Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Eligibility criteria for hospitals with primary and multidisciplinary stroke centers
No full textIntroducere. Accidentul vascular cerebral este un impediment important pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Organizaţiile internaţionale recomandă consolidarea sistemelor de Stroke. Criteriile de eligibilitate s-au elaborat în conformitate cu rezultatele studiului de evaluare a sistemului naţional de AVC. Scop. Argumentarea ştiinţifică, prin experţi, a criteriilor de eligibilitate pentru spitalele din Moldova cu centre primare şi multidisciplinare de accidente vasculare cerebrale acute. Material şi metode. Argumentarea ştiinţifică a criteriilor de eligibilitate a fost realizată de un grup de experţi naţionali şi internaţionali, întruniţi în patru şedinţe focus-grup, utilizînd tabelul de contingenţă (T. Parsons), care descriu şi analizează relaţiile dintre două sau mai multe variabile dintr-un set de date sau informaţii ale unui sistem. Rezultate. S-a stabilit că spitalul cu Centru primar de AVC trebuie să fie amplasat uniform geografic, pentru a asigura transferul pacienţilor în maximum 2,5 ore. El trebuie să dispună de secţii de neurologie (normativ: 1 pat spitalicesc la 10 mii locuitori), unitate Stroke, acces prioritar la examinări de laborator, Tomografie computerizată şi USG Doppler. Spitalul va avea gărzi, în regim continuu, a echipelor multidisciplinare (medic urgentist, neurolog, imagist, ATI). Spitalul cu Centru multidisciplinar de AVC, suplimentar, trebuie să dispună de un Angiograf, un sistem de RMN şi specialişti pentru tratamentul neuroendovascular şi neurochirurgical. Concluzii. Spitalele cu Centre primare de AVC trebuie să dispună de laboratoare, CT, USG Doppler şi echipe pentru realuizarea a cel puţin 30 de trombolize, iar cele cu Centre multidisciplinare de AVC, suplementar, vor fi dotate cu angiograf şi RMN pentru efectuare a cel puţin 30 intervenţii neuroendovasculare.Introduction. Stroke is a major impediment to the development of the Republic of Moldova. International organizations recommend strengthening the Stroke systems. The eligibility criteria for Stroke centers were developed in accordance with the results of the evaluation study of the national Stroke system. Objective. Scientific argumentation, by experts, of the eligibility criteria for regional and central hospitals in Republic of Moldova with primary and multidisciplinary acute Stroke centers. Material and methods. The scientific argumentation of the eligibility criteria was carried out by a group of national and international experts, gathered in four focus group sessions, using the contingency table (T. Parsons), which describes and analyzes the relationships between two or more variables in a set of data or information of a system. Results. It was established that the hospital with the Primary Stroke Center must be uniformly located, to ensure the transfer of patients in a maximum of 2.5 hours. It must have neurology departments (normative: 1 hospital bed per 10 thousand inhabitants), a Stroke unit, priority access to laboratory examinations, Computed Tomography and Doppler USG. The hospital will have continuous shifts of multidisciplinary teams (emergency physician, neurologist, imaging specialist, ICU). The hospital with the Multidisciplinary Stroke Center must additionally have an Angiograph, an MRI system and specialists for neuroendo-vascular and neurosurgical treatment. Conclusion. Hospitals with Primary Stroke Centers must have laboratories, CT, Doppler USG and teams to perform at least 30 thrombolysis, and those with Multidisciplinary Stroke Centers, additionally, will be equipped with Angiography and MRI to perform at least 30 neuroendovascular interventions
PARTICULARITIES OF ODONTOGENIC INFECTIONS IN CHILDREN
No full textUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Infecţiile odontogene la copii reprezintă o problemă frecventă în practica stomatologică pediatrică, fiind una dintre principalele cauze de prezentare în serviciile de urgenţă. De obicei, acestea apar ca urmare a evoluţiei cariei dentare netratate şi pot duce la complicaţii locale şi sistemice severe. Scop. Analiza incidenţei, particularităţilor clinice şi a conduitei terapeutice în infecţiile odontogene la copii, având drept scop identificarea formelor de manifestare predominante. Material şi metode. Studiul retrospectiv include 1488 de pacienţi diagnosticaţi cu infecţii odontogene, internaţi în Clinica „Emilian Coţaga”, în perioada 28 aprilie 2024 - 23 aprilie 2025. Au fost analizate fişele medicale ale pacienţilor: date anamnestice, rezultatele investigaţiilor clinice şi paraclinice. Datele au