Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
OPPORTUNITIES FOR THE USE OF ARTIFICIAL INTELLIGENCE IN THE TRAINING OF STUDENTS IN PERIODONTOLOGY
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Evaluarea radiologică a resorbţiei osoase este un reper important în formularea diagnosticului de parodontită. Recent, au fost creaţi algoritmi de IA capabili să estimeze gradul de resorbţie, mai ales în imagistica 2D, deschizând noi perspective didactice ca suport de învăţare pentru studenţii în formare. Scop. Evaluarea fiabilităţii algoritmilor de IA ca suport de învăţare pentru studenţi la determinarea gradului de resorbţie osoasă pe imaginile radiologice bidimensionale ale pacienţilor parodontali. Material şi metode. Pe un lot de 15 ortopantomografii ale unor pacienţi parodontali, a fost comparată distanţa de la joncţiunea smalţ-cement până la baza defectului osos apreciată de doi clinicieni cu experienţă, respectiv de 7 studenţi şi în final de algoritmul IA WeDiagnostix. Gradul de acord a fost determinat folosind coeficientul de corelaţie intraclasă (ICC). Rezultate. Măsurătorile au fost efectuate în trei locuri pentru fiecare dinte. S-a înregistrat un nivel ridicat de concordanţă între mediile măsurătorilor efectuate de cei doi experţi umani pe ortopantomograme - considerate consensul experţilor - şi cele bazate pe reprezentarea grafică a pierderii osoase generată de algoritmul WeDiagnostix (ICC = 0,92, p < 0,05). Concordanţa dintre consensul celor şapte studenţi şi consensul experţilor a fost mai mică (ICC = 0,81, p < 0,05). Concordanţa inter-examinatori a fost mai mare la mandibulă (ICC = 0,95 pentru AI-expert şi 0,86 pentru student-expert) decât la maxilar (ICC = 0,90 pentru AI-expert şi 0,77 pentru student-expert). Concluzii. Algoritmul IA WeD-iagnostix a demonstrat o performanţă comparabilă cu cea a experţilor şi mai mare decât a studenţilor în aprecierea gradului de resorbţie osoasă, atestând fiabilitatea didactică a acestuia în pregătirea individuală a studenţilor pentru interpretarea radiologică a resorbţiei osoase.Introduction. The radiographic assessment of bone loss is a key criterion in the diagnosis of periodontitis. Recently, AI algorithms capable of estimating the extent of bone loss, particularly in 2D imaging, have been developed, opening up didactic opportunities as self-learning tools for dental students in training. Objective. Assessment of the reliability of AI algorithms as educational support tools for students in determining the degree of bone loss on two-dimensional radiographic images of periodontal patients. Material and methods. On a set of 15 orthopantomograms from periodontal patients, the distance from the cementoenamel junction to the base of the bone defect was assessed by two experienced clinicians, seven students, and the WeDiagnos-tix AI algorithm. The level of agreement was determined using the Intraclass Correlation Coefficient (ICC). Results. Measurements were performed at three sites for each tooth. A high level of agreement was recorded between the mean measurements made by the two human experts on the or-thopantomograms-considered the expert consensus-and those based on the graphical representation of bone loss generated by the WeDiagnostix algorithm (ICC = 0.92, p < 0.05). The agreement between the consensus of the seven students and the expert consensus was lower (ICC = 0.81, p < 0.05). Inter-examiner agreement was higher in the mandible (ICC = 0.95 for AI-expert and 0.86 for student-expert) than in the maxilla (ICC = 0.90 for AI-expert and 0.77 for student-expert). Conclusion. The WeDiagnostix AI algorithm demonstrated a performance comparable to that of the experts and superior to that of the students in assessing the degree of bone loss, confirming its didactic reliability as a tool for independent student training in the radiographic interpretation of bone resorption
Endocrine and metabolic impact of anabolic-androgenic steroids
