Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Not a member yet
29298 research outputs found
Sort by
Tăcerea fluxului sanguin: un caz clinic de ocluzie a arterei centrale a retinei
Get PDFIntroducere: Ocluzia arterei centrale a retinei (OACR) o urgenta majora oftalmologica, care
reprezintă blocarea bruscă a arterei centrale retiniene, care are ca rezultat hipoperfuzie
retiniană, leziuni celulare rapid progresive şi pierderea vederii. Viabilitatea retinei depinde
de gradul de colateralizare şi de durata ischemiei.
Scopul lucrării: Prezentarea unui caz clinic de ocluzie a arterei centrale a retinei.
Material și Metode: Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa
medicală a pacientului. Bolnavul a fost investigat prin biomicroscopie, tomografie în
coerență optică a maculei.
Rezultate: Bărbat, 52 de ani, spitalizat la SCR S.Oftalmologie cu diagnostic: OS Ocluzie a
arterei centrale ale retinei. Pacientul s-a adresat desinestătător la SCR S. Oftalmologie cu
acuze la pierderea bruscă a acuitații vizuale la ochiul stîng, însoțită de cefalee. Examinarea
acuității vizuale: Vis OD/OS = 1.0/p.l.incertae. Biomicroscopie: OS Globul ocular linistit,
cornee transparenta, CA medie, pupila în midriaza, slab reactiva, cristalin transparent. FO
PNO roz-pal, retina albicioasa ischemiata, macula – aspect de cireasă roșie, artera retiniana
centrala ocluzionata, vene discontinue. OD Fără modificări patalogice. A fost efectuată OCT
macula + Fundus Foto : OS Macula - aspect de cireasă roșie, retina palida ischemiată. OD
Fără modificări patalogice. În secție pacientul a primit tratament local hipotensiv și
corticosteroizi, general – cu angioprotectoare, diuretice.
Concluzie: În pofida faptului că pacientul s-a adresat repede la SCR S. Oftalmologie,
acuitatea vizuală a rămas sub valorile funcționale satisfacătoare din cauză leziunii profunde
ale retinei – Ocluzia arterei centrale a retinei, care duce la tulburări de circulație sanguină și
ischemie retiniană
The influence of antidiabetic treatment on the survival rate of patients with type 2 diabetes mellitus
Get PDFIntroducere. Numărul pacienţilor cu diabet zaharat (DZ) la nivel mondial este în continuă creştere, estimările Federaţiei Internaţionale de Diabet din anul 2000 pentru anul 2017 fiind depăşite cu 281%. Un alt aspect îngrijorător este faptul că aproximativ 1 din 2 persoane (49,7%) au DZ, dar nu sunt diagnosticate. Scop. Lucrarea de faţă face parte din-tr-un studiu mai amplu cu privire la complicaţiile diabetului zaharat şi urmăreşte, specific, impactul tratamentului asupra ratei de supravieţuire la pacienţii cu DZ. Material şi metode. Studiul retrospectiv a fost realizat pentru perioada 2009 - 2019, în cabinetul specialitate şi a avut în vedere analiza fişelor medicale în format fizic şi electronic ale pacienţilor arondaţi. Din documentele puse la dispoziţie, au fost extrase o serie de date, dintre care menţionăm tipul de medicaţie aferent patologiei de bază. Rezultate. Pacienţii care au în tratament 4 antidiabetice orale au avut o rată de supravieţuire de 100% în primii 25 ani de la diagnosticare. Cei cu triplă terapie au prezentat o scădere gradată, dar accelerată a ratei de supravieţuire în primii 20 ani post diagnostic, similar celor cu monoterapie. Pacienţii cu biterapie au prezentat o diagramă uniformă a ratei de supravieţuire în primii 10 ani, care scade treptat la 15% între 10-30 ani post diagnostic. Pacienţii care îşi controlează glicemia doar prin alimentaţie au o rată de supravieţuire foarte bună doar în primii 10 ani, ulterior şansele de supravieţuire se minimizează la 30 ani de la diagnosticare. Concluzii. Prezentul studiul a arătat că pacienţii cu DZ tip 2 care au primit tratament medicamentos cu 4 antidiabetice orale au prezentat o rată de supravieţuire foarte bună. Deşi statusul glicemic pare cel mai bine controlat prin acest regim, sunt necesare studii multiple pentru a fundamenta această idee.Introduction. The number of patients with diabetes mellitus (DM) worldwide is continuously increasing, with the International Diabetes Federation’s estimates from the year 2000 for the year 2017 being exceeded by 281%. Another