fost procesate statistic în Microsoft Excel. Rezultate. Din totalul de 2.584 de pacienţi internaţi, 1.488 (57,6%) au fost diagnosticaţi cu infecţii odontogene. Incidenţa după criteriul de gen prevalează în rândul băieţilor - 62,0%, iar în rândul fetelor - 38,0%. Distribuţia formelor clinice a fost următoarea: osteomielită a maxilarelor de origine infecţioasă - 95,8%, celulită/abces oral - 2,08%, parodontită apicală - 0,07%, chist radicular inflamator - 0,2%, traumatisme asociate cu risc de infecţie - 1,8%. În 97,9% dintre cazurile de infecţii odontogene la copii, s-a efectuat incizia şi drenajul leziunii în cavitatea bucală ca formă principală de tratament de urgenţă. Concluzii. Infecţiile odontogene la copii reprezintă o patologie frecvent întâlnită, cu forme variate, dintre care osteomielita de origine infecţioasă a fost cea mai prevalentă. Majoritatea copiilor au necesitat tratament chirurgical de urgenţă prin incizie şi drenaj, evidenţiind importanţa intervenţiei.Introduction. Childhood odontogenic infections are a common problem in pediatric dental practice and are one of the leading causes of presentation to emergency departments. They usually occur as a result of the progression of untreated dental caries and can lead to serious local and systemic complications. Objective. The incidence, clinical features and therapeutic management of odontogenic infections in children were analyzed in order to identify the predominant forms of manifestation. Material and methods. The retrospective study includes 1488 patients diagnosed with odontogenic infections, hospitalized in Emilian Cotaga Clinic, between April 28, 2024 and April 23, 2025. The patients' medical records were analyzed: anamnestic data, results of clinical and paraclinical investigations. The data were statistically processed in Microsoft Excel. Results. Out of a total of 2,584 hospitalized patients, 1,488 (57.6%) were diagnosed with odontogenic infections. Of these, 62.0% were boys and 38.0% girls. The most frequent clinical form was infectious osteomyelitis of the jaws, accounting for 95.8% of cases, followed by oral cellulitis or abscess (2.08%), trauma with infection risk (1.8%), inflammatory radicular cysts (0.2%), and apical periodontitis (0.07%). In 97.9% of cases, surgical treatment was required, consisting mainly of incision and intraoral drainage of the lesion. Prompt intervention was essential to prevent the development of local or systemic complications. Conclusion. Odontogenic infections in children are a common pathology with various forms, of which osteomyelitis of infectious origin was the most prevalent. Most children required emergency surgical treatment by incision and drainage, emphasizing the importance of prompt intervention
The pubertal crisis and behavioral disorders: between normal development and psychopathological deviation
No full textIntroducere. Pubertatea este o etapă esenţială în dezvoltarea umană, caracterizată de modificări hormonale, cognitive şi emoţionale. Această reorganizare biologică şi psihologică implică o vulnerabilitate crescută pentru apariţia unor deviaţii, dacă persistă sau interferează semnificativ cu funcţionarea adolescentului. Scop. Diferenţierea între manifestările normale şi cele patologice ale adolescenţei cu evidenţierea mecanismelor care contribuie la apariţia tulburărilor de comportament în această perioadă de tranziţie. Material şi metode. Lucrarea se bazează pe o analiză teoretică a literaturii de specialitate (IACAPAP, ICD 10, DSM-5, NICE Guidelines), integrată cu clasificările clasice (Piaget, Erikson, Blos). Informaţiile sunt sintetizate într-un format didactic, cu accent pe semnele de alarmă, diagnosticul diferenţial şi strategiile de intervenţie practică. Rezultate. Pubertatea este asociată cu un dezechilibru între maturizarea rapidă a sistemului limbic şi întârzierea dezvoltării cortexului prefrontal. Adolescenţii sunt sensibili la stresul social, ceea ce creşte riscul pentru comportamente patologice. Diferenţierea va avea la bază intensitatea, durata, impactul funcţional al simptomelor. Diagnosticul diferenţial se va efectua cu tulburarea de conduită, tulburarea opoziţion-al-sfidătoare, depresia, tulburările anxioase, ADHD, comportamentul suicidar şi consumul de substanţe. Evaluarea necesită o abordare multdisciplinară a diferitor domenii, scale standardizate şi screening pentru comorbidităţi. Concluzii. Criza pubertară este un fenomen firesc, dar vulnerabil. Poate deveni punctul de plecare al unor tulburări mintale, dacă nu este recunoscută şi asistată la timp. Este esenţială o abordare integrativă, multidisciplinară, care să includă evaluare, consiliere şi intervenţie precoce, adaptate individual.Introduction. Puberty