Introducere. Steroizii anabolizanţi-androgeni sunt tot mai des utilizaţi, atât în sport, cât şi pentru scopuri estetice, în special pentru creşterea masei musculare. Deşi au fost creaţi pentru tratamente precum hipogonadismul sau anemia, folosirea lor neadecvată provoacă tulburări endocrine şi afectează diverse organe. Scop. Lucrarea analizează impactul steroizilor anabolizanţi şi al strategiilor adjuvante precum gonadotropina, inhibitorii de aromatază şi modulatorii receptorilor de estrogen asupra organismului. Material şi metode. Studiul se bazează pe o analiză extinsă a literaturii ştiinţifice şi a unor cazuri clinice relevante. Sunt examinate efectele steroizilor anabolizanţi asupra axei hi-potalamo-hipofizo-gonadale, funcţiei hepatice şi fertilităţii masculine, precum şi utilizările alternative, cum ar fi tratamentul anemiei şi potenţialul contraceptiv masculin. Rezultate. Administrarea steroizilor anabolizanţi duce la suprimarea producţiei naturale de testosteron, atrofie testiculară, ginecomastie, infertilitate şi dereglări ale funcţiei tiroidiene şi suprarenale. Gonadotropina este folosită pentru stimularea producţiei proprii de testosteron. Pentru a preveni conversia androgenilor în estrogeni, se utilizează inhibitori de aromatază şi modulatori ai receptorilor de estrogen. Ste-roizii orali pot cauza hepatotoxicitate, iar modificările hematologice, lipidice şi ale tensiunii arteriale sunt frecvente. Folosirea lor în tratamentul anemiei sau ca metodă contraceptivă masculină este controversată. Concluzii. Folosirea necontrolată a steroizilor anabolizanţi, împreună cu gonad-otropina corionică, inhibitori de aromatază şi modulatori ai receptorilor de estrogen, afectează sănătatea endocrină. Riscurile includ tulburări hormonale şi leziuni hepatice. Sunt necesare măsuri pentru prevenire şi gestionare.Introduction. Anabolic-androgenic steroids are increasingly used both in sports and for aesthetic purposes, especially to increase muscle mass. Although anabolic-androgenic steroids were originally developed to treat medical conditions such as hypogonadism or anemia, unregulated use harms the endocrine system and organs. Objective. This study examines the impact of anabolic steroids and adjuvant strategies such as gonadotropin, aromatase inhibitors, and selective estrogen receptor modulators on the human body. Material and methods. The study is based on an extensive review of scientific literature and relevant clinical cases. It carefully explores the overall impact of anabolic steroids on the hypothalamic-pituitary-gonadal axis, liver function, and male fertility, as well as their alternative applications in anemia therapy and male contraception. Results. Administration of anabolic steroids suppresses natural testosterone production, leading to testicular atrophy, gynecomastia, infertility, and dysfunctions of thyroid and adrenal glands. Gonadotropin is frequently used to stimulate endogenous testosterone production. To prevent the conversion of androgens into estrogens, aromatase inhibitors and selective estrogen receptor modulators are commonly applied. Oral steroids may cause hepatotoxicity, while hematologic, lipid, and blood pressure changes occur frequently. The use of anabolic steroids in anemia treatment or male contraception remains controversial among medical professionals. Conclusion. Uncontrolled use of anabolic steroids, along with chorionic gonadotropin, aromatase inhibitors, and estrogen receptor modulators, seriously impacts endocrine system health. Risks include hormonal imbalances and severe liver damage. Prevention and management measures are critically needed
Consecințele insomniei asupra sănătății diferitor categorii de populație: abordare igienică
Introducere. Insomnia este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn, cu impact
negativ asupra sănătății fizice, psihice și sociale. Organizația Mondială a Sănătății o
consideră o problemă de sănătate publică, având consecințe asupra productivității și
costurilor economice. Printre factorii de risc se numără stresul, programul de muncă
neregulat, consumul de cafeină și utilizarea tehnologiei înainte de culcare. Igiena somnului
joacă un rol esențial în prevenirea și ameliorarea acestei tulburări.
Scop. Evaluarea impactului insomniei asupra sănătății diverselor categorii de populație și
determinarea eficienței măsurilor igienice de somn în reducerea efectelor negative.
