Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Chirurgia nepenetrantă în tratamentul glaucomului neovascular
No full textActualitatea: Glaucomul neovascular este o formă de glaucom secundar de tip obstructiv
determinat de proliferarea vaselor de neoformație și a țesutului fibrocelular la nivelul irisului
și a unghiului camerular,ceea ce reprezintă 3.2-4% din totalul pacienților cu glaucom
internați.
Între afecțiunile care determină glaucomul vascular în ordinea frecvenței: ocluzie de venă
centrală a retinei, retinopatie diabetică, ocluzii carotidiene, uveite cronice, tumori, etc.
Este unanim recunoscut că tratamentul chirurgical rămîne singurul în stare să ofere șanse de
stabilizare a procesului glaucomatos și micșorarea sindromului dureros.
Scopul lucrării: Evaluarea eficacității intervenției chirurgicale “Rezecția sclerei
nepenetrante”, efectuarea căreia este mai puțin traumatică și în rezultatul nu apar așa
complicații ca: uveită, hipotonie postoperatorie, hifem, decolare de coroidă, hemoragie
expulsivă. Avind efeciență în plan de compensare PIO și micșorării sindromului dureros.
Material și metode: Am efectuat un studiu retrospectiv pe perioada unui an. Incluși în studiu
au fost 12 bolnavi cu vîrsta de peste 50 ani, suferind de glaucom neovascular necompensat.
În rezultatul căruia am obținut în perioada post operatorie tardivă la 3 bolnavi PIO
compensată pe fon de monoterapie, la 5 bolnavi pe fon de terapie combinată (2 preparate),
2 bolnavi PIO pe fon de tratament subcompensată, iar la 2 bolnavi PIO la limite ridicate,
însă a dispărut sindromul dureros.
Concluzii:
❖ Rezecția sclerei nepenetrantă în glaucomul neovascular aduce la o compensație a
PIO în 25-35% de la indicatorii inițiali.
❖ Scăderea PIO este ca rezultat al activității evacuării lichidului intraocular prin tractul
uveo-scleral.
❖ Intervenția se caracterizează prin o traumatizare minima a globului ocular si
complicații intra- și post operatorii minime
Acute diarrheal disease in adults -etiological and evolutionary profile
No full textUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Boala diareică constituie o problemă de sănătate publică prin incidenţa crescută, diversitatea germenilor etiologici şi gravitatea manifestărilor clinice, este o cauză majoră de spitalizare şi poate îmbrăca diverse forme clinice, de la manifestări uşoare până la forme complicate, necesitând spitalizare. Scop. Analiza profilului etiologic şi evolutiv al cazurilor de boală diareică acută la adulţi internaţi într-o secţie de boli infecţioase, pentru evidenţierea caracteristicilor clinice şi microbiologice. Material şi metode. A fost realizat un studiu retrospectiv descriptiv, incluzând 86 de pacienţi internaţi în perioada ianuarie 2024 - mai 2025 într-o secţie de boli infecţioase. Au fost analizate date clinico-biologice şi etiologice. Diagnosticul a fost confirmat prin examenul bacteriologic si serologic, iar datele au fost procesate statistic. Rezultate. Pacienţii adulţi cu vârsta între 18 şi 85 ani, spitalizaţi cu boală diareică acută. Simp-tomele frecvente au fost diaree (100%), dureri abdominale (70%), vărsături (65%) şi febră (40%). Formele severe au fost 23%, restul semigrave. Etiologia a fost confirmată la 40 pacienţi (46,5%) cu identificarea: Citrobacter freundii (15), Escherichia coli (3), Salmonella spp. (2), Pseudomonas aeruginosa (6), Enterobacter spp. (5), Klebsiella oxytoca (2), Staphylococcus aureus (3), cazuri unice cu Citrobacter diver-sus şi Proteus spp. Tratamentul cu suport hidroelectrolitic şi etiotrop eficient. Evoluţia a fost favorabilă. Durata medie de spitalizare 8 zile. Concluzii. Studiul a confirmat diversitatea etiologică a bolii diareice acute şi predominanţa formelor medii si severe cu evoluţie favorabila. Ipoteza de cercetare a fost confirmată, susţinând importanţa diagnosticului microbiologic în managementul clinic şi terapeutic al acestor pacienţi.Introduction. Acute diarrheal disease represents a significant