanisms [6]. The situation is especially alarming in infections caused by multidrug-resistant (MDR), extensively drug-resistant (XDR), and pandrug-resistant (PDR) bacteria, for which therapeutic options are extremely limited or, in some cases, completely unavailable [7.8]. Their high capacity to adapt to antibiotic pressure makes these pathogens a major challenge in medical practice, particularly in the context of healthcare-associated infections [6,9,10].
The relevance of this topic is strongly supported by recent reports from the World Health Organization (WHO), the Centers for Disease Control and Prevention (CDC) [11,12,13], and the European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) [14,15]. These reports classify carbapenem- and third-generation cephalosporin-resistant Gram-negative bacilli — including Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Acinetobacter baumannii, and Pseudomonas aeruginosa — as a critical priority for the development of new antibiotics. Furthermore, they highlight that 10 out of the 18 major health threats associated with antibiotic-resistant microorganisms are caused by Gram-negative bacilli [16,17,18].
Non-fermenting Gram-negative bacilli are among the main causes of invasive infections, accounting for up to 75% of cases, including both healthcare-associated and community-acquired infections. Alarmingly, these pathogens are also responsible for up to 42% of infection-related deaths [6,11].
In the Republic of Moldova, as in many other resource-limited countries, the problem is further worsened by the irrational and excessive use of antimicrobial agents, the lack of comprehensive antimicrobial stewardship programmes, and insufficient microbiological surveillance capacity [19]. Local studies reveal a worrying trend of increasing prevalence of extended-spectrum β-lactamase (ESBL)-producing Enterobacterales and carbapenem-resistant strains. Among the priority pathogens identified are carbapenemase-producing Klebsiella pneumoniae (KPC), metallo-β-lactamase (MBL) and oxacillinase (OXA) producers, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumannii, and third-generation cephalosporin-resistant Gram-negative bacilli, including ESBL-producing Escherichia coli [19,20,21].
At present, the capacity of microbiology laboratories in the country to detect ESBLs and carbapenemases remains limited. This is largely due to the wide variety of these enzymes and the absence of a clearly defined diagnostic algorithm. As a result, some mechanisms contributing to the development of AMR cannot be fully identified, increasing the risk of underdiagnosis [21,22,23].
This situation turns AMR from a theoretical threat into a pressing clinical and epidemiological reality. Patients with infections caused by resistant Gram-negative bacilli undergo longer hospital stays, require more expensive treatments, and experience significantly higher mortality rates. At the same time, healthcare systems come under growing pressure, and the risk of returning to a so-called “post-antibiotic era,” where common infections may once again become life-threatening, is becoming increasingly real [16,24,25].
Therefore, an in-depth investigation of antimicrobial resistance in Gram-negative bacilli is highly relevant today, highlighting the need to develop a standardized algorithm for detecting resistance mechanisms, as well as effective national policies for surveillance, prevention, and control. These measures should be aligned with the principles of the “One Health” approach and international recommendations.
High-quality research, data, and analysis are essential for developing new measures to combat AMR and for supporting policymakers in improving actions in this area.
The research purpose was to assess resistance profiles to β-lactams and determine the phylogenetic groups of priority GNB, with the development of a standardized methodological algorithm for detecting resistance mechanisms, and to propose effective measures for the prevention and control of antimicrobial resistance.
Research objectives are as following: to determine the antimicrobial resistance profiles of GNB isolated from various clinical biosubstrates; to perform molecular description of extended-spectrum beta-lactamases (ESBLs) and carbapenemases associated with GNB; to conduct a comparative analysis of different microbiological techniques for identifying beta-lactam-resistant GNB, with the development of a standardized methodological algorithm; and to propose effective measures for the prevention and control of infections caused by multidrug-resistant GNB.
Research hypothesis. The microbiological and epidemiological characteristics of antimicrobial resistance in GNB, shaped by the variability of resistance mechanisms and the effectiveness of surveillance and control strategies, play a main role in reducing the socioeconomic burden of infections caused by resistant bacteria and in strengthening efforts to combat AMR.
Scientific novelty and originality of the results. In the Republic of Moldova, a comprehensive study of priority Gram-negative bacteria was conducted using contemporary phenotypic methods and molecular biology techniques, which enabled the identification and characterization of resistance patterns and the detection of the main resistance mechanisms of these pathogens, as well as the assessment of the position of these Gram-negative bacteria within global phylogenetic trees. These data are extremely important for forecasting the evolution of resistance of these organisms at the regional level.