Material și metode. A fost realizat un studiu descriptiv-analitic prin analiza literaturii
științifice publicate în Republica Moldova și la nivel internațional în perioada 2015–2024.
Au fost selectate 48 de articole relevante din bazele de date PubMed, Scopus și Google
Scholar. S-au examinat prevalența insomniei, consecințele asupra sănătății fizice, mintale și
sociale la adolescenți, adulți și vârstnici, precum și eficiența intervențiilor igienice. În
selecția articolelor au fost aplicate criterii de eligibilitate clare, incluzând doar studii cu
eșantioane reprezentative și metodologie riguroasă. Datele au fost sistematizate descriptiv
și comparativ.
Rezultate. Datele analizate au evidențiat o prevalență a insomniei între 12,5-27,8% la adulți
și 32,0-39,4% la vârstnici. În rândul adolescenților, insomnia a fost asociată cu performanțe
academice scăzute și tulburări emoționale în 21,7% din cazuri. La adulți, s-a constatat un
risc crescut de hipertensiune arterială (p<0,01), tulburări anxioase (p=0,03) și scăderea
productivității profesionale cu 17,6%. La vârstnici insomnia a determinat un risc dublu -de
depresie (p<0,05) și scăderea capacității funcționale. De asemenea, literatura sugerează o
legătură între insomnia cronică și creșterea riscului de diabet zaharat de tip 2, afecțiuni
cardiovasculare și declin cognitiv precoce. Măsurile igienice de somn, precum stabilirea unui
program regulat de culcare, evitarea ecranelor înainte de somn, reducerea consumului de
substanțe stimulante și crearea unui mediu propice odihnei, au redus severitatea insomniei
cu 24,3% și frecvența episoadelor cu 31,5%.
Concluzii. Insomnia influențează negativ sănătatea fizică, mintală și socială a populației,
în special în rândul adolescenților și vârstnicilor. Principiile igienice de somn s-au dovedit
eficiente în ameliorarea simptomelor și reducerea consecințelor, demonstrând că prevenția
și educația pentru sănătate reprezintă instrumente esențiale în diminuarea poverii
insomniei la nivel populațional. Rezultatele subliniază necesitatea unor programe naționale
de promovare a igienei somnului și integrarea screeningului pentru tulburările de somn în
practica medicală primară
Clinical and bacteriological study of acute tonsillitis in children
Introducere. Amigdalitele acute constituie una dintre cele mai frecvente boli infecţioase la copil, cu prevalenţă crescută în sezonul rece. Streptococcus pyogenes este agentul bacterian cel mai des implicat. Testarea sensibilităţii anti-microbiene permite adaptarea tratamentului şi prevenirea complicaţiilor. Scop. Studiul a avut ca obiectiv identificarea agenţilor implicaţi în amigdalitele acute şi analiza profilului de sensibilitate la antibiotice în raport cu tratamentul aplicat. Material şi metode. A fost realizat un studiu retrospectiv pe un lot de 73 de copii cu amigdalită acută, care nu au primit tratament antibacterial, internaţi în SCMBCC. În 33 de cazuri au fost identificaţi agenţi etiologici prin culturi faringiene. Au fost analizate vârsta, agentul izolat, sensibilitatea antimicrobiană şi tratamentul administrat. Rezultate. Streptococcus pyogenes a fost identificat în 57,6% dintre cazuri, fiind asociat atât cu amigdalită acută (15/27), cât şi cu scarlatină (4/5). Alte tulpini izolate au inclus Haemophilus influenzae (15,2%), Candida albicans (9,1%), Moraxella ca-tarrhalis, Streptococcus pneumoniae. Infecţiile mixte au fost prezente în 33% dintre cazuri. Toate tulpinile de S. pyogenes au fost sensibile la