is a crucial stage in human development, characterized by hormonal, cognitive, and emotional changes. This biological and psychological reorganization involves increased vulnerability to the deviations, especially if it persists or significantly interferes with the adolescent's functioning. Objective. The differentiation between normal and pathological manifestations of adolescence, with an emphasis on the mechanisms that contribute to behavioral disorders during this transitional period. Material and methods. The study is based on a theoretical analysis of specialized literature (IACAPAP, ICD-10, DSM-5, NICE Guidelines), integrated with classical developmental frameworks (Piaget, Erikson, Blos). The information is synthesized in a didactic format, with an emphasis on warning signs, differential diagnosis, and practical intervention strategies. Results. Puberty is associated with an imbalance between the rapid maturation of the limbic system and the delayed development of the prefrontal cortex. Adolescents are highly sensitive to social stress, which increases the risk of pathological behaviors. Differentiation is based on the intensity, duration, and functional impact of symptoms. The differential diagnosis should consider behavioral disorder, oppositional defiant disorder, depression, anxiety disorders, ADHD, suicidal behavior, and substance use. Evaluation requires a multidisciplinary approach across various domains, the use of standardized scales, and screening for comorbidities. Conclusion. The pubertal crisis is a natural but vulnerable phenomenon. It can become the starting point of mental disorders, if not recognized and assisted in time. An integrative, multidisciplinary approach is essential, including assessment, counseling and early intervention, individually adapted
Electric scooters - vehicles involved in road accidents
No full textIntroducere. În ultimii ani, trotinetele electrice au devenit pe larg răspândite în multe ţări. În RM au fost recunoscute oficial ca vehicule în anul 2022, ce a condus la creşterea numărului accidentelor rutiere. Potrivit INSP, în anul 2024 au fost înregistrate 74 cazuri de accidente rutiere cu implicarea acestora. Scop şi obiective. Studierea diferitor surse de literatură ştiinţifică în care sunt reflectate date cu privire la implicarea trotinetelor electrice în accidente rutiere în diferite ţări. Material şi metode. Au fost analizate rezultatele studiilor internaţionale şi naţionale privind implicarea trotinetelor electrice în accidentele rutiere. S-au studiat incidenţa accidentelor rutiere cu implicarea trotinetelor electrice în dependenţă de vârsta victimelor, sex, sezonalitatea şi momentul zilei producerii accidentelor rutiere. Rezultate. Implicarea trotinetelor electrice în accidente rutiere a crescut considerabil în ultimii ani în multe ţări, datorită popularizării lor mai ales în localităţile urbane aglomerate. În funcţie de circumstanţe, incidentele sunt divizate în căderi de pe trotinetă, coliziuni ale trotinetelor cu pietonii şi cu un autovehicul. Vârsta victimelor era cuprinsă între 26-45 ani, majoritatea fiind bărbaţi. Incidenţa maximă a accidentelor a fost în lunile calde ale anului şi în timpul nopţilor de weekend. Cele mai „traumatizate” părţi au fost capul şi membrele. Fracturile la nivelul membrelor inferioare au prevalat asupra altor leziuni şi regiuni. Concluzii. Accidentele rutiere cu implicarea trotinetelor electrice se soldează adeseori cu leziuni grave, uneori cu deces. Mai des drept victime sunt bărbaţii. Cel mai frecvent tip de incident este căderea de pe trotinetele electrice, urmată de cauzarea diferitor leziuni de la cele superficiale la fracturi.Introduction. In recent years, electric scooters have become widespread in many countries. In the RM, they were officially recognised as vehicles in 2022, which led to an increase in the number of road accidents. According to INSP, 74 cases of road accidents involving electric scooters were recorded in 2024. Objective. To study different sources of scientific literature which reflecting information and data on the involvement of electric scooters in traffic accidents in several countries. Material and methods. The results of various international and national scientific studies on the participation of electric scooters in traffic accidents were analysed and reviewed. The prevalence of road traffic incidents involving electric scooters was studied according to the victims' age, gender, seasonality and time of day of the crash occurrence. Results. The involvement of electric scooters in road accidents has increased considerably in many countries in recent years, due to their growing popularity, especially