and ongoing public health issue due to its high incidence, broad etiologic diversity, and severity of clinical features. It is a major cause of hospitalization and may present in mild, moderate, or complicated clinical forms requiring inpatient care. Objective. Analysis of the etiologic and evolutionary profile of acute diarrheal disease cases in adult patients hospitalized in an infectious diseases ward to highlight clinical and microbiological features. Material and methods. A retrospective descriptive study was conducted, including 86 adult patients hospitalized between January 2024 and May 2025 in an infectious diseases ward. Clinical, biological, etiological, and symptomatic data were analyzed. Diagnosis was confirmed by bacteriological and serological examinations, and the data were statistically processed. Results. Adult patients aged 18-85 years hospitalized for acute diarrheal disease. Common symptoms included diarrhea (100%), abdominal pain (70%), vomiting (65%), and fever (40%). Severe forms accounted for 23%. Etiology was confirmed in 40 patients (46.5%): Citrobacterfreundii (15), E. coii (3), Salmonella spp. (2), Pseudomonas aeruginosa (6), Enterobacter spp. (5), Klebsiella oxytoca (2), Staphylococcus aureus (3), with single cases of Citrobacter diversus and Proteus spp. Treatment with hydroelectrolytic support and etiotropic therapy was effective. Patient evolution was favorable. Average hospitalization lasted 8 days. Conclusion. The study confirmed the etiological diversity of acute diarrheal disease, highlighting the predominance of moderate and severe forms with favorable clinical evolution. The hypothesis was validated, emphasizing rapid microbiological diagnosis in optimizing patient management
Морфологические и гемодинамические особенности аорты взрослого человека в норме и при патологии
No full textРЕЗЮМЕ.
Актуальность.
Установление морфологических и гемодинамических особенностей аорты взрослых людей разного пола
является актуальным направлением в связи с часто встречаемыми на ее протяжении аневризмами и аневризматическими расширениями [1].
Так, в мире в среднем они выявляются у 5-20 человек на 100 тысяч населения в год. Летальность от разрыва аневризм аорты достигает 40-50 %, а инвалидность развивается у 70-75 % выживших.
Цель исследования
Установить топографо-анатомические и морфометрические особенности аорты и ее ветвей у взрослого
человека в норме и при патологии, а также выявить гемодинамические предпосылки, приводящие к возникновению аневризм и аневризматических расширений (АР) на ее протяжении.
Материал и методы
Материалом для исследования явились сканы компьютерной томографии (КТ) тела 10 здоровых пациентов разного пола в возрасте 40-60 лет и 40 пациентов разного пола в возрасте 40-80 лет с аневризмами и АР
на протяжении аорты и ее ветвях.
Использовались морфометрический метод, метод математического моделирования кровотока и статистический.
Результаты
В ходе исследования сканов КТ тела здоровых взрослых пациентов установлены морфометрические показатели аорты в различных ее частях, которые находились в пределах возрастной нормы. При изучении
строения аорты пациентов с аневризмами и АР была выявлена частота их встречаемости в разных частях
аорты.
Установлено, что АР встречаются чаще (34,8% случаев) в восходящей части аорты, а аневризмы – в инфраренальном отделе (41,7%), что подтверждается данными проведенного математического моделирования
кровотока.
Наибольших размеров аневризмы и АР достигают в дуге аорты и обеих общих подвздошных артериях
(ОПА), что может привести к их разрыву.
Выявлены половые и возрастные особенности, которые характеризуются встречаемостью аневризм и АР
у мужчин, начиная с 40 лет, а у женщин – с 60 лет. В ОПА аневризмы появляются у мужчин в более молодом
возрасте, а в инфраренальном отделе – в пожилом.
В восходящей и грудной частях аорты у женщин аневризмы и АР обнаруживаются в более молодом возрасте, а в инфраренальном отделе – в пожилом возрасте.