antibiotice. Tratamentul a inclus cefalo-sporine, peniciline şi antifungice. În trei cazuri în care au fost izolate bacterii gram-negative sau fungi, tratamentul iniţial nu a fost adecvat. Evoluţia clinică a fost favorabilă în 91% dintre cazuri. Concluzii. Streptococcus pyogenes a constituit agentul principal în amigdalitele acute, scarlatină, mononu-cleoză infecţioasă prezentând sensibilitate completă la antibioticele administrate, in cadrul studiului derulat. Sensibilitatea antimicrobiană a ghidat ajustarea tratamentului în cazurile complexe.Introduction. Acute tonsillitis is one of the most common infectious diseases in children, with increased prevalence during. Streptococcus pyogenes is the most frequently involved bacterial agent. Antimicrobial susceptibility testing enables appropriate treatment selection and helps prevent complications. Objective. The aim of study was to identify the etiological agents involved in acute tonsillitis and to analyze their antimicrobial susceptibility profiles in relation to the treatment. Material and methods. A retrospective study was conducted on a group of 73 children with acute tonsillitis, who did not receive antibacterial treatment, who were hospitalized at SCMBCC. Etiological agents were identified in 33 cases by throat culture. Patient age, isolated pathogens, antimicrobial susceptibility, and administered treatments. Results. Streptococcus pyogenes was identified in 57.6% of cases, being associated with both acute tonsillitis (15/27) and scarlet fever (4/5). Other isolates included Haemophilus influenzae (15.2%), Candida albicans (9.1%), Moraxella catarrhalis, Streptococcus pneumoniae, Klebsiella oxytoca. Mixed infections were present in 33% of cases, mainly in moderate forms. All S. pyogenes strains were susceptible to antibiotics. Treatment included cephalosporins, penicillins, and antifungals. In three cases involving gram-negative bacteria or fungi, initial therapy was inadequate. Clinical evolution was favorable in 91% of cases. Conclusion. Streptococcus pyogenes was identified as the primary causative agent in acute tonsillitis, scarlet fever, infectious mononucleosis demonstrating full sensitivity to the administered antibiotics in the conducted study. Antimicrobial susceptibility guided treatment adjustments in complex cases
Bone remodeling biomarkers in patients with rheumatoid arthritis
Introducere. Artrita reumatoidă (AR) este o boală sistem-ică cronică caracterizată prin distrugerea progresivă a articulaţiilor şi afectare extraarticulară. Pacienţii dezvoltă des osteoporoză secundară şi au un risc crescut de fracturi de fragilitate, inflamaţia având un rol central în dezechilibrul remodelării osoase. Scop. A evalua asocierea dintre nivelurile de activitate a bolii în artrita reumatoidă şi concentraţiile unor markeri selectaţi ai metabolismului osos într-un lot de pacienţi afectaţi. Material şi metode. Au fost incluse 81 paciente cu artrita reumatoidă cu vîrsta intre 28-83 ani, selectate conform criteriilor ACR-EULAR 2010, Toate au primit <4 mg/zi metilprednisolon în ultimul an şi erau naive biologic. Activitatea bolii a fost evaluată cu DAS28-CRP. Analizele de laborator au inclus FR, anti-CCP, osteocalcină, sRANKL şi osteoprotegerină. Rezultate. Pacienţii au fost împărţiţi în 3 grupuri în funcţie de DAS28-CRP: activitate scăzută (5,1). Nivelurile de osteocalcină au fost semnificativ mai ridicate în LDA comparativ cu MDA şi HDA (12,3 ± 1,12 vs. 4,66 ± 0,25 şi 2,52 ± 0,29 