worrying aspect is that approximately 1 in 2 people (49.7%) have DM but are not diagnosed. Objective. The current research is part of a larger study regarding the complications of diabetes mellitus and specifically examines the impact of treatment on the survival rate of patients with DM. Material and methods. The retrospective study was conducted for the period 2009 - 2019, in the specialty clinic, and involved the analysis of patients’ medical records in both physical and electronic formats. From the documents provided, a series of data were extracted, including, notably, the type of medication related to the main pathology. Results. Patients treated with four oral antidiabetic drugs had a 100% survival rate in the first 25 years after diagnosis. Those on triple therapy showed a gradual but accelerated decline in survival rate during the first 20 years post-diagnosis, similar to patients on monotherapy. Patients receiving dual therapy exhibited a steady survival rate during the first 10 years, which gradually decreased to 15% between 10 and 30 years after diagnosis. Patients who control their blood sugar solely through diet have a very good survival rate only in the first 10 years; afterward, their chances of survival significantly diminish by 30 years post-diagnosis. Conclusion. The present study showed that patients with type 2 diabetes who received medical treatment with four oral antidiabetic drugs had a very good survival rate. Although glycemic status seems best controlled by this regimen, multiple studies are needed to substantiate this idea
Vascularization of breast carcinoma in associated diabetes mellitus
Get PDFIntroducere. Microambianţa poate influenţa evoluţia şi tratamentul tumorilor. Diabetul zaharat tip 2 (DZT2) dezvoltă dereglări metabolice cu repercusiuni inclusiv asupra vascularizării şi structurii vaselor existente. Nu există date concludente despre componenţa vasculară în carcinomul mamar, asociat cu diabet zaharat. Scop şi obiective. Evaluarea comparativă a densităţii vasculare în stroma intra- şi peritumorală a carcinomului mamar de tip NST, cu şi fără diabet zaharat tip 2 asociat în vederea personalizării tratamentului. Material şi metode. Secţiunile (3-5 |tm, de la 58 paciente cu carcinom mamar tip NST, cu şi fără DZT2 asociat, în loturi egale) au fost procesate tradiţional (HE) şi IHC (Dako Autostainer Link 48) pentru CD34 (cod IR632/ RTU/30min, vizualizare EnVision K8002). Rezultatele au fost analizate (SPSS 23.0) statistic (X±SD, M (mediana), t-Student, corelaţie după Pearson). Rezultate. Grupele au fost omogene după vârstă (63.2±6.5, M=64 vs 64.5±7.9, M=63, p=0.7). Glucoza serică (metoda colorimetrică, Se-lectra Pro XL) a fost statistic mai mare la asocierea DZT2 (4.7±0.5, M=4.6 vs 9.9±3.1, M=9, p=0.001 ). Conţinutul intratumoral al vaselor CD34+ a fost mai înalt la asocierea DZT2 (12.8±12.1, M=12 vs 10.5±8.3, M=9, p=0.03). Densitatea vaselor din zona peritumorală a fost statistic similară (16±7.3, M=16 vs 14±8.5, M=14, p=0.4). În ambele grupe nivelul glucozei nu a influenţat (p>0.05) densitatea vasculară intra- şi peritumorală. Pragul statistic scontat nu a fost atins şi la corelarea numărului de vase de ambele localizări. Concluzii. DZT2 modifică microambianţa carcinomului mamar prin sporirea numărului de vase CD34+ în stroma tumorală. Rezultatele indică că pacienţii cu DZT2 asociat tumorii necesită abordări diagnostice şi terapeutice personalizate. Rămâne de elucidat mecanismul de neovascularizare implicat la asocierea DZT2.Introduction. Microenvironment can influence tumor progression and treatment. Type 2 diabetes mellitus (T2DM2) develops metabolic derangements with repercussions on vascularization and structure of existing vessels. There are no conclusive data on vascular composition in breast carcinoma associated with diabetes mellitus. Objective. Comparative assessment of vascular density in the intra- and peri-tumoral stroma of NST breast carcinoma with and without associated type 2 diabetes mellitus for personalization of treatment. Material and methods. Sections (3-5 |tm, from 58 patients with breast NST carcinoma, with and without associated