Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Instruirile în domeniul implementării pachetului de intervenții esențiale în bolile netransmisibile (PEN) îmbunătățesc calitatea consultațiilor? O evaluare în condiții reale a aderării la protocoalele PEN în instituțiile de asistență medicală primară din Republica Moldova
No full textContext. Bolile netransmisibile (BNT) reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică la
nivel global. Instituțiile de asistență medicală primară (AMP) joacă un rol esențial în abordarea
acestei provocări, oferind îngrijiri esențiale pacienților cu BNT. Pachetul de intervenții esențiale
pentru bolile netransmisibile (PEN) elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are
scopul de a îmbunătăți calitatea consultațiilor pacienților cu BNT și de a asigura respectarea
protocoalelor. Acest studiu investighează efectele instruirilor în domeniul implementării
protocoalelor PEN nr. 1 și PEN nr. 2 în Republica Moldova. Obiectivul principal al acestui studiu
a fost de a evalua efectele instruirilor în domeniul implementării protocoalelor PEN ale OMS
asupra calității consultațiilor pacienților cu BNT și aderarea la protocoalele PEN în condiții reale,
în instituțiile de AMP din Republica Moldova.
Metode. A fost realizat un studiu observațional, transversal, comparând instituțiile de asistență
medicală primară în care personalul medical a beneficiat de instruiri în domeniul implementării
protocoalelor PEN, oferite de proiectul Viață Sănătoasă, cu cele în care aceste instruiri nu au fost
oferite. În total, 24 de medici de familie și 24 de asistenți medicali au fost observați timp de 233
de zile de lucru, acoperind 2.166 de consultații pentru pacienții cu BNT.
Rezultate. Instituțiile de AMP care au beneficiat de intervenție au înregistrat durate mai lungi ale
consultațiilor pacienților cu BNT, medicii de familie și asistenții medicali petrecând, în medie, cu
1 minut și 43 de secunde, respectiv cu 3 minute și 10 secunde mai mult. De asemenea, aceste
instituții au raportat o proporție mai mare a consultațiilor primare a pacienților cu BNT, sugerând
o capacitate mai bună de identificare a pacienților noi cu BNT. Asistenții medicali din grupul de
intervenție au avut un rol mai pronunțat în îngrijirea pacienților cu BNT. Cu toate acestea,
rezultatele subliniază necesitatea de a îmbunătăți anumite componente ale instruirilor în PEN, în
special cele referitoare la consultațiile de urmărire, evaluare a riscurilor și delegarea sarcinilor.
Concluzii. Rezultatele sugerează că instruirile în domeniul implementării protocoalelor PEN au
contribuit la îmbunătățirea atât a calității consultațiilor pacienților cu BNT, cât și a aderării la
protocoalele PEN. Totuși, este necesară consolidarea aspectelor identificate în cadrul instruirilor
în PEN. Constatările evidențiază potențialul instruirilor în PEN în contextul asistenței medicale
primare pentru o gestionare mai eficientă a BNT
Interdisciplinary approach in the treatment of dental impaction
Full text linkIntroducere. Incluzia dentară reprezintă o
anomalie de erupție definită ca o reţinere a dintelui
în procesul alveolar. Erupţia dintelui poate fi blocată
de poziţia osului sau a dintelui adiacent sau o altă
serie de factori locali și generali, afectând dentiția
temporară și permanentă. Patologia erupției dentare
conduce la instalarea unor semne care sunt în stare
să afecteze starea generală a pacientului urmate de o
serie de complicații de ordin inflamator, complicații
ale sistemului nervos, tulburări senzitive, motorii și
senzoriale și mai grav complicații tumorale. Retenția
se referă cel mai frecvent la caninul superior permanent,
care în consecință duce la dezechilibru ocluzal și
estetic. Material și metode. Pacienta 36 ani prezintă
diagnostic prezumtiv de incluzie dentară bilaterală
stabilit în urma examenului clinic și ulterior
confirmat prin clișeu radiologic. Rezultate. Informații
suplimentare asupra diagnosticului și planului
de tratament s-au obținut prin examenul clinic și
paraclinic, studierea înregistrărilor fotostatice, modelelor
de studiu, OPG, CBCT. Concluzii. Tratamentul
incluziei dentare este unul multidisciplinar, dependent
de statusul odontal și de contextul ortodontic.