The study results served as the basis for developing a standardized algorithm for detecting antimicrobial resistance mechanisms, which will be implemented in microbiology laboratories within the national AMR surveillance network.
Findings that contributed to solving the scientific problem. This study identified the microbiological range of priority GNB, as well as the genotypic and phenotypic diversity of antimicrobial-resistant strains, including: the prevalence of ESBL- and carbapenemase-producing GNB strains in Moldova; the range of resistance enzymes in GNB; the predominant sequence type among circulating GNB strains in the country. A standardized algorithm for detecting antimicrobial resistance markers was developed, along with evidence-based recommendations for improving AMR surveillance and control.
Practical implementation of the results. Based on the research findings, a standardized algorithm for detecting antimicrobial resistance mechanisms in priority GNB was developed and scientifically justified.
To improve the quality of microbiological investigations, two practical guides were developed for medical personnel involved in the collection, transport, and processing of blood, cerebrospinal fluid (CSF), and urine samples for bacteriological testing.
Within the study, the guide “Detection of Antimicrobial Resistance Mechanisms, Interpretation and Clinical Application of the Results” was developed and approved by Order No. 1239 of 29.12.2023, as well as the methodological instruction “Detection of Antimicrobial Resistance Mechanisms”, approved at the meeting of the Quality Management Council of ‘Nicolae Testemițanu’ State University of Medicine and Pharmacy, minutes No. 2 of 29.11.2023. These educational materials were incorporated into the study programs for lectures and practical sessions for students, residents, and physicians, and were implemented in practice in the laboratories of public health centers.
The brochure “Method for raising awareness in children about the prevention of antimicrobial resistance”, developed during the study, is a valuable resource for introducing children to the world of microorganisms — both friendly and harmful — as well as to protective measures aimed at preventing infections caused by pathogenic microbes (Annex 7). This work was presented at the International Exhibition of Innovation and Technology Transfer EXCELLENT IDEA – 2023, 2nd Edition, Chișinău, under the title “Method for Raising the Degree of Awareness in Children About the Prevention of Antimicrobial Resistance”, where it was awarded a silver medal.
The leaflets, posters, and interactive games developed based on this brochure were presented at the event “European Researchers' Night”.
Research results approval. The research methodology and study design were reviewed and approved during the meeting of the Research Ethics Committee of Nicolae Testemițanu USMF, with a favourable opinion issued for the doctoral research project titled “Beta-lactam Resistance in Gram-Negative Bacilli Isolated from Clinical Biosubstrates”, meeting minutes No. 1 of January 10, 2022.
The thesis topic was discussed and approved within the primary unit at the joint meeting of the doctoral leadership, the members of the supervisory committee, and the staff of the Scientific Laboratory for Antimicrobial Resistance Surveillance, the Microbiology Laboratory, and the Department of Epidemiological Surveillance of Healthcare-Associated Infections and Antimicrobial Resistance (excerpt from the minutes No. 1 of the joint meeting of 11.02.2022), as well as at the specialized Scientific Seminar 313: Immunology, Microbiology, Virology, specialties 321.09 Infectious, Tropical and Parasitic Diseases, and 313.02 Medical Microbiology, Medical Virology (excerpt from the minutes No. 1 of 27.01.2023)
The PhD thesis results. The research findings are summarised in 28 scientific publications, including four as first author and two as sole author. These comprise: four articles published in SCOPUS-indexed journals, six articles in national scientific journals, one article in an international journal, two abstracts presented at international scientific forums, eight abstracts at national forums, one guide, one methodological guideline, and one educational brochure. The results were also shared through eight active presentations at scientific events. As part of this work, four innovation certificates were obtained.
PhD thesis volume and structure. The thesis is presented across 65 pages of core text and includes the following sections: title page, table of contents, lists of abbreviations, tables, and figures, introduction, four chapters, general conclusions, recommendations, 165 bibliographic references, and ninet annexes. The visual material comprises 14 tables and 31 figures
Organometric parameters of the tibia during the formation of regenerate in it after 60-day exposure to tartrazine
Get PDFBackground.
Tartrazine is a food additive that is widely used in the food, textile, and pharmaceutical industries due to its persistent coloring properties. The potential toxic effects of its metabolites on cells in various tissues and organs have
been described, but information about changes in bone structure and organization during the process of regenerative
osteogenesis under the influence of tartrazine remains unclear.
The aim of this study is to investigate changes in organometric parameters of the tibia during reparative osteogenesis after 60 days of tartrazine administration.