T2DM, in equal lots) were processed traditionally (HE) and IHC (Dako Autostainer Link 48) for CD34 (code IR632/RTU/30min, EnVision K8002 visualization). Results were analysed (SPSS 23.0) statistically (X±SD, M (median), t-Student, Pearson correlation). Results. Groups were homogeneous by age (63.2±6.5, M=64 vs 64.5±7.9, M=63, p=0.7). Serum glucose (colorimetric method, Selectra Pro XL) was statistically higher in the association with T2DM (4.7±0.5, M=4.6 vs 9.9±3.1, M=9, p=0.001). Intratumoral content of CD34+ vessels was higher in the association with T2DM (12.8±12.1, M=12 vs 10.5±8.3, M=9, p=0.03). The density of vessels in the peritumoral area was similar (16±7.3, M=16 vs 14±8.5, M=14, p=0.4). In both groups, glucose level did not influence (p>0.05) vascular density. The expected statistical threshold was also not reached when correlating the number of vessels in both locations. Conclusion. T2DM modifies the microenvironment of tumor by increasing the number of CD34+ vessels in the tumor stroma. The results indicate that patients with T2DM associated require personalized approaches. The mechanism of neovascularization involved in the association of T2DM remains to be elucidated
Rolul statutului imun în prognosticul vital al anomaliilor congenitale de tract digestiv la nou-născuți și sugari
Get PDFIntroducere. Anomaliile congenitale de tract digestiv constituie cauza
principală de morbiditate și mortalitate la nou-născuți și sugari. Complexitatea
lor, diagnosticul precoce, tehnicele chirurgicale, calitatea îngrijirii
postoperatorii, precum și statutul imun prezintă factori determinanți ai
prognosticului vital. Studiile clinice sugerează că, sistemul imun neonatal este
evaluat prin imaturitate funcțională, cu deficit al răspunsului umoral și celular.
Este unanim recunoscut că, dezechilibrele imunologice se alterează în
intervențiile chirurgicale precoce, în spitalizările de durată, cât și la asocierea
infecției nosocomiale.
Materiale și metode. În studiu au fost introduși 38 nou-născuți și 22 sugari cu
anomalii congenitale de tract digestiv, rezolvați chirurgical, în a.2022 – 2024 în
CNȘPCP ,,Natalia Gheorghiu”. Au fost analizate imaturitatea imunologică,
malformațiile asociate, recidivele și complicațiile septice postoperatorii. Au fost
evaluate imunoglobulinele serice IgG, IgM, IgA, distribuția subpopulaților
limfocitare, și răspunsul la profilaxia antiinfecțioasă. Datele au fost introduse și
analizate în chestionarul elaborat.
Rezultate. Starea imunității la nou-născuți și sugari cu anomalii congenitale de
tract digestiv s-a caracterizat prin creșterea precursorilor limfocitelor T și B, T
imature, a neutrofilelor, cu un deficit important de celule imunocompetente
mature. Atât deficitul imun umoral, celular, cât și stresul oxidativ sporit,
amplificat de intervenția chirurgicală, au determinat un risc crescut de
complicații septice ca: pneumonia, peritonita, osteomielita, meningita și
decesele. La pacienții cu sindroame genetice sau cu imunodeficiențe asociate sau înregistrat o multitudine semnificativă de complicații, unele incompatibile
cu viața. S-au înregistrat patologii concomitente, ca patologia pulmonară–
15,3%, sistemului nervos central – 14,5%, renourinară–17,3%, sistemului
imun–20,9%. A fost selectată terapia imunomodulatoare, cu reducerea
complicațiilor severe și ameliorarea supraviețuirii postoperatorii.
Concluzii. Nou-născuții și sugarii cu anomalii congenitale de tract digestiv
prezintă deficit de celule imunocompetente mature, ceea ce determină o
susceptibilitate crescută la infecții. Evaluarea imunologică și măsurile de
profilaxie antiinfecțioasă contribuie la reducerea complicațiilor postoperatorii și
la ameliorarea supraviețuirii pacienților
Suspecție carcinom scuamos conjuctival. Caz clinic
Get PDFIntroducere: Carcinomul scuamos conjunctival este o formă de cancer a suprafeței ochiului,
care apare ca o leziune albicioasă sau galben-rozalie. Este cel mai frecvent cancer al
conjunctivei și este cauzat de o creștere anormală a celulelor epiteliale scuamoase, asociată
cu factori precum expunerea excesivă la soare (radiații UV) și infecția cu papilomavirus
uman (HPV).
