Management In Health, MIH (National School of Public Health, Management, Romania)
Not a member yet
428 research outputs found
Sort by
UN STUDIU PRIVIND DECONGESTIONAREA AMBULATORIULUI UNUI SPITAL DE ÎNGRIJIRI TERȚIARE, INDIA
No full textIntroduction. Outpatient Department (OPD) in any hospital is considered to be shop window of the hospital. The important role played by expectations in consumer’s evaluation of services has been widely acknowledged in the service quality literature. There are various problems faced by the patients in out patient department like over crowding, delay in consultation, lack of proper guidance etc that leads to patient dissatisfaction. We planned a study to document the various reasons of congestion in OPD and to recommend measures to decongest the OPD. Methodology. The study was a longitudinal study consisting of both prospective observation and retrospective data collection. The OPD was observed for a period of one month and various area of overcrowding were noted down. The patients were interviewed for the problems faced. The workload of the OPD was taken from the MRD department and the manpower deployed in the registration counter. The registration counter was observed for the work done by the operator. OPD attendance were analysed using descriptive statistics and were presented as proportions. Results. It was found that the patient wanted two major things one was the help desk to guide them and the other was information to be displayed. The most sort information was the doctors name and the room number & days he sits in the OPD. The other important information was the queue number to be displayed outside the room so that they know when their number will come. It was also observed that there were multiple queues which were present in the OPD which crossed each other and added lot of chaos. One was the queue for the ECG room other was the queue for bar code generation for blood samples third was the queue for blood sampling and lastly queue for the sample deposition. It was observed that queue for sample deposition was mostly formed of the patients which were from other centers where the tests were not done. The counters for registration were place where the patients are registered for the OPD and first point of contact. In the Cardiothoracic centre the OPD load has tripled in three years and the staff deployed are only 14 which are PTSG. Conclusion & Recommendations. New System of LED display outside the consultation room showing Name of doctor, queue number (Using queue management software), patient number, any instruction/News/Education material to be displayed, enhanced manpower of the counters, may I help you desk in front of the OPD main gate, a big LED display outside the OPD, setting up of Patient Registration Counter & relocation of Lab. Keywords: India, uotpacient department, decongestion, healthcare servicesIntroducere. Departamentul “Ambulator” (DA) din orice spital este considerat a fi vitrina spitalului. Rolul important pe care îl au așteptările consumatorilor în ceea ce privește evaluarea serviciilor a fost recunoscut pe scară largă în literatura privind calitatea serviciilor. Există diverse probleme cu care se confruntă pacienții din departamentul din ambulator, cum ar fi aglomerația, întârzierea în acordarea unei consultații, lipsa unei îndrumări corespunzătoare, care duc la nemulțumirea pacientului. Scopul a fost de a planifica și derula un studiu pentru a documenta diferitele motive ale congestiei activității în cadrul DA și pentru a recomanda măsuri de decongestionare a DA. Metodologie. Cercetarea este un studiu longitudinal constând, atât în observarea prospectivă, cât și în colectarea retrospectivă a datelor. DA a fost observat pentru o perioadă de o lună și s-au înregistrat diverse zone de supraaglomerare. Pacienții au fost intervievați pentru problemele întâmpinate. Volumul de muncă al DA a fost apreciat pe date din departamentul resurse umane, ca forță și volum de muncă înregistrate. Volumul de muncă a fost observat și înregistrat pentru munca efectuată de către operator. Cererea către DA a fost analizată utilizând statistici descriptive și aceasta a fost prezentată ca proporții. Rezultate. S-a constatat că pacienții doreau două lucruri majore: unul dintre acestea este reprezentat de “biroul de asistență pentru direcționare”, iar celălalt face referire la “informații care urmau să fie afișate”. Cele mai multe informații