pg/mL; p<0,001). Concluzii. Pacienţii cu AR prezintă modificări marcate ale metabolismului osos. Un proces inflamator susţinut favorizează creşterea resorbţiei şi reducerea formării osoase. Concentraţiile scăzute a osteocalcinei corelate cu DAS28 crescut pot reflecta o formare osoasă afectată determinată de in-flamaţia cronică.Introduction. Rheumatoid arthritis (RA) is a chronic systemic disease characterized by progressive joint destruction and extra-articular involvement. Patients frequently develop secondary osteoporosis and an increased risk of fragility fractures, with inflammation playing a central role in bone r remodeling imbalance. Objective. To evaluate the association between rheumatoid arthritis disease activity levels and the concentrations of selected bone metabolism markers in a cohort of affected patients. Material and methods. Eighty-one female patients with RA (aged 28-83 years), classified per 2010 ACR-EULAR criteria, were included. All received <4 mg/day methylprednisolone in the prior year and were biologic-naive. Disease activity was assessed using DAS28-CRP. Laboratory analyses measured RF, anti-CCP antibodies, osteocalcin, sRANKL, and osteoprotegerin. Results. Patients were divided into three groups by DAS28-CRP: low (5.1) disease activity. Osteocalcin levels were significantly higher in the LDA group compared to MDA and HDA (12.3 ± 1.12 vs. 4.66 ± 0.25 and 2.52 ± 0.29 pg/mL; p<0.001). Conclusion. Patients with RA exhibit marked alterations in bone metabolism. A sustained inflammatory process promotes elevated bone resorption and diminished bone formation. Lower osteocalcin concentrations correlated with higher DAS28 scores may reflect impaired bone formation driven by chronic inflammation
Chirurgia nepenetrantă în tratamentul glaucomului neovascular
Actualitatea: Glaucomul neovascular este o formă de glaucom secundar de tip obstructiv
determinat de proliferarea vaselor de neoformație și a țesutului fibrocelular la nivelul irisului
și a unghiului camerular,ceea ce reprezintă 3.2-4% din totalul pacienților cu glaucom
internați.
Între afecțiunile care determină glaucomul vascular în ordinea frecvenței: ocluzie de venă
centrală a retinei, retinopatie diabetică, ocluzii carotidiene, uveite cronice, tumori, etc.
Este unanim recunoscut că tratamentul chirurgical rămîne singurul în stare să ofere șanse de
stabilizare a procesului glaucomatos și micșorarea sindromului dureros.
Scopul lucrării: Evaluarea eficacității intervenției chirurgicale “Rezecția sclerei
nepenetrante”, efectuarea căreia este mai puțin traumatică și în rezultatul nu apar așa
complicații ca: uveită, hipotonie postoperatorie, hifem, decolare de coroidă, hemoragie
expulsivă. Avind efeciență în plan de compensare PIO și micșorării sindromului dureros.
Material și metode: Am efectuat un studiu retrospectiv pe perioada unui an. Incluși în studiu
au fost 12 bolnavi cu vîrsta de peste 50 ani, suferind de glaucom neovascular necompensat.
În rezultatul căruia am obținut în perioada post operatorie tardivă la 3 bolnavi PIO
compensată pe fon de monoterapie, la 5 bolnavi pe fon de terapie combinată (2 preparate),
2 bolnavi PIO pe fon de tratament subcompensată, iar la 2 bolnavi PIO la limite ridicate,
însă a dispărut sindromul dureros.
Concluzii:
❖ Rezecția sclerei nepenetrantă în glaucomul neovascular aduce la o compensație a
PIO în 25-35% de la indicatorii inițiali.
❖ Scăderea PIO este ca rezultat al activității evacuării lichidului intraocular prin tractul
uveo-scleral.