Tratamentul incluziei dentare poate fi radical prin
odontectomie și conservativ: chirurgical-ortodontic
sau chirurgical cu transplant. Cazul curent este soluționat
prin tratamentul chirurgical-ortodontic respectând
cu strictețe etapele de tratament.Introduction. Dental impaction is an eruption
anomaly defined as the retention of a tooth within the
alveolar process. Tooth eruption may be obstructed
by the position of the bone, an adjacent tooth, or a
variety of local and systemic factors, affecting both
primary and permanent dentition. Disturbances in
the eruption process can lead to clinical manifestations
that impact the patient’s general health, followed
by a series of complications, including inflammatory
conditions, nervous system disorders, sensory,
motor, and perceptual disturbances, and, in more
severe cases, tumor-related complications. Retention
most commonly affects the permanent maxillary
canine, leading to occlusal and esthetic imbalances.
Materials and Methods. A 36-year-old female
patient presented with a presumptive diagnosis of
bilateral dental impaction, established through clinical
examination and subsequently confirmed by
radiographic imaging. Results. Additional information
regarding the diagnosis and treatment plan was
obtained through clinical and paraclinical examinations,
analysis of photographic records, study models,
panoramic radiography (OPG), and cone-beam
computed tomography (CBCT). Conclusions. The
treatment of dental impaction requires a multidisciplinary
approach, depending on the dental status and
orthodontic context. Management options include
radical treatment via odontectomy or conservative
approaches, such as surgical-orthodontic intervention
or surgical treatment with transplantation. The
present case was successfully managed through a
surgical-orthodontic approach, strictly adhering to
the necessary treatment stages
Evaluarea cunoștințelor și practicilor populației privind factorii de risc și prevenirea intoxicațiilor alimentare
Full text linkIntroducere
Intoxicațiile alimentare apar frecvent din cauza igienei
necorespunzătoare și a manipulării incorecte a alimentelor. În
Republica Moldova, astfel de cazuri persistă, în ciuda reglementărilor
existente. Scopul acestui studiu a fost evaluarea nivelului de
cunoștințe și practicilor populației generale privind factorii de risc și
prevenirea intoxicațiilor alimentare.
Material și metode
Studiul a avut un caracter descriptiv, de tip transversal. Colectarea
datelor s-a realizat prin aplicarea unui chestionar online, completat
de un număr de 125 de respondenți. Instrumentul de cercetare a
cuprins 26 de întrebări și a vizat evaluarea cunoștințelor, practicilor
de manipulare a alimentelor, condițiilor de păstrare, precum și a
experiențelor personale legate de intoxicațiile alimentare.
Rezultate
Majoritatea participanților la studiu au fost de sex feminin (77,6%),
iar 22,4% au fost de sex masculin. Aproape jumătate dintre
respondenți (49,6%) s-au încadrat în categoria de vârstă 18-25 de
ani, urmați de cei cu vârste între 31-40 de ani (25,6%), 41-50 de ani
(10,4%), 26-30 de ani (8%) și peste 51 de ani (6,4%). Un procent
semnificativ (67,2%) dintre respondenți provin din mediul urban, dintre care 65,6% au studii superioare. Un număr considerabil de
participanți (97,6%) au declarat că dețin cunoștințe privind ceea ce
reprezintă o intoxicație alimentară, iar 92% afirmă că pot diferenția
această afecțiune de alte boli. În ceea ce privește identificarea
factorilor de risc, majoritatea au menționat: consumul de alimente
expirate (92,8%), prelucrarea termică incorectă (88%), igienizarea
insuficientă a spațiilor și ustensilelor (80,8%), consumul de alimente
nespălate (72%), manipularea alimentelor cu mâini murdare (68,8%),
consumul de alimente nepreparate termic suficient (64%) și
consumul de alimente crude (40%). În ceea ce privește
comportamentele legate de igiena alimentației, 53,6% dintre
respondenți declară că verifică întotdeauna termenul de valabilitate
al produselor, iar 70,4% susțin că respectă regulile de igienă a
mâinilor, deși doar 2,4% afirmă că o fac în mod consecvent.