in crowded urban areas. Depending on the circumstances, incidents can be categorised as falls from scooters, collisions with pedestrians, or collisions with motor vehicles. The victims were mostly male and aged between 26 and 45. Accidents occurred mostly during the warmer months of the year (summer, early fall) and on weekend nights. The most “traumatized” areas were the head and limbs. Lower limb fractures were more common than other types of injuries. Conclusion. Road accidents involving electric scooters often results in serious injury sometimes even death. Men are more often the victims. The most common type of incident is falling off an electric scooter, followed by various injuries ranging from superficial injuries to fractures
Use of temporary immersion systems for biomass production of Mentha x piperita L. species
No full textMulțumiri
Această cercetare a fost finanțată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale din România, contractul ADER 5.2.3. / 2023.Introducere. În contextul presiunii asupra resurselor naturale cultivarea in vitro a plantelor medicinale în sisteme cu imersie temporară (TIS) reprezintă o tehnologie avansată, care răspunde necesităţii de producere intensivă, standardizată şi sustenabilă a biomasei cu conţinut ridicat de compuşi biologic activi. Scop. Testarea comparativă a bioreac-toarelor de tip TIS cum ar fi Plantform, SETIS şi RITA prin inocularea minibutaşilor pentru producerea de biomasă la specia Mentha x piperita L. Material şi metode. A fost utilizat mediul de cultură DKW suplimentat cu 0.1 mg/l BA, 30 g/l zahăr, pH 5.8. Explantele inoculate au fost minibutaşii cu 2 muguri axilari. În TIS RITA s-au distribuit 200 ml mediu de cultura şi 5 explante, şi respectiv, în Plantform - 400 ml şi 10, iar în SETIS - 1500 ml si 40. Timpul de imersie a fost de 1 minut la fiecare 4 ore. Rezultate. Bioreactoarele de tip TIS testate pe o perioadă de 25 zile de cultură in vitro, la regim de fotoperiodism 16/8 ore, intensitatea luminii de 32.4 gmol m-2s-1 şi temperatura de 23 ± 3°C au acumulat un conţinut de biomasă în următoarea consecutivitate (în descreştere): TIS de tip SETIS - o medie de 792.72 mg/explant, urmat de RITA - 257.8 mg/explant şi Plantform - 150 mg/explant. Cei mai lungi lastari s-au dezvoltat în bioreac-torul SETIS cu o lungime medie de 6.8±0.47 cm, urmat de RITA - 4.07±0.39 cm si Plantform - 3.77±0.41 cm. În toate trei tipuri de bioreactoare TIS tatonate microbutaşii speciei M. piperita au generat rădăcini. Concluzii. Producerea de materie primă vegetală în condiţii controlate şi bogată în compuşi bioactivi pentru industria fitoterapeutică necesită sisteme eficiente de multiplicare. Bioreactoarele testate, în special SETIS, pot reprezenta o alternativă sustenabilă pentru obţinerea biomasei la sp. M. piperita.Introduction. In the context of pressure on natural resources, in vitro cultivation of medicinal plants in temporary immersion systems (TIS) is an advanced technology that responds to the need for intensive, standardized and sustainable biomass production with a high content of biologically active compounds. Objective. Comparative testing of TIS-type bioreactors such as Plantform, SETIS, and RITA by inoculating mini-cuttings for biomass production in vitro of species Mentha x piperita L. Material and methods. The DKW culture medium supplemented with 0.1 mg/l BA, 30 g/l sugar, pH 5.8, was used. The inoculated explants were mini-cuttings with 2 axillary buds. In TIS RITA, 200 ml of medium and 5 explants were distributed, in Plantform - 400 ml and 10, and in SETIS - 1500 ml and 40. The immersion time was set at 1 minute every 4 hours. Results. The TIS bioreactors tested over 25 days of in vitro culture, at a photoperiod of 16/8 hours, light intensity of 32. 4 gmol m-2s-1 and a temperature of 23± 3°C accumulated biomass content in the following order (decreasing): TIS type SETIS with an average of 792.72 mg/explant, followed by RITA with 257.8 mg/explant and Plantform with 150 mg/explant. The longest shoots were developed in the SETIS bioreactor with an average length of 6.8±0.47 cm, followed by RITA - 4.07±0.39 cm and Plantform - 3.77±0.41 cm. In all three types of tested TIS bioreactors, the mini-cuttings of the M. piperita species generated healthy roots. Conclusion. The production of plant-based raw materials under controlled conditions and rich in bioactive compounds for the pharmaceutical industry requires efficient multiplication systems. The tested bioreactors, especially SETIS, can represent a sustainable alternative for obtaining biomass for M. piperita
Sexual heterogeneity in axial spondylarthritis: the role of estrogen and prolactin in modulating disease progression.
