Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Клинико-функциональная эффективность хирургического лечения доброкачественных желчных стриктур
No full textStructura tezei: introducere, 6 capitole, concluzii generale și recomandări practice, bibliografie
din 293 titluri, 211 pagini de text de bază, 83 tabele şi 49 figuri. Rezultatele obținute sunt publicate
în 67 de lucrări științifice.
Cuvinte cheie: strictură biliară benignă, angiocolită, hepaticojejunoanastomoză,
bihepaticojejunoanastomoză, coledocojejunoanastomoză, GSRS, SF-36, calitatea vieții.
Domeniul de studiu: științe medicale, medicină clinică, chirurgie (321.13).
Scopul cercetării. Cercetarea în complex a tratamentului chirurgical la pacienți cu stricturi biliare
benigne, cu elaborarea tehnicilor chirurgicale optime în viziunea eficientizării rezultatelor
imediate şi tardive pentru asigurarea unei ameliorări durabile a calității vieții.
Obiectivele cercetării: (1) evaluarea complexă a tratamentului chirurgical și a rezultatelor
acestuia în funcție de nivelul lezării al căilor biliare principale și de dinamica clinico-evolutivă a
pacienților cu SBB; (2) aprecierea competitivă a rezultatelor terapeutice obținute prin chirurgia
reconstructivă la pacienți cu SBB și etapizarea subiectului cercetat în funcție de tipul lezării; (3)
studierea și analiza factorilor determinanți ai rezultatelor imediate și tardive ale tratamentului
chirurgical în baza particularităților medico-individuale ale pacienților cu SBB; (4) analiza
complexă a cazurilor de studiu din perspectiva creșterii calității vieții și funcționalității
gastrointestinale ale acestora în contextul tratamentului chirurgical reconstructiv al SBB; (5)
valorificarea rezultatelor care oferă posibilitatea modelării și elaborării criteriilor de control
standardizat după protocoale terapeutice în funcție de tipul și nivelul anastomozei biliodigestive;
(6) elaborarea unui protocol de screening în scopul urmăririi evoluției a rezultatelor tratamentului
chirurgical reconstructiv.
Noutatea şi originalitatea științifică se bazează pe realizarea în premieră pentru Republica
Moldova a unui studiu complex în domeniul tratamentului chirurgical al stricturilor biliare benigne
și argumentarea unor concepte științifice noi privind eficiența tratamentului chirurgical, a calității
vieții acestor pacienți și managementul chirurgical al complicaților la distanță.
Problema ştiinţifico-aplicativă importantă soluționată. Am validat algoritmul deductiv de
diagnostic. A fost elaborat și implementat protocolul medico-chirurgical al pregătirii preoperatorii
și de conduită intra- și postoperatorie a bolnavului cu SBB. Am valorificat rezultatele care ne-au
oferit posibilitatea de modelare a criteriilor de control standardizat conform protocoalelor
terapeutice în funcție de tipul și nivelul anastomozei biliodigestive. Am creat un sistem de evaluare
a tacticii și a metodelor chirurgicale de reconstrucție biliară și de formare HJA, pe baza căruia s-a
format un algoritm tactico-chirurgical. A fost argumentată aplicarea tehnicilor de evidențiere și
pregătire a bontului biliar în caz de stricturi înalte tip III și IV. Am demonstrat eficiența clinică și
funcțională a hepaticojejunoanastomozelor inovative pe ansa Roux, analizând complicațiile
imediate, la distanță și calitatea vieții.
Semnificația teoretică, valoarea aplicativă și implementarea rezultatelor științifice. Prezentă
cercetare a argumentat și vine să completeze conceptele ştiinţifice contemporane privind
importanța majoră a intervențiilor reconstructive adresate pacienților cu stricturi biliare benigne,
prin alegerea opțiunii chirurgicale optime și a tacticii chirurgicale corespunzătoare pentru fiecare
caz în parte. Rezultatele obținute au fundamentat științific direcțiile principale pentru ameliorarea
conduitei bolnavilor cu SBB.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele studiului au fost aprobate ca valoare
științifică şi implementate în activitatea secției de Chirurgie Hepatobiliopancreatică, în secția
Chirurgie Viscerală Abdominală ale IMSP Spitalul Clinic Republican, în activitatea didactică a
Catedrei Chirurgie nr. 2 a USMF ,,Nicolae Testemiţanu”. Au fost înregistrate 5 acte de
implementare a rezultatelor.Structure of the thesis: introduction, 6 chapters, general conclusions, practical recommendations,
bibliography from 293 references, 211 basic text, 83 tables and 49 figures. The obtained results
were published in 67 scientific papers.
Key-words: benign biliary stricture, angiocholitis, hepaticojejunoanastomosis,
bihepaticojejunohanastomosis, choledocojejunoanastomosis, GSRS, SF-36, quality of life.
Field of study: medical sciences, clinical medicine, surgery (321.13).
The aim of the research. The complex research of the surgical treatment in patients with benign
biliary strictures, with the elaboration of the optimal surgical techniques in order to make the
immediate and delayed results more efficient in order to ensure a long-lasting improvement of the
quality of life.