cu privire la direcționare au fost: numele medicilor, numărul biroului și zilele în care aceștia acordă consultații în DA. Alte informații importante se referă la numărul de ordine care trebuie afișat în afara camerei, astfel încât ei să știe când le va veni rândul pentru consultație. De asemenea, s-a observat că au existat liste multiple de așteptare care au fost prezentate în camera de așteptare a DA, liste care s-au încrucișat și au adus mult haos: lista de așteptare pentru camera ECG; lista de așteptare pentru generarea de coduri de bare pentru probele de sânge; a treia a fost lista de așteptare pentru prelevarea de sânge și, în cele din urmă, lista pentru depunerea probei. S-a constatat că lista de depunere a probei, în cea mai mare parte, era formată din pacienții aflați în alte centre în care testele nu au fost efectuate. Birourile de înregistrare au reprezentat locul unde pacienții sunt înregistrați pentru consultație în DA și, respectiv, primul punct de contact. În centrul cardio-toracic încărcătura de muncă din DA s-a triplat, în trei ani, iar personalul disponibil este format din 14 anagajați care sunt ghizi sociali. Concluzii și recomandări. Noul sistem de afișare cu LED-uri, va fi plasat în afara sălii de consultații, și arată numele medicului, numărul de ordine (utilizarea software-ului de gestionare a numerelor de ordine), numărul pacientului, orice altă instrucțiune/știri/materiale educaționale care trebuie afișate, sursa electrică a sistemului de afișare, birou de informații/asistență în fața porții principale din DA, un afișaj cu LED-uri în afara DA, instalarea contorului de înregistrare a pacienților și relocarea laboratorului. Cuvinte cheie: India, Ambulator spital, decongestionare, servicii medicale
EPISOADELE DE SPITALIZARE CAUZATE DE TUMORI LA COPIII 0-18 ANI, DISTRIBUȚIE TEMPORO-SPAȚIALĂ ÎN ROMÂNIA, ÎN ULTIMII 5 ANI
No full textThe tumors incidence in children is increasing, although far below the incidence of adult cancer, but the survival rate in children is much better. Nevertheless, survival is being undermined by a number of factors (the type of neoplasia, the economic development of the country, the access of the population to health system facilities, especially modern therapies). In Romania, daily 1-2 children are hospitalized due to cancer. The main types of tumors were benign and the most common malignant tumor class were malignant tumors of lymphoid, haematopoietic and related tissue. In general, a pattern can be made for hospitalized children suffering from cancer (male children, 0-1 years old, from urban areas), but additional evidence is needed to identify the current problems and supports the development of effective interventions to improve early diagnosis, specialized healthcare services and interventions among population. Keywords: chirdren health, cancer, Romania.Incidența cancerelor la copii este în creștere și, deși mult inferioară incidenței cancerului la adult, rata supraviețuirii la copii este mult mai bună. Cu toate acestea supraviețuirea este grevată de o serie de factori (tipul neoplaziei, dezvoltarea economică a țării, accesul populației la facilitățile sistemului de sănătate, în special la terapiile moderne). În România, zilnic, 1-2 copii sunt spitalizați din cauza cancerului. Principalele tipuri de tumori înregistrate au fost cele benigne, din categoria tumori maligne cele mai frecvente aparținând clasei tumorile maligne ale țesuturilor limfoid, hematopoietic și înrudite. În linii mari se poate realiza un pattern privind spitalizarea cazurilor copiilor care suferă afecțiuni tumorale (copii de vârstă mică (0-1 an), de sex masculin, din mediul urban), însă este nevoie de evidențe suplimentare care să identifice problemele actuale și să sprijine dezvoltarea intervențiilor eficiente în scopul îmbunătățirii diagnosticării precoce și a serviciilor de asistență medicală de specialitate, a intervențiilor în rândul populației. Cuvinte cheie: pediatrie, cancer, România
CARACTERISTICILE SOCIO-DEMOGRAFICE ALE PACIENTELOR CU CANCER DE SÂN METASTATIC ÎN ALBANIA