Totodată, 97,6% dintre participanți declară că păstrează alimentele
în condiții corespunzătoare. Referitor la sursele de achiziționare a
alimentelor, majoritatea respondenților (95,2%) își procură
produsele din magazine, 32% din piețe și 19,2% de la comercianți
individuali. Cu toate acestea, 68% dintre participanți au suferit cel
puțin o intoxicație alimentară, însă doar 39,2% dintre aceștia au
apelat la asistență medicală. Totodată, 88,8% dintre respondenți
consideră intoxicațiile alimentare o problemă gravă de sănătate
publică.
Concluzii
Datele evidențiază un nivel bun de informare, dar și lacune în
aplicarea practică a normelor de igienă alimentară. Prevenirea
eficientă a intoxicațiilor necesită educație, conștientizare,
monitorizare și promovarea unor comportamente corecte în rândul
populației
Relația dintre schimbările climatice și afecțiunile sistemului nervos
Full text linkIntroducere
Schimbările climatice afectează sănătatea umană, inclusiv sistemul nervos,
prin mecanisme fiziopatologice directe și influențe psihosociale generate
de temperaturi ridicate, poluare și fenomene extreme. Sistemul nervos
este deosebit de sensibil la factori de stres externi, iar creierul uman
are o capacitate limitată de adaptare la condiții de mediu extreme.
Scopul studiiului a fost înțelegerea legăturii dintre schimbările
climatice și afecțiunile sistemului nervos.
Material și metode
A fost realizată o revizie narativă a literaturii (2019 - martie 2024)
prin căutări în PubMed, Science Direct și Scopus, precum și în
rapoarte ale Organizației Mondiale a Sănătății, ale Agenției Europene
pentru Mediu și Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările
Climatice. Au fost incluse articole despre impactul schimbărilor
climatice asupra sistemului nervos, excluzându-le pe cele cu acces
restricționat sau fără relevanță neurologică. Cuvinte-cheie: „climate
change”, „air pollution”, „heat waves”, „climate anxiety”, „ecoanxiety”. „neurological disorders”. „neurodege-neration; „epilepsy”,
„mental health”, „nervous system”.
Rezultate
Analiza studiilor de specialitate a evidențiat multiple moduri prin care
schimbările climatice influențează sistemul nervos. Rezultatele obținute pot fi grupate în mai multe categorii. Una din categorii este
poluarea aerului și afecțiunile neurodegenerative. Poluanți
atmosferici precum particulele fine (PM2.5), dioxidul de azot (NO₂) și
ozonul troposferic au fost asociați cu creșterea riscului de boli
neurodegenerative. Expunerea cronică la poluare favorizează
procesele de inflamație sistemică și neuroinflamație, ducând la
deteriorarea barierei hemato-encefalice și la acumularea de proteine
toxice în creier. Categoria exprimată prin valuri de căldură extremă
asociază creșterea internărilor pentru accidente vasculare cerebrale.
Acest fenomen este explicat prin deshidratare, creșterea vâscozității
sângelui și instabilitate hemodinamică. Temperaturile ridicate pot
declanșa crize epileptice la pacienții cu epilepsie. La pacienții cu
scleroză multiplă, temperaturile crescute pot duce la exacerbarea
simptomelor neurologice, cauzând deteriorarea temporară a
funcțiilor motorii și senzoriale. O altă categorie includ evenimentele
meteorologice extreme ca furtunile, inundațiile, incendiile de
vegetație și alte dezastre naturale cauzate de schimbările climatice și
sunt asociate cu creșterea cazurilor de tulburări de stres
posttraumatic, depresie, anxietate și tulburări de adaptare.