Objectives of the research: (1) complex assessment of the surgical treatment and it’s results
depending on the location level of the lesion of main bile duct and on clinical-evolutive dynamics
of patients with BBS; (2) competitiv analysis of therapeutical results obtained through
reconstructive surgery in patients with BDS and phasing of the researched subject depending on
the lesion type; (3) the study of the factors determining the immediate and remote results of
surgical treatment, based on the medical-individual characteristics of patients with BBS; (4)
complex analysis of study cases in terms of improving the quality of life and gastrointestinal
functionality in the context of reconstructive surgical treatment of BBS; (5) evaluation of the
results of treatment in terms of providing the possibility of modeling and developing standardized
criteria for controlling depending on the type and level of the biliodigestive anastomosis; (6)
development of a screening protocol to track the evolution of the reconstructive surgical treatment.
The novelty and scientific originality is based on the first realization for the Republic of Moldova
of a complex study in the field of surgical treatment of benign biliary strictures and the
argumentation of new scientific concepts regarding the efficiency of the surgical treatment, the
quality of life of these patients and the surgical management of the remote complications.
The important scientifical-applicative problem which was solved. We validated the deductive
diagnostic algorithm. The medical-surgical protocol of the preoperative and of intra- and postoperative behaviour of the patient with BBS was developed and implemented. We took advantage
the results which offered us the possibility to model the standardized control criteria according to
the therapeutic protocols depending on the type and level of the biliodigestive anastomosis. We
created a system for evaluating the tactical and surgical methods of biliary reconstruction and HJA
formation, based on which a tactical-surgical algorithm was formed. The application of the
techniques for highlighting and preparing the biliary stump in case of high strictures type III and
IV was argued. We demonstrated the clinical and functional efficacy of the innovative
hepaticojejunoanastomoses on the Roux loop, analyzing the immediate and remote complications,
and the quality of life.
Theoretical significance, applicative value and implementation of scientific results. The
present research argued and completes the contemporary scientific concepts regarding the major
importance of reconstructive interventions addressed to patients with benign biliary strictures, by
choosing the optimal surgical option and the appropriate surgical tactic for each case. The obtained
results scientifically substantiated the main directions for improving the conduct of patients with
BBS.
Implementation of scientific results. The results of the study were approved as scientific value
and implemented in the activity of Hepato-bilio-pancreatic Surgery department, Hepatology and
Abdominal-Visceral Department of MSPI Republican Clinical Hospital, didactic activity of Chairs
of Surgery nr. 2 of Nicolae Testemițanu SMPhU. There were registered 5 acts of results'
implementation.Структура диссертации: введение, 6-ти глав, общих выводов и практических
рекомендаций, библиография включает 293 источника, 211 страниц основного текста, 83
таблицы, 49 рисунков. Полученные результаты были опубликованы в 67 научных работах.
Ключевые слова: доброкачественная стриктура желчных путей, холангит,
гепатикоеюностомия, бигепатикоеюностомия, холедохоеюностомия, GSRS, SF-36,
качество жизни.
Область исследования: медицина, клиническая медицина, хирургия (321.13).
Цель исследования. Комплексное исследование хирургического лечения пациентов с
доброкачественными стриктурами желчевыводящих путей с разработкой оптимальных
хирургических методов для повышения эффективности лечения с улучшением
немедленных и отсроченных результатов с целью обеспечения постоянного
совершенствования качества жизни. Задачи исследования: (1) комплексная оценка
хирургического лечения доброкачественных стриктур желчных протоков; (2) анализ
результатов реконструктивной хирургии у пациентов со стриктурами желчных протоков
(ДСЖП); (3) изучение факторов, определяющих непосредственные и отдаленные
результаты хирургического лечения, на основе медико-индивидуальных особенностей
пациентов с ДСЖП; (4) оценка результатов лечения в плане обеспечения возможности
моделирования и разработки стандартизированных критериев контроля функциональности
билиодигестивного анастомоза; (5) разработать протокол скрининга для отслеживания
эволюции непосредственных и отдаленных результатов хирургического лечения; (6)
комплексный анализ результатов исследований с точки зрения повышения качества жизни
и их клинической значимости. Новизна и научная и оригинальность: основан на
проведении впервые в Республике Молдова комплексного исследования в области
хирургического лечения доброкачественных стриктур желчевыводящих путей и
обоснования новых научных концепций, касающихся эффективности хирургического
лечения, качества жизни этих пациентов и хирургического лечения отдаленных
осложнений. Важность научно-прикладной разрешённой проблемы. Был разработан
новый дедуктивный алгоритм диагностики ДСЖП. Разработан и внедрен медикохирургический протокол предоперационной и послеоперационной подготовки больного с
ДСЖП. Проведена оценка результатов, которая дает возможность моделировать
стандартизированные критерии контроля в зависимости от типа и уровня
билиодигестивного анастомоза. Была создана система оценки тактики и хирургических
методов реконструкции желчных путей. Внедрили новые методы выделения и подготовки
желчного протока в случае высоких стриктур III-го и IV-го типа. Была подчеркнута
клиническая и функциональная эффективность инновационных гепатикоеюноанастомозов
по Ру, при оценке непосредственных и отдаленных осложнений и качества жизни.