No full textIntroducere. Spondiloartrita axială (SpA) afecţiune inflam-atorie cronică care rămâne a fi frecvent subdiagnosticată la femei datorită manifestărilor atipice şi progresiei mai lente comparativ cu bărbaţii, iar particularităţile endocrine şi imunologice pot influenţa semnificativ tabloul clinic şi evoluţia bolii. Scop. Evaluarea caracteristicilor clinico-imun-ologice, hormonale la femei şi identificarea corelaţiilor între markerii inflamatori, progresia radiologică şi factorii trigger specifici sexului feminin. Material şi metode. Studiu obser-vaţional, prospectiv pe 100 de pacienţi diagnosticaţi cu SpA conform criteriilor New York 1984, distribuiţi omogen. Au fost analizate caracteristicile clinice, scorurile funcţionale (BASDAI, BASFI, BASRI), nivelurile hormonale (estradiol, prolactină), statutul inflamator (citokine) şi imagistica prin RMN, analiza statistică p<0.05. Rezultate. Femeile au debutat mai frecvent cu artrită periferică (34% vs. 12% la bărbaţi) în prezenţa factorilor declanşatori (sarcină, intervenţii chirurgicale). Afectarea periferică a fost mai frecventă la femei (48% vs. 30%, p400 mU/L) s-a asociat cu activitate mai mare a bolii. Concluzii. SpA la femei manifestă forme clinice atipice, progresie lentă şi afectare periferică mai accentuată. Statusul hormonal, în special nivelurile crescute de prolactină şi estradiol influenţează semnificativ evoluţia bolii, necesitând o abordare diagnostică şi terapeutică in-tegrativă.Introduction. Axial spondyloarthritis (AxSpA) a chronic inflammatory condition that remains frequently underdiagnosed in women due to atypical manifestations and slower progression compared to men, endocrine and immunological particularities can significantly influence the clinical picture and the evolution of the disease. Objective. Evaluation of clinical, immunological and hormonal characteristics in women and identification of correlations between inflammatory markers, radiological progression and female trigger factors. Material and methods. Observational, prospective study on 100 patients diagnosed with AxSpA according to the New York 1984 criteria, homogeneously distributed. Clinical characteristics, functional scores (BAS-DAI, BASFI, BASRI), hormonal levels (estradiol, prolactin), inflammatory status (cytokines) and MRI imaging were analyzed, statistical analysis p<0.05. Results. Women more frequently presented with peripheral arthritis (34% vs. 12% in men) in the presence of precipitating factors (pregnancy, surgery). Peripheral involvement was more frequent in women (48% vs. 30%, p400 mU/L) was associated with higher disease activity. Conclusion. AxSpA in women manifests atypical clinical forms, slow progression and more pronounced peripheral involvement. Hormonal status, especially elevated prolactin and estradiol levels, significantly influences the course of the disease, requiring an integrative diagnostic and therapeutic approach
The importance of estrogen deficiency in postmenopausal osteoporosis
No full textIntroducere. Mecanismul de bază al OP în menopauză este legat de deficitul de estrogeni (17-0 estradiol). Estrogenii (ES) exercită efecte importante asupra osului prin legarea la receptorii de ES (ER), în special ERa şi ER0, cunoscuţi şi ca NR3A1 şi NR3A2, abundent exprimaţi în osteoblaste, osteoclaste şi osteocite. Scop. Elucidarea rolului esenţial al deficitului estrogenic în OP postmenopauzală cu scopul de a determina noi perspective de tratament, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii femeilor în menopauză. Material şi metode. A fost efectuată o analiză sistematică a literaturii ştiinţifice publicate în perioada 2020-2025 în bazele de date internaţionale PubMed, Elsevier, MedScape, Scopus, MDPI, ScienceDirect şi Google Scholar, incluzând studii originale şi articole de sinteză care au elucidat rolul deficitului estrogenic în OP postmenopauzală. Rezultate. ES exercită efecte protectoare osoase prin stimularea genelor ţintă ce codifică factorul de creştere similar insulinei-1 (IGF1) şi factorul de creştere transformator 0 (TGF0). ER inhibă ligandul receptorului