Concluzii
Confruntarea cu riscurile schimbărilor climatice necesită colaborare
între domenii precum neurologia, psihiatria, epidemiologia,
sănătatea publică, ecologia, politicile sociale ș.a. Eforturile trebuie să
se concentreze nu doar pe tratament, ci și pe prevenție prin
monitorizarea factorilor de mediu, educație pentru sănătate,
protejarea grupurilor vulnerabile, dezvoltarea sistemelor de sănătate
reziliente la crizele climatice
Modificări cardiovasculare induse de tratamentul antitumoral în limfoamele non-Hodgkin. Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 321.03 – Cardiologie
No full textActualitatea și importanța problemei abordate. Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul pacienților diagnosticați cu diferite tipuri de procese tumorale [1]. Deși majoritatea pacienților cu procese tumorale decedează din cauza bolii în sine, complicațiile cardiovasculare reprezintă a doua cauză de mortalitate [2]. Acest fenomen este descris și în cadrul derulării tratamentului limfoamelor non-Hodgkin (LNH). Totuși, înțelegerea și detectarea timpurie a complicațiilor cardiovasculare în terapia LNH rămâne o provocare nerezolvată [3]. Limfoamele non-Hodgkin sunt tumori maligne, care se dezvoltă din țesut limfoid, și sunt caracterizate printr-o heterogenitate genetică, clinică, de tratament și prognostic. LNH au un spectru larg de evoluție clinică, care variază de la cele mai indolente la cele mai agresive forme ale bolii [4]. Aceste limfoame sunt unele dintre cele mai frecvente maladii hematologice maligne și constituie 3.1 – 4.3% din structura tuturor tumorilor maligne [5]. În Republica Moldova, diagnosticul de LNH, la majoritatea pacienților (87%), este stabilit în stadii avansate ale bolii [6]. Rata de supraviețuire, peste 5 ani după stabilirea diagnosticului, a înregistrat o creștere semnificativă, de la 46% în 1975 la 72.7% în perioada 2010-2016. Această îmbunătățire se atribuie introducerii și utilizării unor noi scheme și agenți chimioterapici în tratament [7]. În prezent, opțiunile terapeutice implică combinații complexe de imunoterapie, chimioterapice, radioterapie. Ca urmare a tratamentului, numeroși supraviețuitori ai proceselor tumorale prezintă un risc crescut de a dezvolta complicații cardiovasculare [8]. Înțelegerea diverselor efecte adverse cardiovasculare asociate terapiei LNH este esențială pentru prevenirea eficientă și gestionarea adecvată a acestora. Severitatea cardiotoxicității este influențată de o serie de factori, inclusiv de mecanismul de acțiune al medicației specifice utilizate, doza inițială și cumulativă, modul de administrare, existența factorilor de risc cardiovascular, predispoziția genetică și vârsta pacienților [9]. Efectele adverse ale terapiei antitumorale pot apărea fie imediat, în timpul tratamentului, fie în termen de luni sau chiar ani după finalizarea acestuia. Printre cele mai frecvente complicații cardiovasculare asociate tratamentului pentru LNH se numără disfuncția cardiacă legată de terapia antitumorală, care poate varia de la forme asimptomatice până la insuficiență cardiacă manifestă, hipertensiune arterială, tromboembolism venos, aritmii și afecțiuni ale pericardului [10]. [...
Accesibilitatea serviciilor medicale specializate pentru pacienții cu psoriazis
No full textContext Psoriazisul reprezintă o problemă importantă de sănătate publică cu un impact major
asupra calității vieții, respectului, a autoafirmării persoanei. Această patologie prezintă o povară
înaltă a infirmității, risc crescut de mortalitate prematură din cauza comorbidităților. În Republica
Moldova 8000 cazuri anual sunt luate la evidență și lipsesc evidențe naționale privind
accesibilitatea serviciilor specializate pentru acești pacienți. Scopul acestei cercetări a fost de a
evalua accesibilitatea serviciilor medicale specializate pentru pacienții cu Psoriazis în vederea
elaborării unor recomandări practice privind identificarea soluțiilor de îmbunătățire a asistenței
spitalicești și de ambulator în contextul acestei maladii.
Metode: Tipul studiului: descriptiv, transversal, mixt (cantitativ-calitativ). Partea cantitativă a
studiului a fost realizată prin aplicarea unui chestionar pe un eșantion de 385 pacienți de pe întreg
teritoriul Republicii Moldova în perioada noiembrie 2024-martie 2025. Studiul calitativ a fost
realizat prin organizarea de focus-grupuri cu medici de familie și dermatologi, și interviuri în
profunzime cu factorii de decizie din sistemul medical din Republica Moldova. Metodele
studiului: de observare, sociologică, matematică, comparativă, grafică, analitică, descriptivă.