Методом математического моделирования кровотока выявлены гемодинамические особенности в аорте,
позволяющие прогнозировать образованием АР и аневризм и их расширение
CLINICAL MANAGEMENT AND DIAGNOSIS OF EARLY-STAGE BRUXISM
No full textUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Bruxismul reprezintă o parafuncţie manifestată prin scrâşnirea sau încleştarea involuntară a dinţilor. Ratele de prevalenţă la adulţi este estimată la 22-30 % pentru forma diurnă şi 8-16 % pentru cea nocturnă. Nediagnosticat precoce, poate conduce la uzură dentară şi dis-funcţii temporo-mandibulare. Scop. Diagnosticarea corectă şi precoce a bruxismului incipient prin corelarea semnelor clinice cu manifestările subiective, utilizând metode moderne de investigaţie în vederea prevenirii complicaţiilor. Material şi metode. Studiul a fost realizat prin analiza literaturii de specialitate recente, selectate din baze de date medicale: PubMed, Google Scholar şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, bazată pe metode de diagnostic obiectiv şi subiectiv, folosind electromiografie, dispozitivul Bruxoff şi chestionare comportamentale standardizate. Rezultate. Analiza literaturii de specialitate a evidenţiat că o abordare multidisciplinară şi utilizarea investigaţiilor instrumentale moderne contribuie semnificativ la diagnosticarea precoce a bruxismului incipient. Electromiografia detectează activitatea musculară anormală, cu sensibilităţi de 78 %, 67 % şi 58 %. Dispozitivul Bruxoff, prin monitorizarea ritmului cardiac, s-a dovedit eficient în diferenţierea bruxismului de alte tulburări de somn, având sensibilitate de 100 % şi specificitate de 76 %. Examenul clinic, corelat cu chestionarele comportamentale Oral Behavior Checklist, a permis o evaluare integrată, atât subiectivă, cât şi obiectivă. Concluzii. Diagnosticul precoce al bruxismului incipient necesită o abordare complexă, bazată pe evaluare clinică, instrumentală şi comportamentală fiind necesară o colaborare inter-disciplinară pentru un management eficient. Intervenţiile timpurii şi personalizate pot preveni apariţia complicaţiilor severe.Introduction. Bruxism is a parafunctional activity characterized by involuntary teeth grinding or clenching. The prevalence rates in adults are estimated at 22-30% for the daytime form and 8-16% for the nighttime form. If not diagnosed early, it can lead to dental wear and temporomandibular dysfunction. Objective. Accurate and early diagnosis of incipient bruxism through correlating clinical signs with subjective manifestations, using modern investigative methods, aimed at preventing complications. Material and methods. The study was conducted through the analysis of recent specialized literature, selected from medical databases: PubMed, Google Scholar, and the National Library of the Republic of Moldova, based on objective and subjective diagnostic methods, using electromyography, the Bruxoff device, and standardized behavioral questionnaires. Results. The analysis of specialized literature highlighted that a multidisciplinary approach and the use of modern instrumental investigations significantly contribute to the early diagnosis of incipient bruxism. Electromyography detects abnormal muscle activity, with sensitivities of 78%, 67%, and 58%. The Bruxoff device, through heart rate monitoring, has proven effective in differentiating bruxism from other sleep disorders, exhibiting a sensitivity of 100% and specificity of 76%. Clinical examination, correlated with the Oral Behavior Checklist questionnaires, allowed for an integrated evaluation, both subjective and objective. Conclusion. Early diagnosis of bruxism requires a complex approach based on clinical, instrumental, and behavioral assessment. Interdisciplinary collaboration is essential for effective management. Early and personalized interventions may prevent the development of serious complications
Professional stress management in the work of healthcare professionals
No full textIntroducere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează stresul fiind o „epidemie globală” a secolului XXI. Pe lângă problemele de afectare a sănătăţii multiple, stresul provoacă şi o multitudine de complicaţii, fiind impediment major la locul de activitate. Prevenirea şi controlul stresului sunt tot mai necesare. Scop. Evaluarea nivelului de stres profesional în rândul lucrătorilor medicali, identificarea factorilor declanşatori şi impactul acestora asupra calităţii vieţii şi activităţii profesionale. Material şi metode. A fost efectuat un studiu descriptiv transversal la 70 lucrători medicali, cu datele demografice, evaluarea calităţii vieţii. Stresul profesional a fost estimat prin chestionarul „The Impact of Event Scale - Revised”. Vârsta medie: 56±12,4 ani. Microclimat confortabil: 88,6%. Suprasolicitare neu-ro-psihică majoră: 68,6%, negativă: 32,4%. Rezultate. În urma studiului efectuat pe un eşantion la 70 de lucrători medicali, s-a constatat că nivelul de stres profesional este crescut. Suprasolicitarea neuro-psihică fiind majoră la 68,6%, negativă - 32,4%, 48,3% -au descris mediul de lucru ca agreabil, iar 1,7% - foarte tensionat. Ponderea maladiilor cronice a fost estimată la 45%, iar 55% dintre respondenţi nu sunt în evidenţă dispensară. Conform rezultatelor obţinute prin aplicarea scalei de stres s-a determinat - 22% din medici fiind neafectaţi de stres, 38%- se aflau în faza pre-simptomatică, iar 40% dezvoltaseră deja simptomatologie specifică stresului cronic. Concluzii. Conform studiului, 50% dintre lucrătorii medicali suferă de stres cronic, cu o accentuare în timpul pandemiei COVID-19. Aceasta a amplificat presiunile profesionale, ducând la creşterea epuizării emoţionale şi afectând sănătatea mintală şi performanţa la locul de muncă.Introduction. The World Health Organization estimates that stress is a “global epidemic” of the 21st century. In addition to numerous health issues, stress causes a multitude of complications, representing a major impediment in the workplace. Preventing and managing stress are becoming increasingly necessary. Objective. To assess the level of occupational stress among healthcare workers, identify its triggering factors, and analyze its impact on their quality of life and professional activity. Material and methods. A descriptive cross-sectional study was conducted on 70 medical workers, collecting demographic data and assessing quality of life. Professional stress was measured using the IES-R scale. Mean age was 56±12.4 years. Comfortable microclimate in 88.6% of cases. Neuropsychological overload: major in 68.6%, negative in 32.4%. Results. Following a study conducted on a sample of 70 medical workers, it was found that the level of professional stress was high. Neuropsychological overload was major in 68.6% and negative in 32.4%; 48.3% reported a tolerable work environment, while 1.7% described it as highly tense. The prevalence of chronic diseases was estimated at 45%, and 55% of respondents were not registered for regular medical follow-up. According to the results obtained through the stress scale the 22% of physicians were unaffected by stress, 38% were in the pre-symptomatic phase, and 40% had already developed symptoms characteristic of chronic stress. Conclusion. According to the study, 50% of healthcare workers suffer from chronic stress, which significantly intensified during the COVID-19 pandemic. This increased professional pressures, leading to higher emotional exhaustion and negatively impacting both mental health and job performance
Transient intestinal neuronal dysplasia in a premature infant with severe retardation: case report
No full textIntroducere. Displaziile neuronale intestinale tranzitorii (DNIT) sunt afecţiuni rare, caracterizate prin tulburări de dezvoltare a sistemului nervos enteric. Preponderent la prematuri, considerată o entitate reversibilă, datorită maturităţii progresive a plexurilor mezenterice şi submucoase. Diagnosticul dificil, mimează boala Hirschsprung sau en-terocolita necrozantă. Scop. Evidenţierea particularităţilor clinice, diagnostice şi medico-chirurgicale ale displaziei neuronale intestinale tranzitorii la prematur cu retard sever. Material şi metode. Analiza datelor clinice, paraclinice şi histopatologice la un prematur cu retard neuro-psiho-motor sever şi simptomatologie obstructivă digestivă precoce. Evaluare prin examen clinic, investigaţii imagistice, manometrie anorectală şi biopsie rectală. Rezultate. Băiat, SIII, NIII, 30S/G, m-1550 gr, L-39 cm, perimetre PC/PT/PA: 31/25/21 cm, sc. Apgar 7/8, cu circulară triplă de cordon. Postnatal stază gastrică, balonarea abdomenului, lipsa scaunului, doar după clister evacuator la a 3 zi, intoleranţă alimentară, cu alimentaţie parenterală >1,5 luni şi dezvoltarea herniei inghinoscrotale bilateral. La 1,5 luni prin laparotomie, visceroliza, cura herniei inghinale bilateral. Postoperator dinamică negativă cu sindrom ocluziv progresant. La a 12 zi, relaparotomie - aplicarea enterostomei terminale cu biopsie de intestin subţire şi colon. Examenul histopatolog-ic - plexurile nervoase Meisner solitari, plexurile Auerbach cu hipercelularitate gliala şi redusa neuronala, angioectazii vasculare disperse. Postoperator pasajul intestinal reluat, alimentat enteral deplin. La 3 luni - înlăturarea enterostomei, refacerea continuităţii tractului digestiv. Evoluţie pozitivă, dezvoltare conform