Scopul lucrării: Prezentarea unui caz clinic al unui pacient cu suspecție la carcinom
scuamos conjuctival, cu prezentarea diagnosticului diferențial și evidențierea importanței
biopsiei pentru stabilirea diagnosticului final.
Materiale și metode: Anamneza, datele clinice și paraclinice au fost colectate din fișa de
observație clinică. Explorările au inclus: examinarea oftalmologică completă și biopsia
conjuctivei.
Rezultate: Pacientul X s-a prezentat de urgență la SCR, Secția Oftalmologie cu următoarele
acuze: durere și discomfort la OS. Din spusele pacientului de aproximativ 2 ani a observat
apariția unei formațiuni la nivelul conjuctivei la OS, iar acuzele sus-numite au aparut în urmă
cu aproximativ 6 luni. A fost recomandată efectuarea biopsiei conjuctivei pentru stabilirea
diagnosticului.
Concluzie: Suspiciunea de carcinom scuamos conjunctival necesită o evaluare atentă și un
diagnostic diferențial riguros. Biopsia este esențială pentru confirmarea diagnosticului și
orientarea tratamentului corect, asigurând un prognostic favorabil și conservarea funcției
oculare
Pneumonia comunitară la copilul mic: mecanisme fizio-patogenice și direcții actuale de cercetare
Get PDFRezumat:
Pneumonia comunitară rămâne una dintre cele mai frecvente cauze de
morbiditate în rândul copiilor, în special la copilul de vârstă mică, având un
impact negativ asupra sistemului de sănătate. Pneumonia comunitară rămâne pe
„podiumul” cauzelor de mortalitate infantilă la nivel mondial, cu o frecvență
crescută a formelor severe în țările în curs de dezvoltare, caracterizate prin
accesibilitate redusă la serviciile medicale, infrastructură deficitară a sistemului
de sănătate și control precar al factorilor de risc. Copilul nu este un „adult în
miniatură”, ci prezintă însușiri diferite care îl fac mai vulnerabil, prin
dezvoltarea incompletă structurală și funcțională a organelor sale, printr-o
maturizare în contratimp a sistemelor care îl alcătuiesc și prin lipsa capacității
de adaptare la diversele cerințe ale mediului. O categorie aparte o reprezintă
copiii cu imunodeficiențe primare sau secundare, care au un răspuns
imunologic diferit și la care prevenția prin vaccinare și recunoașterea semnelor
de alarmă joacă un rol crucial. Rolul educației populaționale rămâne vital în
managementul general al pneumoniei comunitare, atât la copilul fără
comorbidități, cât și la copilul imunodeprimat, plecând de la screening,
diagnostic precoce, înlăturarea factorilor de risc, tratarea comorbidităților și, nu
în ultimul rând, prevenție, atât nespecifică, cât și specifică, prin vaccinare
Standardization of the dry extract from Hypericum perforatum L. flowers
Get PDFUniversitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica MoldovaIntroducere. Extractul uscat obţinut din Hyperici flores a fost supus standardizării în conformitate cu prevederile Farmacopeei Europene ed.10 şi monografiei farmacopeice Extracta a Farmacopeei Române, ed. a X-a. Acest poate servi drept component de bază în produsele fitoterapeutice cu proprietăţi antiinflamatoare. Scop. Standardizarea extractului uscat, obţinut din Hyperici flores după următorii parametri: descriere, identificare, dozare, pierderea prin uscare şi determinarea stabilităţii în timp real. Material şi metode. Identificarea compuşilor chimici s-a realizat prin reacţii calitative şi CSS. Totalul de flavonoide a fost determinat prin metoda spectrofotometrică UV-VIS. Conţinutul de metale grele s-a determinat prin spectrometrie de absorbţie atomică. Stabilitatea au fost determinate în timp real, la temperatura de +25±2°C şi umiditate relativă de 60±5%. Rezultate. Extractul uscat de Hyperici perforaţi flores este o pulbere brun-purpurie, higroscopică, cu miros balsamic, plăcut şi cu gust amar, astringent. În compoziţia sa au fost identificaţi: rutozida, hiperozida, izoquercitrozida, querce-tolul, acidul clorogenic, acidul cafeic, hipericina, substanţe tanante, catechinele Conţinutul total de flavonoide, exprimat în echivalent de rutozidă, este de minimum 11%. Concentraţia metalelor grele (Ni, Pb, Cd) nu a depăşit limitele maxime admisibile, indicate în Documentaţia Analitică de Normare. Termenul de valabilitate stabilit pentru Hyperici perforaţi flores extractum siccum este de 36 de luni. Concluzii. Metodele implementate în standardizarea extractului uscat, pot fi aplicate în cadrul laboratoarelor