No full textBackground: The aim of this study was to describe the socio-demographic factors of patients diagnosed with breast cancer with metastases in different sites among women in Albania, a transitional country in Southeastern Europe. Methods: A case-series study was conducted in Tirana during the period January 2010 – September 2017 including 110 female patients diagnosed with breast cancer with metastases in different sites at the Oncology Service of the University Hospital Center “Mother Teresa” in Tirana, the Albanian capital city. Of these, 57 (51.8%) patients had evidence of hepatic metastases, whereas the reaming 53 (48.2%) patients had metastases in the bones and/or in the lungs. A wide array of socio-demographic information was collected for all study participants. Results: The overall mean age of women included in this study was 57.1±11.9 years. Upon multivariable adjustment for all socio-demographic characteristics, the odds of being born and/or residing in other districts of Albania rather than in Tirana and the odds of residing in rural areas of Albania were significantly higher in patients with metastases in the bones and/or in the lungs compared with their counterparts with hepatic metastases. Conclusion: This report provides valuable information about the distribution of socio-demographic characteristics in Albanian female patients diagnosed with breast cancer with metastases in different sites. Health professionals and policymakers in Albania should be aware of the increasing trend of different types of tumors including breast cancer among women. Keywords: Albania, bone metastases, breast cancer, hepatic metastases, lung metastases, oncology, tumors.Context: Scopul studiului a fost de a descrie factorii socio-demografici ai pacientelor diagnosticate cu cancer de sân cu metastaze în diferite zone din organism, în rândul femeilor din Albania, o țară în tranziție din sud-estul Europei. Metode: În perioada ianuarie 2010 - septembrie 2017 a fost efectuat un studiu tip serii de caz, care a inclus 110 paciente de sex feminin diagnosticate cu cancer de sân cu metastaze în diferite zone ale organismului, în cadrul Serviciului de Oncologie al Centrului "Maica Teresa" din Spitalul Universitar din Tirana, capitala Albaniei. Un număr de 57 paciente (51,8%) au prezentat metastaze hepatice, în timp ce 53 dintre paciente (48,2%) au avut metastaze în oase și/sau în plămâni. O serie de informații socio-demografice au fost colectate pentru toate participantele la studiu. Rezultate: Vârsta medie generală a femeilor incluse în acest studiu a fost de 57,1 ± 11,9 ani. După ponderarea multivariabilă a tuturor caracteristicilor socio-demografice, probabilitatea de a fi născute și/sau de a locui în alte regiuni ale Albaniei, altele decât Tirana, și probabilitatea de a locui în zonele rurale din Albania au fost semnificativ mai mari la pacientele cu metastaze la nivelul oaselor și/sau în plămâni, comparativ cu pacientele cu metastaze hepatice. Concluzii: Acest studiu oferă informații valoroase despre distribuția caracteristicilor socio-demografice la pacientele albaneze diagnosticate cu cancer de sân cu diferite metastaze. Profesioniștii din domeniul sănătății și factorii de decizie politică din Albania ar trebui să fie conștienți de trend-ul în creștere a diferitelor tipuri de tumori, inclusiv a cancerului de sân în rândul femeilor. Cuvinte cheie: Albania, metastaze osoase, cancer mamar, metastaze hepatice, metastaze pulmonare, oncologie, tumori
ASIGURAREA AUTORITĂȚII CONSTITUȚIONALE - CONTINUITATEA GUVERNĂRII ÎN SUA
No full textThe continuity of government (COG) task area of homeland security includes providing for the continuity and restoration of all levels of government - federal, state, and local. [1] For a host of reasons the importance of COG is difficult to overstate: • At the federal level, COG ensures the integrity of constitutional authority. • At the state and local level, COG operations can facilitate the quick restoration of civilian authority and essential government functions and services. [2] This can greatly reassure citizens and can minimize the risks that military support to consequence management activities is misperceived as an imposition of martial law. Keywords: continuity, government, constitutional authority Continuitatea domeniului de activitate al guvernului (COG) în domeniul securității patriei include asigurarea continuității și restabilirea tuturor nivelurilor guvernului – central și a autorităților locale. Din mai multe motive, importanța COG este dificil de evaluat: • La nivel central, COG asigură integritatea autorității constituționale. • La nivel local, operațiunile COG pot facilita restaurarea rapidă a autorității civile și a funcțiilor și serviciilor guvernamentale esențiale. Acest lucru poate reasigura foarte mult cetățenii și poate reduce la minim riscul ca sprijinul militar pentru activitățile de gestionare a consecințelor să fie perceput greșit drept impunerea unor măsuri ale legii marțiale. Cuvinte cheie: continuitate, guvernare, autoritate constituțional