vârstei. Concluzii. Managementul prematurilor cu DNIT impune o abordare individualizată şi multidisciplinară. Intervenţiile chirurgicale timpurii, susţinerea nutriţională adecvată şi monitorizarea postoperatorie sunt esenţiale pentru supravieţuirea şi dezvoltarea copilului.Introduction. Transient intestinal neuronal dysplasia (TIND) is a rare condition characterized by developmental disorders of the enteric nervous system. It occurs predominantly in premature infants and is considered reversible due to the progressive maturation of the mesenteric and submucosal plexuses. Diagnosis is difficult, as it mimics Hirschsprung's disease or necrotizing enterocolitis. Purpose. To highlight the clinical, diagnostic, and medical-surgical particularities of transient intestinal neuronal dysplasia in premature infants with severe retardation. Material and methods. Analysis of clinical, paraclinical, and histo-pathological data in a premature infant with severe neuropsychomotor retardation and early obstructive digestive symptoms. Evaluation through clinical examination, imaging investigations, anorectal manometry, and rectal biopsy. Results. Boy, SIII, NIII, 30S/G, m-1550 g, L-39 cm, PC/PT/ PA perimeters: 31/25/21 cm, Apgar score 7/8, with triple cord entanglement. Postnatally, gastric stasis, abdominal bloating, lack of stool, only after an enema on the third day, food intolerance, with parenteral nutrition >1.5 months and development of bilateral inguinoscrotal hernia. At 1.5 months, laparotomy, viscerolysis, bilateral inguinal hernia repair. Postoperative negative dynamics with progressive occlusive syndrome. On day 12, relaparotomy - terminal enterostomy with small intestine and colon biopsy. Histo-pathological examination - solitary Meisner nerve plexuses, Auerbach plexuses with glial hypercellularity and reduced neuronal activity, scattered vascular angioectasias. Postoperatively intestinal passage resumed, fully enteral feeding. At 3 months - removal of enterostomy, restoration of digestive tract continuity. Positive evolution, age-appropriate development. Conclusions. The management of premature infants with DNIT requires an individualized and multidisciplinary approach. Early surgical interventions, adequate nutritional support, and postoperative monitoring are essential for the survival and development of the child
Patient autonomy vs health protection in the penitential environment
No full textPatient autonomy suffers when a health problem occurs in a prison
environment that can affect the rest of the healthy people, as in the case
of infectious diseases. Unequal access to medical services and the prison
system itself develop conflicts in relation to the rights of the person, the
hierarchy of the subculture and ethical principles
Caracteristica moleculară și filogenetică a virusului gripei aviare înalt patogen H5N1 detectat în Republica Moldova
No full textIntroducere. Virusul gripei aviare H5N1 reprezintă una dintre cele mai virulente
combinații antigenice, inclusiv cu potențial patogenic zoonotic. Circulația sa persistentă
printre populațiile de păsări sălbatice și domestice reprezintă un risc semnificativ asupra
sănătății publice, economiei și industriei avicole, precum și a comerțului internațional.
Odată cu creșterea numărului de focare de gripă aviară la nivel global, s-a înregistrat o
creștere a numărului de focare cu acest virus și pe teritoriul Republicii Moldova.
Scop. Stabilirea originii tulpinilor circulante pe teritoriul Republicii Moldova și relației cu
alte tulpini circulante la nivel regional și global, precum și a potențialului lor patogenic și
zoonotic.
Material și metode. În studiul efectuat s-au utilizat ca metode de lucru cercetările
epidemiologice, clinice și de biologie moleculară RT-PCR. Materialul supus cercetării a fost
prezentat de cadavrele de păsări domestice și sălbatice și probele de ser sanguin.
Identificarea virusului gripei aviare din material patologic (trahee și creier), prelevate de la
lebedele din diverse regiuni geografice ale Republicii Moldova s-a efectuat în cadrul
Laboratorului Național de Referință I.P. CNSAPSA și ulterior confirmate de Laboratorului
de Referință UE (EURL, IZSVe). În Laboratorul Național de Referință I.P. CNSAPSA, prin
utilizarea metodelor de biologie moleculară, s-a confirmat prezența subtipului înalt
patogen, H5N1. Pe parcursul studiului s-au folosit chiturile „IndiSpin® Pathogen
Kit”(QIAGEN® GmbH for INDICAL BIOSCIENCE și kitul (”Virotype® Influenza A RTPCR
Kit”, Germania) pentru confirmarea virusului gripei aviare, iar la subtipare pentru
H5N1 prin RT-PCR, s-a utilizat kitul comercial Primer Design Home of genesing ®range,
Avian Influenza A Virus Subtype H5N1.