❖ Intervenția se caracterizează prin o traumatizare minima a globului ocular si
complicații intra- și post operatorii minime
Stigmatization of people with neurodegenerative diseases: bioethical perspectives in the social context of the Republic of Moldova
Introducere. Persoanele cu boli neurodegenerative, precum boala Alzheimer şi Parkinson, se confruntă cu stigmatizarea socială, cu posibilităţi limitate, afectându-le calitatea vieţii. În Republica Moldova, unde unele resurse sunt limitate, e necesar de a soluţiona această dificultate, inclusiv din perspectivă bioetică. Scop. Se propune relevarea suportului bioeticii în abordarea problemei stigmatizării persoanelor cu afecţiunii neurodegenerative în condiţii de habitat social curent din Republica Moldova. Material şi metode. n perioada februarie-mai 2025 a fost realizat un studiu calitativ prin aplicarea a 17 interviuri semistructurate cu medici neurologi şi asistenţi medicali din 3 instituţii medicale din Republica Moldova. S-au fost identificate percepţii privind stigmatizarea pacienţilor cu afecţiuni neurodegenerative şi posibile soluţii bioetice. Rezultate. S-au identificat cazuri frecvente de discriminare indirectă a pacienţilor cu afecţiuni neurodegenerative, în special cu Parkinson şi Alzheimer. Au fost relevate manifestări precum: evitarea informării pacientului, asumarea deciziilor medicale exclusiv de către familie, absenţa incluziunii sociale ş.a. Aceste dificultăţi cresc pe măsura evoluării maladiei. Relevanţa opţiunilor bioetice constă în implicarea principiilor: vulnerabilităţii, autonomiei, binefacerii, echităţii, non-dăunării. De asemenea sunt importante: comunicarea adecvată medic-pacient, compasiunea, nediscriminarea şi distribuirea echitabilă a resurselor. Concluzii. 1. Stigmatizarea persoanelor cu boli neurodegenerative este o realitate în Republica Moldova. 2. Devine relevantă implicarea de principii bioetice. 3. Este oportun: a) formarea la cadrele medicale a unor capacităţi de comunicare; b) aplicarea politicilor de reducere a discriminării pacienţilor.Introduction. Individuals with neurodegenerative diseases, such as Alzheimer’s and Parkinson’s, face social stigma and limited opportunities, affecting their quality of life. In the Republic of Moldova, where some resources are limited, this issue must be addressed, including from a bioethi-cal perspective. Objective. The objective is to highlight the role of bioethics in addressing the issue of stigmatization of people with neurodegenerative conditions in Moldova’s current social context. Material and methods. Between February and May 2025, a qualitative study was conducted involving 17 semi-structured interviews with neurologists and nurses from 3 medical institutions in the Republic of Moldova. The study identified perceptions of stigmatization in patients with neurodegenerative conditions and potential bioethical solutions. Results. Frequent cases of indirect discrimination against patients with neurodegenerative conditions, especially Parkinson’s and Alzheimer’s, were identified. Observed manifestations included: withholding information from the patient, family-only decision-making, lack of social inclusion, etc. These difficulties intensify as the disease progresses. The relevance of bioethical options lies in applying the principles of vulnerability, autonomy, beneficence, equity, and non-maleficence. Equally important are proper physician-patient communication, compassion, non-discrimination, and fair distribution of healthcare resources. Conclusion. 1. Stigmatization of people with neurodegenerative diseases is a reality in the Republic of Moldova. 2. The application of bioethical principles is essential. 3. It is necessary to: a) train medical staff in communication skills, b) implement anti-discrimination policies for patients
Severe COVID-19 and respiratory ESKAPE superinfection: clinico-biological profile in a retrospective cohort of 1,711 cases
Introducere. Suprainfecţia bacteriană cu germeni din grupul ESKAPE agravează formele critice de COVID-19, influenţând funcţiile vitale şi mortalitatea. Grupul ESKAPE include: Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa şi Enterobacter spp. Scop. Comparaţia pacienţilor cu COVID-19 sever, cu sau fără suprainfecţie bacteriană, în funcţie de comorbidităţi, markeri inflamatori, coagulare, scor Brixia şi evoluţia de la internare la externare. Material şi metode. Studiu retrospectiv descriptiv-analitic desfăşurat pe un eşantion de 1711 pacienţi internaţi în secţia ATI cu forme severe de COVID-19: 170 ESKAPE\[+] şi 1264 ESKA-PE\[-]. Parametrii evaluaţi au inclus date clinice, markeri inflamatori, coagulogramă, biochimie şi scor