Material and methods
Sixty male rats weighing 200-210 grams were used and divided into two groups. A control group received saline
solution via gavage for 60 days. An experimental group was exposed to tartrazine at an equivalent volume and dose of
750 mg/kg body weight over the same period. On day 61 surgery was performed to perforate the proximal metaphysis
of the tibia for both groups. Animals were withdrawn from the experiment at 63, 70, 75, 84, and 105 days after surgery. The tibias were examined macroscopically for linear dimensions, absolute mass, and Simon index calculation.
Results
On days 63 and 70 of the experiment, the experimental group showed a decrease in the absolute mass of the
tibia compared to the control value by 7,30% and 8,45%, the maximum length by 6,16% and 7,17%, the width of the
proximal epiphysis by 6,13% and 5,68%, the width of the diaphysis by 5,94% and 14,75%, and the thickness of the
diaphysis by 8,14% and 9,85%, the width of the distal epiphysis by 4,76% and 2,78%, and the Simon index by 3,76%
and 5,42%. On days 75, 84, 105, the values of the organometric parameters of the bone continued to lag behind the
control ones, but to a lesser extent than in previous periods. The absolute mass was in the range of 8,06%-8,15%, the
maximum length – 7,70%-2,82%, the width of the proximal epiphysis – 4,46%-2,62%, the width of the diaphysis –
9,00%-6,51%, the thickness of the diaphysis – 8,52%-4,12%, the width of the distal epiphysis – 1,52%-2,48%.
Conclusion
Exposure to tartrazine at a dose of 750 mg/kg body weight for 60 days is accompanied by an inhibition of the
rate of longitudinal, appositional growth, and weight gain of the tibia at various times of its regenerate formation. In
the early stages (days 3, 10), the percentage of deviations of organometric parameters from the control is the highest,
and from 15 to 45 days the severity of their changes gradually decreases
The role of dermoscopy in the diagnosis of cutaneous tumors
Get PDFIntroducere. Tumorile cutanate au un impact major asupra morbidităţii şi mortalităţii, în special cele maligne. Diagnosticul clinic este dificil, mai ales în stadiile incipiente. Dermatoscopia, metodă neinvazivă de examinare a pielii, creşte semnificativ acurateţea diagnostică faţă de examinarea simplă. Scop. Evidenţierea rolului dermatoscopiei ca instrument esenţial în diagnosticul şi clasificarea tumorilor cutanate, cu impact major asupra deciziilor terapeutice şi prognosticului pacientului. Material şi metode. Lucrarea prezintă o analiză narativă a literaturii de specialitate privind dermatoscopia în diagnosticul tumorilor cutanate. Sunt sintetizate date din studii clinice, metaanalize şi ghiduri europene, subliniindu-se acurateţea metodei prin analiza sensibilităţii şi specificităţii în detectarea diferitelor tipuri de tumori. Rezultate. Dermatoscopia s-a dovedit a creşte semnificativ acurateţea diagnosticului diferenţial între leziunile benigne (nevii melanocitari, dermatofibromul, ker-atoza seboreică, lentigo solar) şi cele maligne (melanomul, carcinomul bazocelular şi spinocelular). Prin identificarea unor structuri specifice precum reţeaua pigmentată atipică, pseudopodele, liniile cristaline, vălul gri-albăstrui structurile vasculare arboriforme sau ulceraţiile, dermatoscopia permite selecţia leziunilor suspecte pentru excizie şi biopsie. În plus, utilizarea regulată a acestei metode contribuie la reducerea exciziilor inutile şi la monitorizarea leziunilor în dinamică. Concluzii. Dermatoscopia este esenţială în detectarea precoce a tumorilor cutanate, îmbunătăţind diagnosticul şi ghidând excizia leziunilor suspecte. Aplicarea sa sistematică reduce costurile şi numărul procedurilor in-vazive inutile, iar formarea continuă a specialiştilor rămâne o prioritate.Introduction. Cutaneous tumors have a major impact on morbidity and mortality, especially malignant ones. Clinical diagnosis is challenging, particularly in the early stages. Dermoscopy, a non-invasive skin examination method, significantly increases diagnostic accuracy compared to simple clinical examination. Objective. To highlight the role of dermoscopy as an essential tool in the diagnosis and classification of cutaneous tumors, with a major impact on therapeutic decisions and patient prognosis. Material and methods. The paper presents a narrative analysis of the scientific literature on dermoscopy in the diagnosis of cutaneous tumors. Data from clinical studies, meta-analyses, and European guidelines are synthesized, highlighting the accuracy of the method by analyzing its sensitivity and specificity in detecting various types of