Rezultate. În luna decembrie 2023, pe teritoriul Republicii Moldova au fost semnalate
cazuri de mortalitate în masă a lebedelor de vară (Cygnus olor) în localitatea Cubolta,
raionul Sîngerei. În urma cercetărilor de laborator întreprinse, s-a confirmat prezența
virusului gripei aviare înalt patogen H5N1, depistat la 21 de lebede. Ulterior, în urma
cercetărilor de laborator, care a cuprins un număr mare de păsări de diverse specii, numărul
cazurilor pozitive, confirmate în condiții de laborator în Republica Moldova în perioada
2023-2024 a constituit 245 de cazuri, din numărul total de 31820 probe prelevate, ce a
constituit o incidență de 12,98%. Ca rezultat al studiului filogenetic întreprins s-a
demonstrat, că pe teritoriul Republicii Moldova este răspândit virusul cu o structură
genetică identică virusului eurasiatic a gripei aviare H5 (H5 CS-HPAI, Clade 2.3.4.4b) și
serotipul–N1 după conținutul neurominidazei.
Concluzii. Rezultatele studiului epidemiologic și a investigațiilor de laborator au
demonstrat căincidența cazurilor de gripă aviară a crescut concomitent cu incidenta
acestora la nivel global, fapt ce confirmă necesitatea fortificării măsurilor de supraveghere
la unitățile avicole de păsări din republică, cât și monitorizarea aspectelor de sănătate
publică. Investigațiile moleculare și filogenetice efectuate în cadrul Laboratorului Național
de Referință I.P. CNSAPSA au confirmat circulația virusului eurasiatic cu structură
anigenică comuna a hemagluteninei H5 - Clade 2.3.4.4b
Formulation of a compound ointment - in the therapy of postoperative stomas
Full text linkMulțumiri
Susținut financiar de Proiectul: Dezvoltarea de noi produse farmaceutice
din materie primă locală (Nr. 080301), Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”.
Acknowledgement
Financially supported by the Project: Development of new pharmaceutical
products from local raw materials (No. 080301), “Nicolae Testemițanu”
State University of Medicine and Pharmacy.Introducere. Stoma este o deschidere chirurgicală realizată la nivelul abdomenului, ce necesită o îngrijire postoperatorie pentru a preveni complicaţiile, precum: iritaţiile cutanate, infecţiile şi inflamaţiile locale. Astfel, unguentele topice cu rol protector şi cicatrizant reprezintă o soluţie eficientă şi accesibilă. Scop. Evaluarea eficienţei unui unguent compus, preparat în Centrul Farmaceutic Universitar (CFU) conform prescripţiilor medicilor chirurgi şi destinat îngrijirii locale a zonei peristomale postoperatorii. Material şi metode. Utilizarea bazei materiale al CFU „Vasile Procopişin” în vederea evaluării eficacităţii terapeutice al unguentului compus, utilizat frecvent în practica clinică postoperatorie, precum şi utilizarea bazelor de date internaţionale precum: Scopus (Elsevier), Web of Science, PubMed, Medline, Environmental Issues & Policy Index. Rezultate. În condiţii aseptice a fost preparat unguentul cu: anestezină - 10 g (agent anestezic local cu efect calmant); tanină - 10 g (acţiune hemostatică şi antiinflamatoare); dermatol - 10 g (efect cicatrizant şi absorbant); ulei de vaselină 30 g (bază emolientă); oxid de zinc - 125 g (efect antiseptic şi protector cutanat); lanolină 150 g (emolient natural, favorizează hidratarea pielii); amidon 30 g (pulbere cu efect absorbant şi calmant). Aplicarea topică al acestui unguent s-a dovedit a fi eficientă în reducerea eritemului, menţinerea integrităţii cutanate, tolerabilităţii bune şi al compoziţiei ce favorizează regenerarea epidermei. Concluzii. Unguentul compus preparat în CFU „Vasile Procopişin” este un remediu eficient, accesibil şi sigur pentru îngrijirea stomelor postoperatorii. Formularea sa combină un şir de substanţe cu acţiune antiseptică, emolientă, cicatrizantă şi calmantă, contribuind la o vindecare rapidă şi fără complicaţii.Introduction. A stoma is a surgical opening made in the abdomen, which requires rigorous postoperative care to prevent complications such as skin irritation, infections and local inflammation. In this context, topical ointments with a protective, healing and antiseptic role represent an effective and affordable solution. Objective. Evaluation of the effectiveness of the ointment, prepared in the University Pharmaceutical