Brixia la internare/externare. Analiza statistică: media ± SD, test t, p < 0,05. Rezultate. La momentul internării, pacienţii ESKAPE[+] au avut hemoglobina semnificativ mai redusă (p=0.0241). Indicele protrombinei a fost mai scăzut (p=0.0255), iar fibrinogenul semnificativ crescut (p=0.0045), indicând o stare protrombotică. Nivelurile PCR au fost mai ridicate (p=0.056), fără semnificaţie clară, iar PCT uşor mai mică (p=0.7312). La externare, PCT a fost semnificativ mai mare în lotul ESKAPE[+] (p=0.0203), sugerând inflamaţie bacteriană persistentă. Scorul Brixia a fost semnificativ mai mare (p<0.0001), indicând afectare pulmonară extinsă. Valorile transaminazelor şi ale creatininei nu au prezentat diferenţe semnificative între internare şi externare. Concluzii. Su-prainfecţia bacteriană ESKAPE în COVID-19sever se asociază cu inflamaţie sistemică intensă, disfuncţie multiorga-nică şi afectare pulmonară extinsă.Screening microbiologic precoce, tratament antimicrobian ţintit şi monitorizare strictă a biomarkerilor pot reduce mortalitatea şi sechele pulmonare.Introduction. Bacterial superinfection with pathogens from the ESKAPE group worsens critical forms of COVID-19 by increasing mortality. The ESKAPE group includes: *Entero-coccus faecium*, *Staphylococcus aureus*, *Klebsiella pneumoniae*, *Acinetobacter baumannii*, *Pseudomonas aeruginosa*, and *Enterobacter* spp. Objective. Comparison of severe COVID-19 patients with or without bacterial superinfection by comorbidities, inflammatory markers, coagulation, Brixia score, and trends from admission to discharge. Material and methods. A retrospective descriptive-analytical study conducted on a sample of 1,711 ICU patients with severe COVID-19: 170 ESKAPE\[+] and 1,264 ESKAPE\[-]. Evaluated parameters included clinical data, inflammatory markers, coagulation profile, biochemistry, and Brixia score at admission and discharge. Statistical analysis: mean ± SD, t-test, p < 0.05. Results. At admission, ESKAPE\[+] patients had significantly lower hemoglobin levels (p=0.0241). The prothrombin index was also lower (p=0.0255), while fibrinogen was significantly higher (p=0.0045), indicating a pro-thrombotic state. CRP levels were elevated (p=0.056), without clear statistical significance, and PCT was slightly lower (p=0.7312). At discharge, PCT was significantly higher in the ESKAPE\[+] group (p=0.0203), suggesting persistent bacterial inflammation. The Brixia score was significantly higher (p<0.0001), indicating extensive pulmonary involvement. No significant differences in serum transaminases and creatinine were observed between admission and discharge. Conclusion. ESKAPE bacterial superinfection in severe COVID-19 is associated with intense systemic inflammation, multiorgan dysfunction, and extensive pulmonary involvement. Early microbiological screening, targeted therapy, and monitoring of biomarkers may reduce mortality and long-term pulmonary sequelae
Prevalence of tobacco use among children and adolescents
Introducere. Consumul de tutun este o cauză principală a bolilor prevenibile şi a deceselor premature. Iniţierea în copilărie sau adolescenţă creşte riscul de dependenţă. Studiile arată un consum ridicat în rândul tinerilor, influenţat de presiunea colegilor, familie, norme sociale şi factori so-cio-economici. Scop. Scopul: Evaluarea prevalenţei şi a factorilor asociaţi consumului de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor, pentru a identifica influenţele majore şi a sprijini măsuri eficiente de prevenire. Material şi metode. A fost realizată o revizuire amplă a articolelor ştiinţifice, sondajelor naţionale şi rapoartelor de sănătate din perioada 2000-2023. Au fost utilizate baze de date precum PubMed, Scopus şi rapoartele OMS. Studiile au vizat prevalenţa consumului de tutun la copii şi adolescenţi, pe regiuni şi grupurile sociale au fost analizate. Rezultate. Revizuirea a arătat o variaţie semnificativă a prevalenţei consumului de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor, cu rate între 10% şi 30% în diverse ţări. Factorii comuni includ fumatul părinţilor, influenţa anturajului, mediul şcolar şi statutul socio-economic. În ţările cu venituri mari, campaniile educaţionale şi politicile stricte au redus semnificativ fumatul în rândul tinerilor. În schimb, în ţările cu venituri mici şi medii, consumul rămâne ridicat din cauza resurselor limitate, legislaţiei slabe şi promovării agresive a industriei tutunului, subliniind nevoia unor intervenţii mai eficiente şi adaptate contextului local. Concluzii. Consumul de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor rămâne o ameninţare la sănătatea publică la nivel global, anumite grupuri