DIABETUL ÎN BULGARIA ȘI NECESITATEA EVALUĂRII TEHNOLOGIILOR MEDICALE
No full textBackground Diabetes mellitus /DM/ is a widespread socially significant disease whose frequency and expenditures on treatment continuously increases. This is a challenge for health care systems and an obstacle for sustainable economic development. Health technology assessment /HTA/ is increasingly applied in all developed countries. Methods Descriptive study design with content analysis is applied on data from accessible national and international databases and publications. The study encompassed the incidence, prevalence, mortality rates and health expenditures on treatment of diabetes in order to support the implementation of HFA. Results and discussions There is no accurate statistics on diabetics in Bulgaria. The national diabetes registry is still not implemented. Bulgarian Society of Endocrinology assessed that in 2013 diabetics over 20 years of age account to 9.6% of the population. About 75% of them have poor metabolic control, resulting in serious complications. European HFA database shows increasing trends in standardized mortality rates. Euro diabetes index 2014 ranked Bulgaria on worst position between 30 European countries. In 2016, the National Health Insurance Fund has paid over 125 million BG lv on treatment of diabetes. These facts underline the necessity of HTA in DM treatment. The first steps started in 2015 with Ordinance 9 of Minister of Health for regulation of requirements, conditions, the structure and functions of the HFA Commission in Bulgaria. Conclusion The information from different sources shows high prevalence of DM and great burden on the national health system. The diabetes registry is of utmost importance for gathering reliable data and has to be introduced instantly together with effective prevention programmes in different age groups. HTA is an effective approach for better use of scarce financial resources and should be applied to DM. Key words: diabetes mellitus, prevalence, mortality, health technology assessment, expenditureContext. Diabetul zaharat (DZ) este o afecțiune importantă, întâlnită frecvent la nivelul populației, cu o creștere continuă a incidenței și a cheltuielilor pentru tratament. Acest lucru reprezintă o provocare pentru sistemele de sănătate și, totodată, un obstacol în dezvoltarea economică durabilă. Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) este aplicată din ce în ce mai mult în toate țările dezvoltate. Metode. A fost realizat un studiu descriptiv cu analiza conținutului, a datelor din bazele de date și publicațiile naționale și internaționale accesibile. Studiul a inclus incidența, prevalența, ratele de mortalitate și cheltuielile de sănătate pentru tratamentul diabetului, cu scopul de a susține implementarea HTA. Rezultate Și discuții. Nu există date statistice exacte cu privire la bolnavii cu diabet din Bulgaria. Registrul național de diabet nu este încă implementat. Societatea Bulgară de Endocrinologie estimează că în anul 2013, bolnavii diabetici cu vârsta de peste 20 de ani reprezentau 9,6% din populație. Aproximativ 75% dintre aceștia au control metabolic slab, ceea ce duce la complicații grave. Din baza de date europeană HTA reiese o tendința crescătoare a ratelor mortalității standardizate. Indicele European de diabet zaharat pentru anul 2014 a situat Bulgaria pe cea mai defavorabilă poziție între 30 de țări europene. În anul 2016, Fondul Național de Asigurări de Sănătate a plătit peste 125 milioane de lire sterline pentru tratamentul diabetului zaharat. Aceste aspecte subliniază necesitatea HTA în tratamentul DZ. Primii pași s-au făcut în anul 2015, odată cu Ordinul 9 al ministrului sănătății privind reglementarea cerințelor, condițiilor, structurii și funcțiilor Comisiei HTA din Bulgaria. Concluzii. Informațiile obținute din diferite surse arată o prevalență ridicată a DZ, ceea ce reprezintă o povară mare a bolii pentru sistemul național de sănătate. Registrul de diabet este foarte important pentru colectarea de date fiabile și trebuie introdus cât mai repede, împreună cu programele de prevenție eficientă la diferite grupe de vârstă. HTA reprezintă o abordare eficientă în scopul utilizării cât mai bune a resurselor financiare limitate și ar trebui să fie aplicată în DZ. Cuvinte cheie: diabet zaharat, prevalență, mortalitate, evaluarea tehnologiilor medicale, cheltuiel