Теоретическая значимость, практическое применение и использование научных
результатов. Достигнутые в ходе исследования собственные результаты направлены на
повышение безопасности методов реконструкции желчного дерева для пациентов с
доброкачественными стриктурами желчных протоков путем выбора оптимального
хирургического метода и соответствующей хирургической тактики для каждого случая в
отдельности. Внедрение результатов: были одобрены как имеющие научное значение и
внедрены в деятельность отделения гепатобилиарно-поджелудочной хирургии, отделении
висцеральной хирургии ГЛПУ Республиканской Клинической Больницы и в дидактической
деятельности кафедры Хирургии № 2 ГМФУ им. Николае Тестемицану. Зарегистрировано
5 актов внедрения результатов исследований в медицинскую практику
3D printed materials used for indirect restorations in dental prosthetics
No full textIntroducere. Tehnologia de imprimare 3D a revoluționat domeniul proteticii dentare, oferind o alternativă modernă
pentru realizarea restaurărilor indirecte, precum coroanele, fațetele, inlay-urile și onlay-urile.
Scopul lucrării. Studiul își propune să analizeze materialele utilizate în imprimarea 3D pentru restaurările indirecte
și să le compare cu materialele tradiționale, cum ar fi ceramica presată sau compozitele frezate CAD/CAM, din punct
de vedere al rezistenței mecanice, adaptării marginale, stabilității dimensionale și biocompatibilității.
Materiale și metode. S-au utilizat mai multe tipuri de rășini compozite și ceramică printabilă, fabricate prin tehnologiile
de imprimare SLA (stereolitografie) și DLP (Digital Light Processing). Probele au fost testate pentru rezistență
la fractură, uzură, stabilitate dimensională și capacitatea de a se adapta la structurile dentare. De asemenea, s-a evaluat
gradul de finisare necesar după imprimare, pentru a obține suprafețe netede și estetice.
Rezultate. Materialele 3D printate prezintă o adaptare marginală mai exactă și permit o personalizare mai precisă.
Cu toate acestea, rezistența mecanică este mai redusă decât în cazul ceramicii convenționale, ceea ce poate limita utilizarea
acestora în zonele cu solicitare ridicată. Rezistența la fractură a fost mai mare pentru ceramica SLA (320 MPa) față
de DLP (290 MPa) și compozite (180 MPa). Uzura a fost de 45 μm (SLA), 50 μm (DLP) și 85 μm (compozite). Restaurările
SLA au necesitat mai puțin finisaj (6 min) comparativ cu DLP (8 min) și compozite (12 min).
Concluzii. Imprimarea 3D este o tehnologie promițătoare pentru realizarea restaurărilor indirecte, oferind avantaje
semnificative în ceea ce privește timpul de execuție și precizia adaptării. Totuși, pentru a deveni o alternativă standard,
este necesară îmbunătățirea proprietăților mecanice ale materialelor printate și optimizarea procesului de post-procesare
pentru o performanță clinică îmbunătățită.Background. 3D printing technology has revolutionized the field of dental prosthetics, providing a modern alternative
for the production of indirect restorations such as crowns, veneers, inlays, and onlays.
Objective of the study. The study aims to analyze the materials used in 3D printing for indirect restorations and
compare them with traditional materials, such as pressed ceramics or milled CAD/CAM composites, in terms of mechanical
strength, marginal fit, dimensional stability, and biocompatibility.
Material and Methods. Several types of composite resins and printable ceramics were used, manufactured using
SLA (Stereolithography) and DLP (Digital Light Processing) printing technologies. Samples were tested for fracture resistance,
wear, dimensional stability, and the ability to adapt to dental structures. The necessary finishing degree post-printing
was also evaluated to achieve smooth and aesthetic surfaces.
Results. 3D printed materials exhibited more accurate marginal fit and allowed for more precise customization.
However, mechanical strength was lower than that of conventional ceramics, which may limit their use in high-demand
areas. The fracture resistance was higher for SLA ceramics (320 MPa) compared to DLP (290 MPa) and composites (180
MPa). Wear was recorded at 45 μm (SLA), 50 μm (DLP), and 85 μm (composites). SLA restorations required less finishing
time (6 min) compared to DLP (8 min) and composites (12 min).
Conclusions. 3D printing is a promising technology for the production of indirect restorations, offering significant
advantages in execution time and fit accuracy. However, to become a standard alternative, improvements in the mechanical
properties of printed materials and optimization of the post-processing process are necessary for enhanced clinical
performance
Date epidemiologice privind tusea convulsivă în Republica Moldova în ultimile două decenii
Get PDFIntroducere
Deși tusea convulsivă rămâne în mare parte o boală pediatrică, cu
38% din cazuri care apar la sugarii cu vârsta sub 6 luni și 71% cazuri -
la copiii mai mici de 5 ani, adolescenții și adulții, de asemenea, pot
contracta boala și contribuie la creșterea numărului de cazuri la copii
și adulți, observate în ultimele 3 decenii. La nivel mondial, anual sunt
raportate peste 24 de milioane de cazuri de tusă convulsivă și peste
160 mii de decese în urma complicațiilor. Scopul studiului a fost de a
evidenția tendința particularităților epidemiologice a tusei convulsive
în populația Republicii Moldova (RM).