tumors. Results. Dermosco-py has been shown to significantly increase the diagnostic accuracy in differentiating between benign lesions (mela-nocytic nevi, dermatofibroma, seborrheic keratosis, solar lentigo) and malignant ones (melanoma, basal cell carcinoma, and squamous cell carcinoma). By identifying specific structures such as atypical pigment network, pseudopods, crystalline lines, blue-white veil, arborizing vessels or ulcerations, dermoscopy allows for the selection of suspicious lesions for excision and biopsy. In addition, the regular use of this method contributes to reducing unnecessary excisions and enables dynamic monitoring of lesions over time. Conclusion. Dermoscopy is essential for the early detection of skin tumors, improving diagnostic accuracy and guiding the excision of suspicious lesions. Its systematic use reduces costs and the number of unnecessary invasive procedures, while continuous training of specialists remains a priority
Clinical variability determined by mutations in the JAK2 gene
Get PDFIntroducere. Gena JAK2 (Janus kinase 2) codifică o tiroz-inkinază implicată în semnalizarea JAK/STAT şi este crucială pentru derularea proceselor de hematopoieză şi imunitate. Mutaţiile JAK2 duc la o hiperactivare a semnalizării, perturbarea răspunsului celular şi rezultă, astfel, într-o varietate de patologii. Scop. Identificarea patologiilor asociate mutaţiilor diverse survenite la nivelul genei JAK2, implicate în mod direct în patogeneza şi evoluţia unor boli hematologice şi imunologice. Material şi metode. A fost efectuată o analiză bibliografică a articolelor ştiinţifice selectate din bazele de date PubMed, ResearchGate, Elsevier, SpringerLink şi Cochrane Library. În procesul de selecţie au fost aplicate următoarele criterii de includere: articole în acces deschis, cu text deplin, publicate în perioada anilor 2020-2025. Rezultate. Cea mai frecventă mutaţie a genei JAK2 este localizată în exonul 14 şi rezultă în defectul proteic V617F, fiind prezentă la 95% dintre pacienţii cu policitemia vera, la 60% - cu trombocitemie esenţială şi la 50% dintre pacienţii cu mielofibroză primară, determinând o proliferare celulară excesivă. La 2-5% dintre pacienţii cu policitemia vera la care această mutaţie lipseşte au fost identificate diverse mutaţii în exonul 12 care determină o evoluţie atipică a bolii cu eritrocitoză izolată. Mai multe mutaţii JAK2 localizate în exonii 14 (L611S), 16 (R683S), 20 (D873N, T875N) şi 21 (P933R, R938Q) au fost corelate cu leucemia limfoblas-tică acută. Concluzii. Mutaţiile genei JAK2 sunt asociate cu o gamă variată de patologii, care includ atât sindroame mieloproliferative cronice, cât şi diverse neoplazii. Cercetarea acestor corelaţii genotip-fenotip este esenţială pentru interpretarea testelor moleculare şi pentru dezvoltarea unor terapii ţintite.Introduction. The JAK2 (Janus kinase 2) gene encodes a tyrosine kinase involved in JAK/STAT signaling and is crucial for the regulation of hematopoiesis and immune processes. JAK2 mutations lead to hyperactivation of the signaling, disruption of the cellular response, and thus results in a variety of pathologies. Objective. To identify the pathologies associated with various mutations in the JAK2 gene that are directly involved in the pathogenesis and progression of hematological and immunological disorders. Material and methods. A comprehensive literature review was conducted using scientific articles retrieved from PubMed, ResearchGate, Elsevier, SpringerLink and Cochrane Library databases. The following inclusion criteria were applied in the selection process: open access articles, full text available, published between the years 2020 and 2025. Results. The most frequent mutation of the JAK2 gene is located in exon 14 and results in the V617F protein defect, which is present in 95% of patients with polycythemia vera, 60% of those with essential thrombocythemia, and 50% of patients with primary myelofibrosis, leading to excessive cellular proliferation. In 2-5% of polycythemia vera patients lacking this mutation, various mutations in exon 12 have been identified, causing an atypical course of the disease with isolated erythrocytosis. Several JAK2 mutations located in exons 14 (L611S), 16 (R683S), 20 (D873N, T875N), and 21 (P933R, R938Q) have been associated with acute lymphoblastic leukemia. Conclusion. JAK2 mutations are associated with a broad spectrum of pathologies, including chronic myeloproliferative syndromes and various neoplasms. Investigating these genotype-phenotype correlations is essential for the interpretation of molecular tests and the development of targeted therapies