EVOLUȚIA TEMPORO- SPAȚIALĂ A NUMĂRULUI EPISOADELOR DE SPITALIZARE ÎN REGIM DE SPITALIZARE CONTINUĂ AVÂND DREPT CAUZĂ TUMORILE, LA ADULȚI PESTE 18 ANI, ÎN SPITALELE PUBLICE DIN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2013-2017
No full textMalignant tumors are the main challenge of modern society through the major medical and socio-economic impact. In Romania, cancer is a major problem of the medical system and of society as a whole, a problem that is becoming more and more important with the increase in the number of cases, their complexity, the lack of financial resources for early detection and treatment of cases, especially in the current context in which patients present themselves to a physician and are diagnosed in advanced stages of illness. This study provides descriptive evidence at national, regional and local level on the geographical distribution of hospitalization episodes due to the main classes/categories of neoplasms, as well as the temporal evolution of their number in the period 2013-2017. We consider that a more in-depth analysis is needed to implement effective public health measures not only to improve the health of the population but also to improve the health services provided to patients according to their needs and to reduce the burden of the disease neoplastic on the health system and the national economy. Key words: malignant tumors, hospitals, Romania, descriptive evidenceTumorile maligne reprezintă principala provocare a societății moderne prin impactul major din punct de vedere medical dar și socioeconomic. În România, cancerul reprezintă o problemă majoră a sistemului medical și a societății în ansamblu, problemă care devine din ce în ce mai importantă o dată cu creșterea numărului de cazuri, a complexității acestora, a lipsei resurselor financiare de depistare precoce și tratare a cazurilor, mai ales în contextul actual în care pacienții se prezintă la medic și sunt diagnosticați în stadii avansate de boală. Studiul de față furnizează evidențe descriptive la nivel național, regional și local privind distribuția geografică a episoadelor de spitalizare, datorate principalelor clase/categorii de neoplazii, precum și evoluția temporală a numărului acestora, în perioada 2013-2017. Considerăm că este necesară o analiză mai aprofundată pentru implementarea unor măsuri eficiente care să vizeze sănătatea publică, nu numai în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației, dar și în scopul eficientizării serviciilor medicale oferite pacienților în conformitate cu nevoile acestora și reducerea poverii determinate de boala neoplazică asupra sistemului de sănătate și economiei naționale. Cuvinte cheie: tumori maligne, spitale, Romania, stuciu descripti
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE, RECOMPENSĂ ȘI MEDIUL DE MUNCĂ CU SATISFACȚIA LA LOCUL DE MUNCĂ ÎN CAZUL ASISTENȚILOR MEDICALI (Teoria lui Maslow privind motivația)
No full textBACKGROUND: Job satisfaction of Nusrses has an important position for the achievement of hospital goals. Banjarmasin Islamic Hospital is one of the private hospitals that has been accredited. Hospital managers are very important to pay attention to job satisfaction of employees, especially Nurses. The most factors that associated with job satisfaction are motivation, compensation and work environment. RESEARCH OBJECTIVES: To know the relationship of motivation, compensation, and work environment with job satisfaction of nurses (Maslow's theory of Motivation). METHOD: This research is analytic descriptive with cross sectional. The population are 47 of nurses and samples were taken using Slovin formula and with inclusion criteria so that 20 respondents were obtained. Data analysis using Spearman. The confidence interval used was 95% and the significance limit is pBACKGROUND: Satisfacția asistenților medicali la locul de muncă este importantă pentru atingerea scopurilor unui spital. Spitalul Banjarmasin Islamic este unul dintre spitalele private care au primit acreditare. Managerii spitalului acordă o importanță deosebită satisfacției la locul de muncă a angajaților, în special asistenților medicali. Cei mai importanți factori care se asociază cu satisfacția la locul de muncă sunt