Material și metode
A fost întreprins un studiu observațional descriptiv, pentru realizarea
căruia au fost analizate date, privind tusea convulsivă, înregistrate în
Republica Moldova în anii 2005-2023 din buletinele epidemiologice a
bolilor infecțioase (forma 2) și rapoartele statistice privind vaccinarea
copiilor (forma 6), prezentate Agenției Naționale pentru Sănătate
Publică.
Rezultate
Între anii 2005-2023, în populaţia RM a fost înregistrată o tendință
constantă de creștere a morbidității prin tuse convulsivă de la
6,0‰₀₀ (2005) la 137,3‰₀₀ (2023), cu excepția perioadei de
înregistrare a pandemiei cauzate de SARS CoV2, când morbiditatea prin infecții în RM, inclusiv respiratorii, a fost influențată de măsurile
întreprinse pentru controlul epidemiei. Din numărul total de cazuri,
circa 81,9% au fost înregistrate în populația urbană a țării, ponderea
acestora sporind anual de la 70,8% (a.2005) la 100% (a.2022).
Aceeași legitate a fost înregistrată și la adulți. La analiza datelor
privind vârsta pacienților, a fost constatat că, tusea convulsivă a fost
înregistrată preponderent în populația copiilor (95,5%). Totodată, au
fost perioade când ponderea adulților a atins 10,2% (a.2015) sau
circa 20% (a.2021). Pe parcursul anilor cel mai afectat grup de vârstă
a fost de 0-2 ani, cu o incidență medie de 47,38‰₀₀ (53,3%), urmat
de copiii din segmentul de vârstă între 7-17 ani, cu 7,8‰₀₀ (25,7%) 3-
6 ani, cu 14,27‰₀₀ (20,9%). Cele mai puține cazuri au fost
înregistrate la copiii între 3-6 ani, cu 14,27‰₀₀ (20,9%). Tendința de
creștere a copiilor de 7-17 ani printre bolnavii cu tuse convulsivă a
început odată cu modificarea marjei superioare de vârstă a copiilor
(a. 2004). Ca urmare a fost constatat fenomenul maturizării tusei
convulsive, observat și la alte maladii respiratorii prevenibile prin
vaccinare. În urma studierii evoluției morbidității și a acoperirii
vaccinale cu DTP3 a fost constatată o relație a creșterii morbidității în
urma descreșterii acoperirii vaccinale, care din anul 2009 se află sub
nivelul recomandat (95%), ceea ce cauzează controlul limitat a tusei
convulsive.
Concluzii
În situația epidemiologică creată este necesară continuarea
promovării vaccinării copiilor, inclusiv cu fortificarea cunoștințelor
populației generale în domeniu și creșterea gradului de
conștientizare, privind importanța procesului de imunizare, a
specialiștilor din sănătate și educație
Proteza parţial mobilizabilă flexibilă : Recomandare metodică pentru studenţii anului 2, semestrul 4 Facultatea de Stomatologie
No full textMechanical, physical, optical, and biological properties of zirconia depending on its generation
No full textIntroducere. Zirconiul deține proprietăți mecanice, optice și biologice avansate. Recent, s-au înregistrat îmbunătățiri
semnificative, conducând la producerea unei game largi pentru restaurări protetice în stomatologie.
Scopul lucrării. Studierea procesului de îmbunătățire a proprietaților mecanice, fizice, optice și biologice ale zirconiului
în funcție de generația sa și a conținutului de ytriu.
Material si metode. Articolele despre progresele în ceramica de zirconiu dentară au fost căutate în perioada ianuarie
1989 – decembrie 2022, utilizând resursele Google Scholar, MEDLINE/PubMed, Web of Science și ScienceDirect.
În această revizuire au fost incluse doar articole de cercetare și recenzii în limba engleză. În total, 79 de articole au fost
selectate și incluse în această revizuire.
Rezultate. Zirconiul este rezistent la atacurile erozive acide din cavitatea orală. Are o conductivitate termică extrem
de scăzută, iar coeficientul de expansiune termică este de 10 × 10⁻⁶/°C și nu depinde de conținutul de ytriu. Zirconiul
are cea mai mare duritate dintre diferitele materiale restaurative utilizate în stomatologie. Rezistența sa la flexiune
și duritatea sunt extrem de mari în comparație cu alte materiale restaurative. Tenacitatea la fractură a 5Y-TZP este cu
aproape 50% mai mică în comparație cu cea a 3Y-TZP, din cauza conținutului mai mare de ytriu și a prezenței fazei cubice.
Adăugarea de ytriu în compoziția zirconiului îmbunătățește translucența, însă reduce rezistența din cauza diminuării fazelor
tetragonale. 5Y-TZP este cu 20-25% mai translucid, dar are o rezistență la flexiune mai mică cu 40-50% comparativ
cu 3Y-TZP.