de control al calităţii medicamentelor şi departamentelor de cerce-tare-dezvoltare ale întreprinderilor farmaceutice, în scopul elaborării produselor fitofarmaceutice din materie primă locală.Introduction. The dried extract obtained from Hyperici flores was standardized in accordance with the 10th edition of the European Pharmacopoeia and the Extracta monograph of the Romanian Pharmacopoeia, 10th edition. It may serve as a basic component in phototherapeutic products with anti-inflammatory properties. Objective. Standardization of dried extract from Hypericum flowers using the following parameters: description, identification, dosage, loss on drying and determination of real-time stability. Material and methods. The chemical compounds were identified through qualitative reactions and TLC. The total flavonoid content was determined using a UV-VIS spectrophotometric method. Heavy metal content was assessed by atomic absorption spectrometry. Stability was evaluated in real time at a temperature of +25 ± 2 °C and a relative humidity of 60 ± 5%. Results. The dried extract of Hyperici perforati flores is a purple-brown, hygroscopic powder with a pleasant, balsamic odour and a bitter, astringent taste. In its composition have been identified: rutozide, hyperoside, isoquer-citroside, quercetol, chlorogenic acid, caffeic acid, hypericin, tannins, catechins. The total flavonoid content, expressed as rutoside equivalent, shall not be less than 11%. The concentration of heavy metals (Ni, Pb, Cd) did not exceed the maximum permissible limits, indicated in the Normative Analytical Documentation. The established shelf life for the dried extract of Hyperici perforati flores is 36 months. Conclusion. The methods implemented in the standardization of the dried extract can be applied in pharmaceutical quality control laboratories and research and development departments of pharmaceutical companies, with the purpose of developing phytopharmaceutical products from local raw materials
Renovascular hypertension in a child: diagnostic and imaging challenges - clinical case presentation
Get PDFIntroducere. Hipertensiunea arterială (HTA) la copil este frecvent de origine secundară, iar forma renovasculară este una dintre cele mai importante cauze tratabile. Deşi rară, poate rămâne nediagnosticată în lipsa simptomelor. Diagnosticul tardiv duce la afectarea organelor-ţintă. Intervenţia precoce este esenţială. Scop. De a sublinia rolul evaluării clinico-paraclinice complexe, cu accent pe investigaţiile imagistice moderne, în diagnosticarea hipertensiunii arteriale renovasculare la copil Material şi metode. Este prezentat un caz clinic de hipertensiune arterială severă, identificată întâmplător la un adolescent asimptomatic în cadrul unui consult de rutină. Investigaţiile realizate au inclus analize biochimice, ecocardiografie, MAATA, angio-CT al arterelor renale şi consulturi interdisciplinare: oftalmo-logic, nefrologic şi neurologic Rezultate. Adolescent de 16 ani, fără antecedente patologice cunoscute, s-a prezentat la un consult de rutină, unde s-au înregistrat valori tensionale de 180/110 mmHg, confirmate prin măsurători repetate şi monitorizare ambulatorie (MAATA). Examenul fizic a evidenţiat un suflu sistolic abdominal discret în flancul stâng. Ecocardiografia Doppler a arătat hipertrofie concentrică a ventriculului stâng, cu cavităţi nedilatate şi funcţie sistolică păstrată. Angio-CT: stenoză severă bilaterală a arterelor renale, anevrisme post-stenotice tip I (Rundback), colaterale paravertebrale. eGFR normal. Fund de ochi: angiopatie hipertensivă gr. II. Concluzii. Hipertensiunea renovasculară la copil poate evolua fără semne clinice evidente, dar determină afectare precoce de organ-ţintă. Imagistica vasculară avansată şi MAATA sunt esenţiale pentru diagnostic corect şi ghidarea tratamentului. E necesar un protocol riguros şi echipă multidisciplinară.Introduction. Arterial hypertension (HTN) in children is frequently secondary, and the renovascular form is one of the most important treatable causes. Although rare, it may remain undiagnosed in the absence of symptoms. Late diagnosis can lead to target organ damage. Early detection is essential for optimal care. Objective. To emphasize the role of comprehensive clinical and paraclinical assessment, with a focus on modern imaging techniques, in diagnosing