Rezultate: Din numărul total de pacienți participanți la studiu, cei mai mulți au fost de sex
feminin, cu vârsta între 31 și 45 de ani, cu reședința în mediul urban și rural în proporție
comparabile. La majoritatea debutul bolii fiind în copilărie sau la o vârstă tânără. La majoritatea
diagnosticul a fost stabilit în baza manifestărilor clinice, la o pătrime a fost efectuat examenul
histopatologic. Accesibilitatea informațională este importantă – există rezerve referitor la nivelul
de informare al pacienților, de cunoaștere a psoriazisului în societate. Cea mai acută problemă este
accesibilitatea financiară. Majoritatea pacienților declară costuri ridicate pentru deplasare la
medicul specialist, remediile medicamentoase sistemice și topice în mare parte accesibile în RM,
însă prea costisitoare. Procedurile de fizioterapie dermatologică, esențiale pentru pacienții cu
psoriazis, sunt disponibile doar la nivel terțiar. Există bariere geografice ale accesibilității la
asistența medicală: distanța mare de parcurs, dificultatea fizică de deplasare și lipsa medicilor
specialiști.
Discuții: Studiul evidențiază prezența unor bariere ale accesibilității la servicii specializate pentru
pacienții cu psoriazis. Studiul a relevat o listă scurtă de medicamente compensate, lipsa
tratamentului biologic, prețul înalt al medicamentelor și insuficiența cunoștințelor pacienților, fiind
esențială fondarea Societății Pacienților cu psoriazis, fapt care ar reduce presiunea și stigmatizarea
prin sporirea nivelului de instruire și informare referitor la psoriazis. Există necesitatea unor
mecanisme noi de finanțare, crearea Registrului pacienților cu psoriazis pentru planificarea
acțiunilor și resurselor, precum și implementarea unor cursuri de formare continuă a medicilor de
familie referitor la psoriazis. O soluție eficientă, care ar spori accesibilitatea asistenței
dermatologice ar fi teledermatologia, sunt necesare eforturi consolidate pentru instituția unui
program național de tratament sau de conduită a pacienților cu psoriazis, fie prin acoperirea din
partea CNAM cu rambursare sau prin alte metodologii, introducerea tratamentului biologic
sustenabil și compensat din resursele statului. Eliminarea acestor lacune și bariere ar spori
accesibilitatea pacienților la terapii eficiente și inovative, ar reduce stigmatizarea și ar spori
calitatea vieții acestor pacienți
Cardiovascular changes in pregnancy and the associated risks - preeclampsia
No full textIntroducere. În sarcină apar adaptări vitale - cordul suferă o hipertrofie ventriculară stângă fiziologică, fără fibroză, prin căile de semnalizare PI3K/Akt/GSK3ß, MAPK, şi cal-cineurină. Maladaptarea acestor mecanisme poate cauza preeclampsia - boală hipertensivă, cu proteinurie, după săptămâna 20 de gestaţie. Scop şi obiective. Prin prezentul studiu s-a propus analiza modificărilor cardiovasculare materne şi identificarea mecanismelor patogenice implicate în dezvoltarea preeclampsiei, optimizând diagnosticul precoce. Material şi metode. Studiul prezintă o analiză a opt articole cu text integral selectate din bazele de date PubMed, MDPI, AHA/ASA Journals, Journal of Endocrinology, Biomedcentral, Journals of the American College of Cardiology, Frontiers in endocrinology, folosind cuvintele cheie preeclampsie, placentă, hipertensiune, vasoconstric-ţie, trofoblast. Rezultate. Sindromul clinic începe prin invazia anormală a trofoblastelor în arterele spirale ale uterului. Urmează o perfuzie uteroplacentară scăzută, care duce la hipoxie şi stimulează eliberarea de factori antiangiogenici - sFlt-1 şi sEng. Aceştia leagă şi inactivează factorii angioge-nici - VEGF şi PIGF. Ca urmare, VEGF nu activează sintetaza endotelială a oxidului nitric, rezultând o producţie scăzută de oxid nitric (vasodilatator). În pofida activării sistemului renină-angiotensină-aldosteron, nivelul angiotensinei II este scăzut, însă sensibilitatea vasculară la aceasta este paradoxal crescută, contribuind astfel la hipertensiune. Concluzii. Deşi preeclampsia are un impact semnificativ asupra sănătăţii materno-fetale, patogeneza sa incomplet elucidată frânează progresul terapeutic. Managementul