demografice fiind mai vul-nerabile.Programele eficiente de prevenire trebuie adaptate contextelor locale, cu accent pe influenţa familiei, colegilor şi reglementări stricteIntroduction. Tobacco use remains one of the leading causes of preventable illness and premature death globally. Initiation during childhood or adolescence strongly predicts long-term addiction. Studies report high tobacco use among youth, driven by peer pressure, family smoking, social norms, and socio-economic conditions. Objective. To assess the prevalence and associated factors of tobacco use among children and teenagers, to better understand the extent, contributing influence, and public health impact. Material and methods. A comprehensive review of peer-reviewed articles, national surveys, and health reports published between 2000 and 2023 was conducted. Key databases such as PubMed, Scopus, and WHO reports were searched. Studies on tobacco use prevalence among children and adolescents across region and socio-economic groups were analyzed. Results. The review showed significant variation in tobacco use prevalence among children and adolescents, with rates ranging from 10% to 30% across different countries. Commonly identified factors included parental smoking, peer influence, school environment, and socio-economic status. In high-income countries, education-based prevention campaigns and strong policy enforcement have contributed to a decline in youth smoking rates. However, in low- and middle-income countries, tobacco use remains at concerning levels due to limited resources, weaker laws, and aggressive marketing by the tobacco industry, highlighting need for more interventions. Conclusion. Tobacco use among children and adolescents continues to pose a public health threat globally, with certain demographic groups being more vulnerable. Effective prevention programs should be tailored to local contexts, emphasizing family and peer influence, as well as stricter regulatory measures
Management of occupational risks generated by exposure to ionizing radiation
Introduction. Occupational exposure to ionizing radiation (IR) in the medical sector is
associated with an increased risk to workers' health, a risk that can be significantly reduced
by applying integrated and effective protection and monitoring strategies.
Purpose of the study. This study aimed to assess the risks of occupational IR exposure
among medical workers to substantiate integrated health protection measures in the
workplace.
Material and methods. To assess the immune status of personnel professionally exposed
to IR, immunophenotyping of T- and B- lymphocyte populations was performed by flow
cytometry in 49 subjects - medical personnel from the radiology/medical imaging
departments, both women (n=31/63.3%) and men (n=18/36.7%). The mean length of
occupational exposure to IR was 20.08 years (range: 4–45 years), and the mean age was
52.34 ± 9.91 years.
Results. This study achieved several objectives, namely it examined the legislative
framework and national/European norms for the radiological protection of workers;
identified the main medical professional categories exposed to ionizing radiation (IR) and
performed a quantitative assessment of their health risks, including oncological risk; and
studied the incidence and types of health effects associated with occupational IR exposure.
Proposals for improving monitoring, education, and health protection strategies for exposed
personnel were also developed. Immunophenotyping of the study group yielded the
following results (mean ± SD): CD45+CD3+ T-lymphocytes, 71.45±6.70%; CD3+CD4+ THelpers, 42.07±5.32%; CD3+CD8+ T-Cytotoxics, 26.44±7.65%; immunoregulatory index
(II), 1.84±0.68; CD3+CD56+ NKT cells, 8.03±3.87%; CD3-CD56+ NK cells, 16.17±43.43%;
CD3-CD19+ B-lymphocytes, 10.74±2.69%; and CD3+HLA-DR+ activated T-lymphocytes,
7.81±3.08%. Compared to reference values, the study subjects showed an increase in
CD3+CD56+ NKT cells and CD3-CD56+ NK cells. NKT cells are crucial for immune
regulation and possess direct killing activity; upon activation, they can secrete large
quantities of immune-regulating cytokines such as interleukin and interferon. The average
II was 1.84±0.68 (range: 0.91–4.95), within the reference range of 1.3–2.2. The structure of
morbidity, individual absorbed doses, and laboratory results were also analyzed. Most
parameters were comparable to those found in the general population.
Conclusions. The good health status of the studied group reflects compliance with
radiation protection norms in the relevant departments. This was ensured by technical
cooperation projects with the IAEA that provided RP equipment