renovascular hypertension in children. Material and methods. We present a clinical case of severe arterial hypertension, incidentally identified in an asymptomatic adolescent during a routine medical check-up. The investigations included biochemical tests, echocardiography, ABPM, renal artery angio-CT, and interdisciplinary consultations: ophthalmologic, nephrological, and neurological. Results. A 16-year-old adolescent with no known medical history presented for a routine check-up, where elevated blood pressure values of 180/110 mmHg were recorded, confirmed by repeated measurements and ambulatory blood pressure monitoring (ABPM). Physical exam revealed a faint systolic murmur in the left flank. Doppler echocardiography showed concentric LV hypertrophy, normal systolic function, and non-dilated chambers. Renal angio-CT revealed severe bilateral stenosis of the main and accessory renal arteries, post-stenotic type I (Rundback) aneurysms, and paravertebral collaterals. Normal eGFR. Fundoscopy: grade II hypertensive retinopathy. Conclusion. Renovascular hypertension in children can evolve without obvious clinical signs but may cause early target organ damage. Advanced vascular imaging and ABPM are essential for accurate diagnosis and treatment guidance. A thorough protocol and multidisciplinary team are required
The use of mixed reality in oncology through 3D-printing technologies: actualities and perspectives
Get PDFIntroducere. Realitatea mixtă (MR), incluzând realitatea virtuală (VR) şi cea augmentată (AR), împreună cu tehnologiile de imprimare-3D, reprezintă metode inovative de transpunere şi vizualizare a obiectelor în plan tridimensional prin intermediul unor dispozitive compatibile în scop didactic, terapeutic şi profilactic. Scop. Evidenţierea şi descrierea principiilor de lucru, domeniilor de utilizare şi direcţiilor de implementare în oncologie a Realităţii Mixte împreună cu tehnologiile de imprimare-3D. Material şi metode. A fost realizat un review literar utilizând surse ştiinţifice din bazele de date Frontiers, NCBI, Nature, World Journal of Surgical Oncology, Science Direct cu o vechime de până la 10 ani. Utilizând software-ul MAXQDA au fost analizate datele calitative din articolele selectate din domeniul Realităţii Mixte şi tehnologiilor de imprimare-3D. Rezultate. Printre direcţiile de implementare a MR cu ajutorul VR, AR şi tehnologiilor de imprimare-3D în oncologie s-a numărat planificarea pre şi intraoperatorie chirurgicală complexă, cu posibilitatea de vizualizare în timp real a regiunilor anatomice în format tridimensional/pe straturi, obţinute în urma scanării prin CT sau/şi IRM. De asemenea, un rol important a înregistrat domeniul didactic, tehnologiile MR fiind utilizate în reproducerea unor modele interactive 3D a tumorilor, a regiunilor interesate, servind un suport teoretico-practic atât pacienţilor oncologici, cât şi studenţilor pentru o mai bună înţelegere a procesului neo-plazic. Concluzii. Realitatea mixtă, prin intermediul realităţii virtuale şi celei augmentate, împreună cu tehnologiile de imprimare-3D, au înregistrat progrese semnificative în implementarea medicinei personalizate în oncologie prin-tr-o abordare terapeutică individualizată, inovatoare şi interactivă.Introduction. The mixed reality (MR), including Virtual Reality (VR) and Augmented Reality (AR), together with 3D-printing technologies, represent innovative methods of transposing and visualizing objects in a three-dimensional format through compatible devices for didactic, therapeutic and prophylactic purposes. Objective. Highlighting and describing the working principles, domains of use and directions of implementation in oncology of mixed reality together with the 3D-printing technologies. Material and methods. A literature review was performed using scientific sources from Frontiers, NCBI, Nature, World Journal of Surgical Oncology, Science Direct databases for a period of up to 10 years. Using MAXQDA software there were analyzed qualitative data from selected articles in the field of Mixed Reality and the 3D-printing technologies. Results. Among the directions of implementing MR with the help of VR, AR and 3D-printing technologies in oncology there was complex pre- and intraoperative surgical planning, with the possibility of real-time visualization of anatomical regions in a three-dimensional format/in layers, obtained from CT or/and MRI scanning. Also, an important role was played by the didactic field, with MR technologies being used in the reproduction of interactive 3D models of tumors, of the regions of interest, serving a theoretical-practical support for both oncological patients and students for a better understanding of the neoplastic process. Conclusion. The mixed reality, through virtual and augmented reality, together with 3D-printing technologies, have shown a significant progress in the implementation of the personalized medicine in oncology through an individualized, innovative and interactive therapeutic approach