actual este simptomatic, axându-se pe controlul valorilor tensionale, neuroprotecţie şi inducerea naşterii la momentul optim recomandat.Introduction. In pregnancy, vital adaptations occur - the heart undergoes left ventricular hypertrophy (no fibrosis), through the PI3K/Akt/GSK3ß, MAPK signaling pathways, calcineurin. Maladaptation of these mechanisms can cause preeclampsia - a hypertensive disease, with proteinuria, after 20 weeks of gestation. Objective. The present study aimed to analyze maternal cardiovascular changes and to identify pathogenic mechanisms involved in the development of preeclampsia, optimizing early diagnosis. Material and methods. The study presents an analysis of eight full-text articles selected from PubMed, MDPI, AHA/ASA Journals, Journal of Endocrinology, Biomedcentral, Journals of the American College of Cardiology, Frontiers in endocrinology databases, using the keywords preeclampsia, placenta, hypertension, vasoconstriction, trophoblast. Results. The clinical syndrome begins with the abnormal invasion of trophoblasts into the spiral arteries of the uterus. This is followed by a low uteroplacental perfusion, which leads to hypoxia and stimulates the release of antiangiogenic factors - sFlt-1, sEng. They bind and inactivate the angiogenic factors - VEGF and PIGF. As a result, VEGF doesn’t activate the endothelial nitric oxide synthase, resulting in decreased nitric oxide (vasodilator) production. Despite the activation of the renin-angiotensin-aldosterone system, angiotensin II levels are low, but vascular sensitivity to it is paradoxically increased, thus contributing to hypertension. Conclusion. Although preeclampsia has a significant impact on maternal-fetal health, its incompletely elucidated pathogenesis hampers therapeutic progress. Current management is symptomatic, focusing on blood pressure control, neuroprotection and induction of labor at the recommended time
Evolution of clinical manifestations in an infant with inherited metabolic disorders
No full textIntroducere. Dereglările metabolice ereditare reprezintă un grup de boli rare, ce pot fi transmise pe cale genetică sau pot apărea în urma unor mutaţii spontane. Aceste tulburări pot debuta la orice vârstă, iar diagnosticarea precoce este esenţială pentru iniţierea tratamentului adecvat şi prevenirea complicaţiilor. Scop. Evaluarea importanţei diagnosticării precoce a dereglărilor metabolice ereditare, realizată prin analiza a unui caz clinic cu manifestări severe şi afectare multisistemică complexă. Material şi metode. Datele clinice şi paraclinice ale pacientului au fost obţinute printr-o analiză detaliată a fişei medicale, care au fost colectate în cadrul secţiei de terapie intensivă şi secţiei de alergologie din cadrul Institutului Mamei şi Copilului, incluzând investigaţii de laborator complexe şi o monitorizare continuă pe parcursul întregii internări. Rezultate. Sugarul de 3 luni a fost internat în stare gravă, prezentând anemie severă (Hb 67-75 g/L), insuficienţă hepatică cu sindrom de citoliză (ASAT 1014 U/L, ALAT 225 U/L), coagulopatie (INR 3,1-4,0) şi erupţii cutanate extinse cu excoriaţii în zonele inghinale şi fesiere. Investigaţiile de laborator au evidenţiat a-fetoproteină crescută (231 ng/mL), metaboliţi specifici (galactoză şi galactitol) în urină, sugestivi pentru galactozemie. Aceste rezultate au indicat necesitatea prelevării probelor biologice pentru studii genetice. Excluderea laptelui matern şi folosirea formulelor fără galactoză şi lac-toză a determinat o ameliorare clinică evidentă. Concluzii. Cazul prezentat evidenţiază importanţa diagnosticării precoce a dereglărilor metabolice ereditare cu implementarea screeningului neonatal specific. Intervenţiile timpurii în conduita pacienţilor au rol decisiv în preîntâmpinarea complicaţiilor multisistemice induse de dereglările metabolice.Introduction. Inherited metabolic disorders represent a group of rare diseases that can be transmitted genetically or may appear as a result of spontaneous mutations. These disorders can begin at any age, and early diagnosis is essential for initiating appropriate treatment and