Concluzii. Zirconiul este un biomaterial restaurativ stabil, ale cărui proprietăți fizice, mecanice, optice și biologice
se îmbunătățesc odată cu doparea acestuia cu ytriu și creșterea sa progresivă cu fiecare generație. Studiile pe animale și
oameni au concluzionat că zirconiul este un material biocompatibil, iar efectul zirconiului stabilizat cu ytriu în vivo (implantat
în mușchii paraspinali ai șobolanilor) nu au provocat citotoxicitate.Background. Zirconia possesses advanced mechanical, optical, and biological properties. Recently, significant improvements
have been recorded, leading to the development of a wide range of materials for prosthetic restorations in
dentistry.
Objective of the study. To study the improvement process of the mechanical, physical, optical, and biological
properties of zirconia depending on its generation and yttrium content.
Material and Methods. Articles on advances in dental zirconia ceramics were searched from January 1989 to
December 2022, using resources such as Google Scholar, MEDLINE/PubMed, Web of Science, and ScienceDirect. Only
research articles and reviews in English were included in this review. A total of 79 articles were selected and analyzed.
Results. Zirconia is resistant to acidic erosive attacks in the oral cavity. It has extremely low thermal conductivity,
and its thermal expansion coefficient is 10 × 10⁻⁶/°C, independent of yttrium content. Zirconia has the highest hardness
among various restorative materials used in dentistry. Its flexural strength and hardness are significantly higher compared
to other restorative materials. The fracture toughness of 5Y-TZP is almost 50% lower than that of 3Y-TZP due to
the higher yttrium content and the presence of the cubic phase. Adding yttrium to zirconia improves translucency but
reduces strength due to the decrease in tetragonal phases. 5Y-TZP is 20-25% more translucent but has 40-50% lower
flexural strength compared to 3Y-TZP.
Conclusion. Zirconia is a stable restorative biomaterial whose physical, mechanical, optical, and biological properties
improve with yttrium doping and progressive advancements in each generation. Animal and human studies have
concluded that zirconia is a biocompatible material, and in vivo tests of yttrium-stabilized zirconia (implanted in the
paraspinal muscles of rats) did not show cytotoxic effects
Surgical management of alveolar ridge atrophy. Case report
No full textIntroducere. Atrofia crestelor alveolare reprezintă una dintre principalele obstacole în reabilitarea implanto-protetică
a pacienților cu diferite tipuri de edentații. Restabilirea integrității osoase în astfel de situații poate fi realizată
printr-o multitudine de metode chirurgicale și biomateriale, fiecare cu avantajele și dezavantajele lor. Una dintre aceste
metode este utilizarea laminatelor osoase corticale autogene din ramul mandibulei.
Scopul lucrării. Aprecierea rezultatului tratamentului atrofiei crestei alveolare utilizând laminatele osoase corticale
autogene din ramul mandibulei prin prisma unui caz clinic.
Material și metode. Pacienta B. N, F/47 ani, s-a adresat cu edentație în sectorul lateral al mandibulei și dificultăți
de masticație. După efectuarea examenului clinic și paraclinic, a fost stabilit diagnosticul de edentație parțială secundară
a mandibulei, clasa 2.1 Kennedy, cu o atrofie tip C-w după C.E.Misch. Pentru aprecierea cantității osoase, s-a efectuat
măsurarea crestei alveolare, obținând următoarele date: d.45 - lățime 6,2 mm, înălțime 13,2 mm; d.47 - lățime 1,8 mm,
înălțime 10,2 mm. S-a utilizat metoda de reabilitare a crestei alveolare utilizând laminatele osoase corticale autogene din
ramul mandibulei. Fixarea rigidă a grefei pe coama crestei alveolare s-a efectuat cu trei șuruburi, realizându-se o creștere
a ofertei osoase pe înălțime și lățime. Augmentarea cu os autogen+xenogen în proporție de 1:4 și A-PRF.
Rezultate. Perioada postoperatorie a decurs fără complicații. Vindecarea zonei donor s-a realizat prin formarea
unui cheag sanguin, iar vindecarea zonei receptor s-a desfășurat fără particularități timp de 5 luni, îmbunătățind cantitatea
ofertei osoase. Lățimea crestei alveolare obținută a fost: d.45 lățime 6,2 mm, înălțime 15,6 mm; d.47 lățime 8 mm,
înălțime 15,2 mm. Mărirea cantității de os necesar prin tehnica utilizată a permis inserarea implantelor de dimensiuni
mediu-standard, la d.47 l-10,0 mm, d-4,0 mm; d.45 l-12,0 mm, d-4,0 mm. După perioada de osteointegrare (5 luni), a urmat
tratamentul protetic cu restabilirea morfofuncțională a integrității arcadei dentare.