The role of microbiome in respiratory diseases in children
Get PDFIntroducere. Microbiomul respirator cuprinde ansamblul comunităţilor microbiene din căile respiratorii. Dezechilibrul acestora (disbioza) este asociat cu risc crescut de infecţii respiratorii. La copii, imaturitatea imună şi factorii externi pot influenţa compoziţia microbiomului şi evoluţia bolilor respiratorii. Scop. Reviul literaturii de specialitate privind impactul microbiomului respirator asupra incidenţei, severităţii şi evoluţiei bolilor respiratorii la copii, evidenţiind genurile implicate. Material şi metode. A fost realizată o revizuire narativă a literaturii ştiinţifice folosind bazele de date PubMed, Scopus şi Google Scholar. Au fost incluse articole din 2013-2024, în limba engleză, ce au evidenţiat legătura dintre microbiomul respirator şi infecţiile respiratorii la copii. Criteriile de selecţie au inclus meta-a-nalize, studii clinice şi recenzii. Rezultate. Studiile analizate au arătat că o diversitate microbiană respiratorie redusă este asociată cu o frecvenţă crescută a infecţiilor respiratorii recurente. Prezenţa predominanţă a genurilor Moraxella, Haemophilus şi Streptococcus a fost corelată cu episoade clinice mai severe. În schimb, genuri precum Corynebacterium şi Dolosigranulum au fost asociate cu cazuri mai uşoare şi un răspuns imun mai eficient. Profilul microbian ar putea deveni un indicator util pentru severitatea şi evoluţia bolilor respiratorii la copii. Intervenţiile asupra microbiomului, precum probioticele sau terapia cu microbiom personalizat, sunt în cercetare activă. Concluzii. Deşi anterior se considera că tractul respirator inferior este steril, cercetările recente au demonstrat existenţa unui microbiom respirator complex. Optimizarea microbiomului respirator ar putea reprezenta o direcţie viitoare în prevenţia şi managementul bolilor respiratorii pediatrice.Introduction. The respiratory microbiome consists of microbial communities colonizing the respiratory tract. Dysbiosis has been linked to an increased risk of respiratory infections. In children, immune immaturity and external factors can affect microbiome composition and respiratory disease outcomes. Objective. Literature review on the impact of the respiratory microbiome on the incidence, severity, and progression of respiratory diseases in children, highlighting the microbial genera involved. Material and methods. A narrative literature review was conducted using PubMed, Scopus, and Google Scholar databases. Articles published between 2013-2024 in English were included, focusing on the relationship between the respiratory microbiome and respiratory infections in children. Selection criteria included meta-analyses, clinical studies and systematic reviews. Results. Reviewed studies indicated that reduced respiratory microbial diversity is associated with increased frequency of recurrent respiratory infections. Predominance of Moraxella, Haemophilus, and Streptococcus genera was correlated with more severe clinical episodes. In contrast, genera such as Corynebacterium and Dolosigranulum were linked to milder cases and more effective immune responses. The microbial profile could become a useful indicator for the severity and progression of respiratory diseases in children. Microbiome-targeted interventions, such as probiotics or personalized microbiota therapy, are under active investigation. Conclusion. Although the lower respiratory tract was previously considered sterile, recent research has demonstrated the existence of a complex respiratory microbiome. Optimizing the respiratory microbiome could represent a future direction in the prevention and management of pediatric respiratory diseases