activator a factorului nuclear kappa 0 (RANKL) reducând formarea osteoclastelor şi resorbţia osoasă. Deficitul de estrogeni modifică expresia genelor ţintă, determinând creşterea secreţiei de citokine proinflamatorii: interleukina-1 (IL-1), interleukina-6 (IL-6) şi factorul de necroză tumorală a (TNF-a). Deficitul estrogenic influenţează direct procesele de diferenţiere celulară şi apop-toză cauzând creşterea turnover-ului osos şi OP. Concluzii. Deficitul estrogenic în postmenopauză afectează receptorii estrogenici ERa şi ER0, creşte expresia citokinelor (IL-1, IL-6, TNF), creşte activitatea osteoclastelor prin RANKL şi intensifică turnover-ul osos, conducând la osteoporoză. Astfel este benefică utilizarea produselor bogate în fitoestrogeni.Introduction. The basic mechanism of OP in menopause is related to estrogen deficiency (17-0 estradiol). Estrogens (ES) exert significant effects on bone tissue by binding to ES receptors (ER), particularly ERa and ER0, known as NR3A1 and NR3A2, which are abundantly expressed in osteoblasts, osteoclasts and osteocytes. Objective. To elucidate the essential role of estrogen deficiency in postmenopausal osteoporosis in order to identify new treatment perspectives to improve the quality of life for menopausal women. Material and methods. A systematic review of scientific literature published in the period 2020- 2025 in the international databases PubMed, Elsevier, MedScape, Scopus, MDPI, Science-Direct and Google Scholar have been conducted, including original studies and review articles that elucidated the role of estrogen deficiency in postmenopausal osteoporosis. Results. Estrogens exert protective effects on bone tissue by stimulating target genes which encode insulin-like growth factor-1 (IGF1), and transforming growth factor 0 (TGF0). Estrogen receptors inhibit receptor activator of nuclear factor kappa-0 ligand (RANKL), thus reducing osteoclast formation and bone resorption. Estrogen deficiency alters target gene expression, increasing secretion of proinflam-matory cytokines: interleukin-1 (IL-1), interleukin-6 (IL-6), and tumor necrosis factor-a (TNF-a). Estrogen deficiency directly affects cellular differentiation and apoptosis, causing increased bone turnover and osteoporosis. Conclusion. Postmenopausal estrogen deficiency affects estrogen receptors ERa and ER0, increases expression of proinflammatory cytokines (IL-1, IL-6, TNF), increases osteoclast activity via RANKL and intensifies bone turnover, leading to OP. Thus, the use of products rich in phytoestrogens is beneficial
Diagnostic possibilities in endometriosis and their practical value
No full textIntroducere. Endometrioza profundă (EP), ca cea mai dureroasă formă de endometrioză, reprezintă o patologie debilitantă, adesea asociată cu erori de diagnostic şi un impact major asupra calităţii vieţii pacientelor. Laparoscopia nu mai este considerată standardul de aur în diagnosticarea endometriozei. Scop. Identificarea simptomelor clinice şi posibilităţilor ecografice în endometrioza profundă si endo-metriomele ovariene pentru implementarea diagnosticului neinvaziv al patologiei. Material şi metode. Am realizat un studiu prospectiv comparativ pe paciente diagnosticate laparoscopic cu endometrioză, în două loturi: L1 - 85 cu EP, L2 - 105 fără EP. Clasificarea #Enzian a fost utilizată pentru stratificarea cazurilor şi analiza simptomatologiei. S-au calculat sensibilitatea (Se) şi specificitatea (Sp) ecografiei transvaginale. Rezultate. Corelaţia statistică a fost confirmată între compartimentele #Enzian A, B, FA, FI şi semne de 4D, cu excepţia disuriei, între A, C şi tulburări de defecaţie, B şi tenesme rectale, FA şi menometroragii, tulburări de defe-caţie, FB şi disurie, hematurie, tenesme vezicale, FU şi dureri lombare, F... şi hemoptizie, dureri toracice, semn frenicus. Ecografia a demonstrat Se înaltă pentru endometriomele de 91,6%, IC95%: 86,1-95,5. Se ecografiei în EP: pentru FA -93,3%, A - 59,57%, B - 71,43%, FB - 33,33%, FI - 62,50%, F... - 72,73%. Sp ecografiei pentru endometrioză, indiferent de localizare, a fost înaltă de 92,1%, IC95%: 