motivația, recompensa și mediul de muncă. OBIECTIVELE CERCETĂRII: De a pune în evidență relația dintre motivație, recompensă și mediul de muncă cu satisfacția asistenților medicali la locul de muncă (teoria motivațională a lui Maslow). METODĂ: Această cercetare este de tip analiză descriptivă și studiu transversal (cross sectional). Populația este reprezentată de 47 asistenți medicali, iar eșantionul a fost format utilizând formula Slovin cu criterii de includere, astfel încât s-a ajuns la un număr de 20 de respondenți. Analiza de date s-a facut utilizând corelația Spearman. Intervalul de confidență utilizat a fost de 95%, iar limita de semnificație este p <0,05. REZULTATE: Asistenții “foarte motivați” au fost mult mai mulțumiți de munca lor (55%) decât asistenții medicali cu un nivel scăzut de motivație. CONCLUZIE: Există o relație între motivație și satisfacția la locul de muncă a asistenților medicali. SUGESTIE: Pentru o viitoare cercetare este necesară cercetarea factorilor care influențează satisfacția la locul de muncă a asistenților medicali. Cuvinte cheie: motivație, recompensă, mediu de lucru și satisfacția la locul de munc
DIFERENȚE DE DEZVOLTAREA MOTORIE, LIMBAJULUI si COMPORTAMENTULUI PROSOCIAL LA COPII, ÎNSCRIȘI LA GRĂDINIȚĂ, REGIUNEA DEPOK SLEMAN-INDONESIA
No full textObjectives: Targeted Sustainable Development Goals (SDGs) of quality education by 2030 ensure that all children have access to quality early development, care, and pre-primary education. Proportion of working mother in Depok District is highest in Sleman that is 52,9%. During preschool, the kindergarten is the most important socialization agency for the child that requires care and education as it relates to the substitute role of the parents. To Know the differences of rough motoric, language, and prosocial behavior development in children undergoing full-day program and regular program at kindergarten. Method: Comparative analytics and a cross-sectional approach. The population of children is aged 4-6 years. The sample of each group is 34 respondents. The sampling technique is proportional simple random sampling. The examination uses KPSP and pro-social behavior observation sheet. Data analysis uses using Mann Whitney and Ordinal Logistic Regression. Results: Bivariate analysis showed that there was a significant difference between children who underwent full-day and regular program at kindergartens. For motor development p-value was 0.027 (pObiectivele dezvoltării durabile orientate pe calitatea educației până in anul 2030 asigură că toți copiii au acces de calitate pentru dezvoltare, îngrijire și educație preșcolară. Ratele de angajare ale mamelor din regiunea Depok sunt cele mai înalte, respectiv 52,9%. În perioada de preșcolar, grădinița este cea mai importantă agenție de socializare pentru copilul ce necesită îngrijire și educație, deoarece se referă la rolul de înlocuitor al părinților. Scopul a fost să identificăm diferențele în dezvoltarea motorie, a limbajului și a comportamentui prosocial, la copiii care urmează programe de zi (întreaga zi) și programe regulate la grădiniță. Metodă: Analiza comparativă și o abordare transversală. Populația copiilor cu vârsta de 4-6 ani. Eșantionul fiecărui grup este de 34 de respondenți. Tehnica de eșantionare este o selecție aleatorie simplă, proporțională. Cercetarea folosește o foaie de observare a comportamentului pro-social. Analiza datelor folosește testul Mann Whitney și Regresia Logistică. Rezultate: Analiza bivariată a arătat că există o diferență semnificativă între copiii care au fost supuși unui program de zi și cei cu program regulat, din grădinițe. Pentru dezvoltarea motorie, valoarea lui p a fost de 0.027 (p <0.00), iar pentru comportamentul prosocial valoarea lui p a fost 0.015 (p <0.00). Analiza multivariată a indicat că nu a existat nici o influență a factorilor externi asupra dezvoltării motorii, limbajului și comportamentului prosocial brut. Concluzie: În cazul copiilor care fac parte din programul de grădiniță de zi, dezvoltarea comportamentului motor, limbajului și prosocialității este mai bună decât în cazul grădiniței cu program regulat. Factorii externi, cum ar fi vârsta, sexul, rangul nașterii, educația parentală și starea de muncă maternă nu afectează dezvoltarea motorie, limbajul sau dezvoltarea comportamentului prosocial. Cuvinte cheie: dezvoltarea limbajului, dezvoltarea motorie brută, comportamentul prosocial, grădinița