Concluzii. Metoda utilizării laminatelor osoase corticale autogene pentru creșterea ofertei osoase a crestelor alveolare
a demonstrat eficacitatea sa, fiind o metodă sigură cu un rezultat predictibil, creând condiții favorabile pentru
reabilitarea implanto-protetică.Background: Alveolar ridge atrophy is one of the main obstacles in the implant-prosthetic rehabilitation of patients
with different types of edentations. Restoring bone integrity in such cases can be achieved through multiple surgical
and biomaterials methods, each with its own advantages and disadvantages. One of these methods is the use of autogenous
cortical bone laminates harvested from the mandibular ramus.
Objective of the study. To assess the outcome of alveolar ridge atrophy treatment using autogenous cortical bone
laminates from the mandibular ramus in the context of a clinical case.
Material and Methods. A 47-year-old female patient (B.N.) presented with posterior mandibular edentation and
masticatory difficulties. After clinical and paraclinical examinations, diagnosis of secondary partial edentation of the
mandible (Kennedy Class 2.1) with C-w type atrophy according to C.E. Misch was established. To assess the amount of
bone, the alveolar ridge was measured, obtaining the following measurements: tooth 45: width – 6.2 mm, height – 13.2
mm; tooth 47: width – 1.8 mm, height – 10.2 mm. The treatment involved alveolar ridge augmentation using autogenous
cortical bone laminates harvested from the mandibular ramus. The graft was rigidly fixed onto the alveolar crest using
three screws, resulting in an increase in both height and width of the alveolar ridge. Bone augmentation was performed
using a mixture of autogenous and xenogeneic bone in a 1:4 ratio combined with A-PRF.
Results. The postoperative period progressed without complications. Donor site healing occurred through blood clot
formation, while the recipient site healed without particular issues over five months, significantly improving the available
bone volume. The final alveolar ridge dimensions were: tooth 45: width – 6.2 mm, height – 15.6 mm; tooth 47: width – 8.0
mm, height – 15.2 mm. The achieved bone augmentation allowed the placement of medium-standard size implants: tooth
47: length – 10.0 mm, diameter – 4.0 mm; tooth 45: length – 12.0 mm, diameter – 4.0 mm. After the osseointegration period
(5 months), prosthetic treatment was carried out, restoring the morphological and functional integrity of the dental arch.
Conclusions. The use of autogenous cortical bone laminates for alveolar ridge augmentation proved to be an effective
and predictable method, providing a safe approach for implant-prosthetic rehabilitation by creating favorable conditions
for implant placement
Influența educației pentru sănătate asupra comportamentelor în rândul adolescenților
Get PDFIntroducere
Educația pentru sănătate este un pilon de bază care presupune
promovarea unor comportamente pozitive și evitarea diferitor factori
de risc ce au impact negativ asupra adolescenților. Deprinderile
zilnice sumează modul de viață și reflectă o contribuție majoră
asupra sănătății, de aceea informarea, valorificarea și introducerea
unor acțiuni sănătoase constituie un pas important pentru viitorul
tinerilor. Tema abordată înglobează totalitatea principiilor benefice
pentru adolescenți și lărgirea spectrului de cunoaștere despre
propria sănătate, despre daunele cauzate de neglijență sau fapte
riscante ce pot determina urmări cu impact nefavorabil. Scopul
constă în evidențierea factorilor principali care influențează
instruirea și încurajarea adolescenților pentru îmbunătățirea sănătății
prin adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos.
Material și metode
Această cercetare a fost realizată în baza analizei minuțioase a
articolelor științifice ce cuprind elementele centrale a temei
abordate, precum și informațiile principale din bazele de date
internaționale ca: PubMed, HINARI, NCBI și altele, în care au fost relatate problemele de bază ce împiedică adolescenții să abordeze
un mod de viață sănătos și prielnic.
Rezultate
În rândul adolescenților au devenit probleme cruciale – depresia și
anxietatea, de asemenea și tulburările de comportament ce le
posedă în mare parte în perioada adolescentină. Presiunea mediului,
lipsa de informare dar și negarea propriei stări fizice, mintale sau
spirituale poate conduce ulterior la probleme majore. Adolescența
este o perioadă marcantă, având un impact considerabil asupra
sănătății deoarece expunerea la numeroși factori de risc afectează
direct bunăstarea și principiile de sănătate. Pentru a putea percepe
problema și acționa este necesar de a oferi tinerilor un imbold și o
informare detaliată în ceea ce privește importanța sănătății, de
asemenea și un sprijin psihologic și suport educativ. Educația pentru
sănătate se concentrează în special pe abordarea unor obiceiuri, cum
ar fi o alimentație echilibrată, evitarea substanțelor nocive, exerciții
sportive regulate, prevenirea bolilor transmisibile, igiena personală și
sănătatea mintală care de asemenea constituie un moment decisiv.
Concluzii
Conștientizarea în contextual educației pentru sănătate constituie un
element fundamental de la care începe schimbarea atât pentru
propria persoană, cât și pentru cei din jur prin dezvoltarea empatiei
Influența alimentației asupra incidenței și evoluției maladiilor cardiovasculare
Get PDFIntroducere
Bolile cardiovasculare sunt considerate principala cauză de
mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile de peste 30% dintre
decesele globale. În Republica Moldova, o rată ridicată a acestor
patologii a fost menținută constantă în ultimele decenii. Se
recunoaște că alimentația dezechilibrată, caracterizată prin consum
excesiv de sare, grăsimi saturate, zaharuri rafinate și produse
ultraprocesate, influențează direct instalarea și agravarea bolilor
cardiovasculare prin afectarea homeostaziei metabolice și
amplificarea proceselor inflamatorii cronice.