preventing complications. Objective. Assessment of the importance of early diagnosis of inherited metabolic disorders, carried out through the analysis of a clinical case with severe manifestations and complex multisystem involvement. Material and methods. The clinical and paraclinical data of the patient were obtained through a detailed analysis of the medical records, which were collected in the intensive care and allergology departments within the Mother and Child Institute, including complex laboratory investigations and continuous monitoring throughout the entire hospitalization. Results. The 3-month-old infant was admitted in critical condition, presenting with severe anemia (Hb 67-75 g/L), hepatic failure with cytolysis syndrome (AST 1014 U/L, ALT 225 U/L), coagulopathy (INR 3.1-4.0), and extensive skin eruptions with excoriations in the inguinal and gluteal areas. Laboratory investigations revealed elevated a-fetoprotein (231 ng/ mL) and specific urinary metabolites (galactose and galac-titol), suggestive of galactosemia. These findings indicated the need for collecting biological samples for genetic studies. The exclusion of breast milk and use of galactose- and lactose-free formulas led to marked clinical improvement. Conclusion. The presented case highlights the importance of early diagnosis of inherited metabolic disorders and the implementation of specific neonatal screening. Early interventions in patient management play a decisive role in preventing multisystem complications induced by metabolic disorders
Fruits and non-edible parts of the species Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot - valuable sources of mineral elements
No full textMulțumiri
Această lucrare este susținută financiar de Proiectul Ministerului Cercetării, Inovației și Digitalizării, CNCS-UEFISCDI, numărul PN-IV-P8-
8.3-ROMD-2023-0307, din cadrul PNCDI IV.Introducere. Aronia este cultivată pentru fructe sale, utilizate atât în scop alimentar, cât şi terapeutic. Studiile fi-tochimice au evidenţiat că şi alte părţi ale plantei conţin compuşi chimici valoroşi. Astfel, cercetarea părţilor necomestibile ale plantei devine relevantă pentru o valorificare eficientă a acestora. Scop. Realizarea unui studiu comparativ al conţinutului de elemente minerale în părţile necomestibile (flori, frunze, lăstari, scoarţă), precum şi în fructele speciei A. melanocarpa (Michx.) Elliot. Material şi metode. Probele vegetale (frunze în diferite stadii de dezvoltare -preînflorire, înflorire şi maturitate-, flori, fructe, lăstari de 1 şi 3 ani, scoarţă de 1 şi 3 ani) au fost recoltate din cadrul CŞPDPM a USMF "Nicolae Testemiţanu”. Conţinutul de elemente minerale a fost analizat prin spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv (ICP-MS). Rezultate. Conţinutul de fosfor (P) urmează ordinea: frunze preînflorire > flori > frunze înflorire > frunze mature > fructe > scoarţă şi lăstari 1 an > scoarţă 3 ani > lăstari 3 ani. Pentru potasiu (K): flori > frunze preînflorire > fructe, cu valori înjumătăţite în frunze mature ~ scoarţă şi lăstari 1 an > scoarţă şi lăstari 3 ani. Pentru mangan (Mn) concentraţia maximă se înregistrează în frunzele mature, urmată de o scădere treptată de aproximativ 30% în frunzele înflorite. Fier (Fe): frunze înflorire > scoarţă si lăstari de 3 ani> flori ~ lăstari 1 an > frunze preîn-florire > fructe. Frunzele şi florile prezintă niveluri ridicate de Mg, Ca, Zn. Concluzii. Conţinutul de elemente minerale variază semnificativ între diferitele organe ale plantei A. melanocarpa. Frunzele şi florile acumulează cele mai ridicate concentraţii de minerale esenţiale, evidenţiindu-se ca părţi cu potenţial valorificabil în scopuri nutriţionale sau farmaceutice.Introduction. Aronia is cultivated for its fruits, which are used for both nutritional and therapeutic purposes. Phytochemical studies have shown that other parts of the plant also contain valuable bio compounds. Therefore, researching the non-edible parts of the plant becomes relevant for their efficient valorization. Objective. Conducting a comparative study of the mineral content in the non-edible parts (flowers, leaves, shoots, bark), as