Center according to doctors’ prescriptions and intended for local care of the postoperative peristomal area. Material and methods. Using the material base of the Vasile Procopisin UPC in order to evaluate the therapeutic efficacy of the compound ointment, frequently used in postoperative clinical practice, as well as using various international databases such as: Scopus (Elsevier), Web of Science, PubMed, Medline, Environmental Issues & Policy Index. Results. Under aseptic conditions, the ointment was prepared with: anesthesin - 10 g (local anesthetic agent with a calming effect); tannin - 10 g (hemostatic and anti-inflammatory action); dermatol - 10 g (healing and absorbent effect); vaseline oil 30 g (emollient base); zinc oxide - 125 g (antiseptic and skin protective effect); lanolin 150 g (natural emollient, promotes skin hydration); starch 30 g (powder with an absorbent and calming effect). Topical application of this ointment has proven to be effective in reducing erythema, maintaining skin integrity, good tolerability and a composition that promotes epidermis regeneration. Conclusion. The compound ointment prepared in the Vasile Procopisin UPC is an effective, affordable and safe solution for postoperative stoma care. Its formulation combines a series of substances with antiseptic, emollient, healing and soothing action, contributing to rapid healing without complications
Violența la locul de muncă și echilibrul dintre muncă, performanță și viața personală a angajaților
Full text linkIntroducere. Violența la locul de muncă a fost identificată drept un factor major de risc
psihosocial, afectând în mod direct echilibrul dintre muncă și viața personală, precum și
performanța angajaților. Conform literaturii de specialitate recente, expunerea repetată la
acte de violență fizică, verbală și psihologică în mediul profesional determină o deteriorare
progresivă a sănătății mintale, conducând la epuizare emoțională, depresie, anxietate și
tulburări de somn. Acești factori contribuie la creșterea absenteismului, fluctuația
personalului, scăderea motivației și apariția sindromului de epuizare profesională.
Scop. Determinarea influenței violenței ocupaționale asupra echilibrului muncă-viață
personală și performanței profesionale, în baza literaturii publicate între anii 2014–2024,
precum și identificarea celor mai afectate domenii de activitate și tipuri de violență frecvent
întâlnite.
Material și metode. A fost efectuată o analiză sistematică a literaturii științifice, utilizând
bazele de date internaționale PubMed, Scopus și ScienceDirect. Au fost selectate 50 de studii
relevante ce au îndeplinit criteriile de eligibilitate privind efectele violenței ocupaționale
asupra indicatorilor de performanță și sănătate psihosocială. Au fost analizate tipurile de
violență, domeniile afectate și consecințele, aplicând metoda de meta-sinteză și testul tStudent (p<0,05) pentru evaluarea diferențelor între grupuri expuse și cele neexpuse.
Resultate. Rezultatele au evidențiat o asociere semnificativă între expunerea la violența
ocupațională și scăderea satisfacției profesionale cu 28,5%. Angajații expuși au raportat o
creștere a absenteismului cu 21,3% și o reducere a performanței individuale cu 19,8%. De
asemenea, echilibrul muncă-viață personală a fost perturbat în 34,2% dintre cazuri. Cele mai
frecvente forme de violență identificate au fost agresiunile verbale (57,6%) și hărțuirea
psihologică (42,4%). Domeniile profesionale cele mai afectate au inclus sistemul de sănătate,
educația și sectorul comercial.Intervențiile organizaționale proactive, precum formarea
personalului în managementul conflictelor, promovarea unui climat bazat pe respect
reciproc și aplicarea unor politici instituționale ferme împotriva violenței, s-au dovedit
eficiente în reducerea incidenței și impactului acestui fenomen.
Concluzii. Violența la locul de muncă are un impact negativ semnificativ asupra sănătății
mintale, echilibrului muncă-viață personală și performanței profesionale. Strategiile
eficiente de prevenire și management organizațional reprezintă un element esențial pentru
protejarea angajaților, reducerea riscurilor psihosociale și promovarea unui mediu de lucru
sănătos și sigur