Scopul lucrării a constat în evaluarea influenței factorilor alimentari
asupra incidenței și evoluției maladiilor cardiovasculare, prin analiza
principalelor componente nutriționale implicate și a rolului
intervențiilor dietetice în prevenirea și controlul bolilor.
Material și metode
A fost efectuată o revizuire narativă a literaturii științifice din bazele
de date PubMed, Scopus și Web of Science, vizând publicații apărute
între anii 2010 și 2024. Au fost selectate studii observaționale,
metaanalize și trialuri clinice randomizate care au investigat relația
dintre alimentație și riscul cardiovascular.
Rezultate
Consumul excesiv de sodiu a fost asociat cu creșterea tensiunii
arteriale și cu dezvoltarea hipertensiunii arteriale, principal factor
determinant în apariția infarctului miocardic și accidentului vascular
cerebral. Un aport ridicat de grăsimi saturate și trans a fost corelat cu
progresia dislipidemiei și cu accelerarea formării plăcilor
ateromatoase. Consumul frecvent de zaharuri rafinate a fost legat de
creșterea prevalenței sindromului metabolic și a diabetului zaharat
de tip 2. În schimb, s-a demonstrat că aportul crescut de fibre
alimentare, acizi grași omega-3, antioxidanți naturali și fitosteroli
exercită un efect protector asupra sistemului cardiovascular. S-a
observat că dietele bazate pe modele alimentare sănătoase, precum
dieta mediteraneană și dieta DASH, au fost asociate cu o reducere
semnificativă a evenimentelor cardiovasculare majore și a
mortalității specifice. Prin intervenții nutriționale precoce s-a reușit
încetinirea progresiei bolilor cardiovasculare și reducerea recurenței
complicațiilor severe.
Concluzii
Factorii alimentari joacă un rol determinant în apariția și evoluția
bolilor cardiovasculare. Prin implementarea unor intervenții
nutriționale corect orientate și prin integrarea educației alimentare
în strategiile de sănătate publică, s-ar putea reduce semnificativ
povara bolilor cardiovasculare atât la nivel individual, cât și
populațional
Stresul ocupațional la operatorii din cadrul serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112
No full textContext: În Europa, între 30% și 50% dintre operatorii serviciilor de urgență raportează niveluri
ridicate de stres ocupațional, cauzate de volumul excesiv de muncă, natura solicitantă a apelurilor
și presiunea timpului în gestionarea urgențelor. Nu există date științifice relevante privind stresul
perceput al Operatorilor Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112 în Republica
Moldova. Într-un context în care sănătatea mentală a personalului acestui serviciu este vitală pentru
funcționarea eficientă a sistemului, această cercetare analizează nivelul de stres perceput și factorii
determinanți, având drept scop formularea unor recomandări instituționale pentru creșterea
rezilienței operatorilor și îmbunătățirea calității serviciilor.
Metode: Studiul a utilizat o abordare mixtă, cantitativă și calitativă pentru a obține o înțelegere
cuprinzătoare a stresului perceput în rândul operatorilor serviciului de urgență. Componenta
cantitativă a constat în aplicarea chestionarului „Perceived Stress Questionnaire” (Levenstein et
al., 1993) unui eșantion de 81 de operatori din centrele 112 nr. 1 și nr. 2 din Chișinău, evaluând
nivelul de stres și factorii asociați. Componenta calitativă s-a bazat pe interviuri în profunzime cu
6 decidenți instituționali implicați în politica de personal și suport operațional. Colectarea datelor
s-a realizat între noiembrie 2024 și ianuarie 2025. Datele cantitative au fost prelucrate în MS Excel,
folosind statistici descriptive și corelații, iar cele calitative au fost analizate tematic prin codificare.
Instrumentele au fost dezvoltate pe baza obiectivelor de cercetare și validate științific pentru a
asigura rigoarea metodologică.
Rezultate: Studiul arată că 86% dintre operatori prezintă un nivel de stres moderat sau ridicat.
Cele mai frecvente surse de stres menționate de respondenți sunt: responsabilitatea pentru viața și
sănătatea apelanților (49,4%), luarea deciziilor rapide cu informații limitate (45,7%), presiunea
timpului (40,7%) și gestionarea situațiilor emoționale (37%). Corelațiile dintre stres și variabilele
socio-demografice arată că operatorii cei mai afectați sunt bărbații, necăsătoriți, fără copii, cu
vârsta între 26-45 de ani, care lucrează peste 40 de ore săptămânal și au între 5 și 10 ani de
experiență. Datele obținute în interviurile în profunzime au confirmat aceste rezultate și au
evidențiat probleme suplimentare, precum subdimensionarea personalului, lipsa unui program de
suport psihologic și deficiențe în infrastructura tehnică. Atât operatorii, cât și decidenții au
subliniat necesitatea unui cadru instituțional coerent, axat pe prevenție, recunoaștere profesională
și echilibru între cerințe și resurse.