well as in the fruits of the species A. melanocarpa (Michx.) Elliot. Material and methods. Plant samples (leaves at different developmental stages - pre-flowering, flowering, and maturity - as well as flowers, fruits, 1- and 3-year-old shoots, and 1- and 3-year-old bark) were collected from the CŞPDPM of Nicolae Testemiţanu University. The mineral content was analyzed using inductively coupled plasma mass spectrometry (ICP-MS). Results. Phosphorus (P) content followed the order: pre-flowering leaves>flowers> flowering leaves>mature leaves>fruits>bark and 1-year-old shoots>3-year-old bark > 3-year-old shoots. For potassium (K): flowers > pre-flowering leaves > fruits, with halved values in mature leaves ~ bark and 1-year-old shoots > bark and 3-year-old shoots. Manganese (Mn) reached its highest concentration in mature leaves, followed by a gradual decrease of approximately 30% in flowering leaves. Iron (Fe): flowering leaves > bark and 3-year-old shoots > flowers ~ 1-year-old shoots > pre-flowering leaves > fruits. Leaves and flowers showed high levels of Mg, Ca, and Zn. Conclusion. The mineral content varies significantly among the different organs of the Aronia melanocarpa (Michx.) Elliot plant. Leaves and flowers accumulate the highest concentrations of essential minerals, highlighting their potential for nutritional or pharmaceutical valorization
Preliminary assessment of HEV exposure and obstetric outcomes in pregnant women in Moldova
No full textIntroduction. Hepatitis E virus (HEV) infection is an increasingly recognized public
health concern, particularly for pregnant women who are at greater risk of severe disease
and adverse pregnancy outcomes. In regions where sanitation and water safety may be
variable, understanding the prevalence of HEV and related factors is essential to develop
effective preventive strategies.
Purpose of the study. This study aimed to assess the seroprevalence of Anti-HEV IgG and
IgM antibodies in pregnant women from different geographic areas of Moldova and to
explore their obstetric histories, presence of recent clinical symptoms, and previous
pregnancy complications.
Material and methods. A cross-sectional descriptive study was conducted involving 256
pregnant women from northern, central, and southern regions of Moldova. Each participant
underwent serological testing for Anti-HEV IgG and IgM antibodies. Information was also
collected regarding the number of previous pregnancies, history of obstetric complications,
presence of recent symptoms suggestive of viral infection, and environmental risk exposures
such as source of drinking water and contact with animals. Data analysis involved
descriptive statistics including frequency distributions and mean values.
Results. The seroprevalence of anti-HEV IgG was 6.6% (17 of 256 women), while 5.1% (13
women) tested positive for anti-HEV IgM, indicating recent infection. The majority of
participants (64%) resided in the central region, followed by 19% in the north and 17% in the
south. The mean number of previous pregnancies was 1.87, with some women having up to
nine. Complications in previous pregnancies were reported by approximately 25% of
participants, the most common being cesarean sections, antenatal deaths, and pregnancy
stagnation. Notably, 75% of women reported no prior complications. Regarding clinical
presentation, 94% of women denied recent symptoms, 5.5% reported fatigue, and only one
case presented with both fatigue and dark urine. Concerning environmental exposure, most
participants used centralized water supplies and denied high-risk behaviors such as
consuming undercooked meat or contact with pigs or wild animals.
Conclusions. This study revealed a moderate prevalence of HEV exposure among pregnant
women in Moldova, with most cases remaining asymptomatic. The findings highlight the
importance of continued monitoring of HEV infection, especially among women with
complex obstetric histories. Early recognition of HEV exposure, coupled with targeted public
health education and improved sanitation measures, may help mitigate adverse outcomes
for both mothers and infants