78,6-98,3. Concluzii. Valoarea înaltă a semnelor clinice în asociere cu eco-grafia demonstrată prin Sp de 90% pentru endometriom şi EP, Se de 90% pentru endometriom şi de 33-93% pentru EP necesită confirmare multidisciplinară (RMN), ce permite implementarea diagnosticului neinvaziv al endometriozei în practica cotidiană.Introduction. Deep infiltrating endometriosis (DIE), as the most painful fenotipe of endometriosis, is a debilitating condition which is often associated with diagnostic errors and a major impact on patients’ quality of life. Laparoscopy is no longer considered the gold standard for diagnosing endometriosis. Objective. Identification of clinical symptoms and ultrasound markers in deep endometriosis and ovarian endometriomas, in order to support the implementation of non-invasive diagnostic approaches. Material and methods. We conducted a prospective study on patients diagnosed laparoscopically with endometriosis, divided into two groups: L1 - 85 with DIE, and L2 - 105 without DIE. The #Enzian classification was used to stratify the cases and analyze symptomatology. Transvaginal ultrasound sensitivity (Se) and specificity (Sp) were calculated. Results. A statistically correlation was confirmed between Enzian compartments A, B, FA, FI and the presence of 4D symptoms (excluding dysuria); compartment A, C and defecation disorders, B and rectal tenesmus, FA and menometrorrhagia, defecation issues, FB and dysuria, hematuria, bladder tenesmus, FU and lumbar pain, F... and hemoptysis, chest pain, phrenic symptom. Ultrasound showed high Se for ovarian endome-triomas (91.6%, 95% CI: 86.1-95.5). Se for DIE: FA - 93.3%, A - 59.6%, B - 71.4%, FB - 33.3%, FI - 62.5%, F... - 72.7%. The overall Sp of ultrasound for endometriosis, regardless of location, was high at 92.1% (95% CI: 78.6-98.3). Conclusion. A high diagnostic value of clinical signs combined with ultrasound is demonstrated by Sp of 90% for endometrio-ma and DIE, Se of 90% for endometrioma, of 33-93% for DIE, which requires multidisciplinary confirmation by MRI, allowing the implementation of non-invasive diagnosis of endometriosis
Variants of the common carotid artery branching patterns
Get PDFIntroduction. The common carotid artery is the main source of blood supply to the head and neck regions. Its branching
patterns are of great interest in terms of both anatomical and clinical significance. Variability of the common carotid artery
can influence the planning of vascular, endovascular and oncological interventions in the head and neck regions, to avoid
vessel injuries as well as intra-operative and postoperative complications.
Material and methods. Variants of branching patterns of the common carotid artery were studied retrospectively on a
sample size of 210 patients (118 males and 92 females). The mean age of patients was 63.6±13.44 years for males and
65.1±14.32 years for females (p = 0.444). Patients were examined by CT angiography, during the period 2020-2024, within
the Institute of Emergency Medicine and Republican Center for Medical Diagnostics. The purpose of this article was to
identify anatomical variations in the branching pattern of the CCA based on gender and laterality.
Results. The most frequent variant of the CCA branching pattern, considered a normal variant, was its bifurcation, identified
on the right side in 70% of cases (n = 147) and on the left side in 54% (n = 113). The trifurcation of the CCA was more
common on the left side (33.3%), compared to the right side (25.7%). The origin of the superior thyroid artery from the
CCA trunk was observed in 12.8% of cases on the right side and in 3.8% on the left one. A rare variant revealed in the current
study was the origin of the lingual artery from the CCA trunk (0.4%).
Conclusions. The branching variants of the common carotid artery are of clinical significance, particularly in surgical
interventions on the neck. Knowledge of the topographic relationships of the CCA with the neighboring anatomical landmarks
is essential to prevent intra-operative complications and improve the quality of surgical management