Discuții. Studiul confirmă că operatorii 112 constituie o categorie profesională cu risc major de
stres cronic și burnout, din cauza expunerii continue la situații de urgență și presiunii intense a
timpului. Factorii de stres identificați sunt multipli, interdependenți și influențați atât de condițiile
de muncă, cât și de lipsa unor mecanisme instituționale de suport. Absența intervențiilor
sistematice contribuie la deteriorarea stării psihosociale a personalului. Se impune o abordare
coordonată, implicând Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul 112, pentru
dezvoltarea unui cadru strategic de prevenție și intervenție. Recomandările formulate vizează
îmbunătățirea condițiilor de muncă, consolidarea sprijinului psihologic, optimizarea politicilor de
resurse umane, formarea profesională continuă și integrarea soluțiilor tehnologice adecvate. Rezultatele oferă o bază solidă pentru elaborarea unor măsuri concrete de protejare a sănătății
ocupaționale și pot constitui un model replicabil în alte structuri de intervenție rapidă
Managementul divergențelor de diagnostic clinic și medico-legal
No full textContext: Divergențele de diagnosticul clinic stabilit ante-mortem în condiții de staționar și cel
morfologic post-mortem constituie unul din indicatorii esențiali ai calității serviciilor medicale
spitalicești și a siguranței pacientului. Deși medicina modernă oferă acces la tehnologii avansate
de diagnostic, ratele discrepanțelor rămân înalte la nivel internațional. În Republica Moldova
problema este agravată de lipsa unei metodologii standardizate, comune pentru serviciul medicolegal și anatomo-patologic privind identificarea, raportarea și analiza divergențelor. Situația
existentă afectează nu doar calitatea actului medical, dar și veridicitatea statisticilor naționale
privind mortalitatea și cauzele de deces.
Metode: Cercetarea a fost realizată în cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică a USMF
„Nicolae Testemițanu” conform metodologiei mixte, ce combină metode cantitative și calitative.
Componenta cantitativă a constat în chestionarea a unui lot integral constituit din 44 de experți
judiciari medico-legali autorizați în examinarea cadavrelor, utilizând un chestionar electronic
structurat pe trei dimensiuni: profilul profesional, percepțiile privind divergențele și comunicarea
interinstituțională. Componenta calitativă a inclus cinci interviuri semistructurate aprofundate cu
manageri spitalicești de nivel republican, raional și municipal, selectați pe baza experienței în
gestionarea deceselor și colaborarea cu medicina legală. Interviurile au fost analizate tematic,
vizând practicile instituționale actuale, barierele în comunicare și necesitățile de reglementare.
Studiul a fost completat de o amplă analiză documentară a cadrului legislativ și normativ național
și internațional.
Rezultate: Studiul cantitativ a evidențiat o insuficiență marcată a mecanismelor de comunicare
formalizate între serviciul medico-legal și instituțiile clinice. Astfel, 65,9% dintre experții
chestionați nu comunică conducerii spitalelor faptul identificării divergențelor diagnostice, iar
81,8% nu participă la conferințe clinico-anatomice. Cu toate acestea, 90,9% susțin necesitatea
organizării acestora în mod regulat. În paralel, analiza calitativă a interviurilor a scos în evidență
percepția comună a managerilor de spital privind lipsa unui circuit informațional clar și eficient
pentru comunicarea concluziilor autopsiilor medico-legale. Managerii au remarcat, de asemenea,
lipsa implicării active a medicilor legiști în procesul de analiză a deceselor și insuficiența unor
protocoale standardizate care să reglementeze schimbul de informații. Ambele componente ale
studiului converg în indicarea unei cooperări instituționale fragmentate și a unui vid normativ
semnificativ în privința gestionării fluxurilor informaționale referitoare la decesele intraspitalicești
în Republica Moldova.
Discuții: Studiul evidențiază lipsa unui mecanism clar și funcțional de gestionare instituțională a
divergențelor de diagnostic clinic și medico-legal în Republica Moldova. Constatările relevă
necesitatea consolidării colaborării între instituțiile medico-sanitare și Centrul de Medicină Legală,
în special în ceea ce privește comunicarea concluziilor post-mortem. Participanții au subliniat
importanța relansării conferințelor clinico-anatomice cu implicarea medicilor legiști, pentru a
asigura un cadru de feedback și învățare interdisciplinară. De asemenea, s-a remarcat lipsa unui sistem coerent de evidență și analiză a divergențelor, ceea ce limitează posibilitatea de a elabora
politici de prevenție. În contextul cadrului normativ fragmentar, este necesară clarificarea
responsabilităților instituționale privind raportarea și utilizarea informațiilor obținute în urma
autopsiilor medico-legale. Studiul sugerează că eficientizarea managementului deceselor
intraspitalicești trebuie să includă atât măsuri organizaționale, cât și o standardizare a procedurilor
de comunicare dintre medicina legală și sistemul spitalicesc