Management In Health, MIH (National School of Public Health, Management, Romania)
Not a member yet
428 research outputs found
Sort by
SERVICIILE PUBLICE DE AMBULANȚĂ DIN ROMÂNIA- EVALUARE DE ANSAMBLU
No full textPublic ambulance services in Romania are public health units of strategic importance, with legal personality, coordinated by the specialized department of the Ministry of Health, functioning under the direct subordination of the Ministry of Health, which provides the necessary funds for its operation, according to the provisions of art. 100 of Law 95/2006. The present analysis aimed in providing evidence of the activity of ambulance services, as well as future directions for action and recommendations to support the decision making in the Romanian health sector. In this respect, it was planned to carry out a descriptive, transversal study, based on activity data and resources used at the level of public ambulance services in Romania. In 2017 the public ambulance services in Romania carried out a total of 2,942,988 interventions, structured as follows: 352,286 Major Emergencies with the Life Threat (Red Code) 1,701,182 potentially life-threatening emergencies (yellow code) 523,582 non-acute problems - consultations at home (Green Code) 365,938 non-assisted medical transport that does not require medical assistance and vital functions monitoring, the carriage being carried out with A1 / A2 ambulance type with only the driver. If the county based analysis showed great differences in the volume of activity performed by each public ambulance service, an analysis of the served population grouped on the eight development regions results in a balanced and homogeneous situation, without significant differences, a situation that would justify a new approach to the organization / reorganization of public ambulance services. • The biggest problem is that when the number of requests increases significantly due to different code situations, can not be reached the shortest time at all requests due to staff shortages • The ambulance services face a large staff shortage at national level, compared to the norm approved by MoHOrder 1788/2006, based on the number of population statistically declared. • Staff policy dysfunctions are reflected both in the shortage of physicians and staff as well as in the health of those employees exposed to high levels of fatigue and stress. Keywords: public ambulance services, human resources, financingServiciile publice de ambulanță din România sunt unități sanitare publice de importanță strategică, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii, funcționând, în directa subordine a Ministerului Sănătății care îi asigură fondurile necesare funcționării, conform prevederilor art. 100 din Legea nr 95/2006. Analiza de față și-a propus furnizarea de evidențe privind activitatea serviciilor de ambulanţă, dar și direcții viitoare de acțiune și recomandări care să sprijine luarea deciziei în sectorul sanitar din România. În acest sens a fost planificată desfășurarea unui studiu descriptiv, de tip transversal, realizat pe date de activitate și de resurse utilizate la nivelul serviciilor publice de ambulanță din România. În anul 2017 serviciile publice de ambulanţă din România au efectuat un număr total de 2.942.988 intervenţii, structurate astfel: 352.286 urgenţe majore cu ameninţarea vieţii (Cod roşu); 1.701.182 urgenţe cu potenţial de ameninţarea vieţii (Cod galben); 523.582 probleme non acute- consultaţii la domiciliu (Cod verde); 365.938 transport sanitar neasistat care nu impune asistenţă medicală şi monitorizarea funcţiilor vitale, transportul fiind realizat cu autosanitare de tip A1/A2 şi echipaj format din ambulanţier Dacă la analiza pe județe au rezultat diferențe mari în ceea ce privește volumul de activitate depus de fiecare serviciu public de ambulanță, la o analiză care vizează populația deservită grupată pe cele 8 regiuni de dezvoltare, rezultă o situație echilibrată și omogenă, fără diferențe semnificative, situație care ar justifica o nouă abordare în privința organizării/reorganizării activității serviciilor publice de ambulanță. Cea mai mare problemă este că, în perioadele când numărul de solicitări înregistrează creșteri semnificative, datorate diverselor situații de coduri, nu se poate ajunge în timpul cel mai scurt la toate solicitările, datorită deficitului de personal. Serviciile de ambulanţă se confruntă cu un mare deficit de personal la nivel național, față de normativul aprobat prin OMS 1788/2006, raportat la numărul populației declarate statistic. Disfuncțiile privind politica de personal se reflectă atât în deficitul de medici și personal de specialitate cât și în starea de sănătate a respectivilor salariați, expuși unui nivel ridicat de oboseală și stres. Cuvinte cheie: servicii publice de ambulanţă, resurse umane, finanţare
DEZVOLTAREA VOLUNTARIATULUI ÎN CADRUL SERVICIILOR DE AMBULANȚĂ DIN ROMÂNIA
No full textVolunteering is an interest in society's problems. Volunteer work means the desire to help, to do something for society, to support it. The article aims to analyze the development of volunteer activity in Romania in general and for ambulance services in particular. 2011 was declared the European Year of Voluntary Activities Promoting Active Citizenship and was run under the slogan: "Offer yourself as volunteer! Change something! " Volunteering in Romania is an increasingly well-known and practiced activity. There are various programs in the direction of education and involvement of citizens in prevention and solving medical emergencies. On July 27, 2011, the cardiorespiratory resuscitation course was held with most participants. In number 7,402, they simultaneously learned how to resuscitate and give first aid The Ambulance Society in Bucharest runs the program "There is a hero in each of you", it already has 2,700 people enrolled. It was appreciated that thanks to volunteers, the success rate of cardio-pulmonary resuscitation grew by almost 4% in Bucharest and Ilfov in 2016. Involvement in volunteering can be an important means of acquiring the necessary skills in the labor market as well as the chance to occupy important social positions within the community. Volunteer internship ensures the development of key skills necessary for the new career development trends Keywords: volunteering, public ambulance services, professional development.Voluntariatul reprezintă un interes faţă de problemele societăţii. Munca de voluntariat înseamnă dorinţa de a ajuta, de a face ceva pentru societate, de a o sprijini. Articolul își propune analiza dezvoltării activității de voluntariat, în România, în general și pentru serviciile de ambulanță, în special. Anul 2011 a fost declarat Anul European al Activităţilor de Voluntariat care Promovează Cetăţenia Activă și s-a derulat sub sloganul: ”Oferă-te voluntar! Schimbă ceva!” Voluntariatul în România e o activitate din ce în ce mai cunoscută şi practicată. Există programe variate în direcția educației și implicării cetățenilor în activități de prevenire și rezolvare a situațiilor de urgență medicală. La 27 iulie 2011, s-a ținut cursul de resuscitare cardiorespiratorie cu cei mai mulți participanți. În număr de 7.402, aceștia au învățat simultan cum să facă resuscitare și să acorde primul ajutor . Societatea de Salvare din București desfășoară programul „Există un erou în fiecare dintre voi”, care are deja 2.700 de persoane înscrise. S-a apreciat că, datorită voluntarilor, rata de reuşită a resuscitărilor cardio-pulmonare a crescut, în anul 2016, în Bucureşti şi Ilfov, cu aproape 4%. Implicarea în activități de voluntariat poate reprezenta un mijloc important de a dobândi aptitudinile necesare pe piața forței de muncă, precum și șansa de a ocupa poziții sociale importante în cadrul comunității. Stagiul de volun-tariat asigură dezvoltarea unor abilități cheie necesare noilor tendinte de dezvol-tare a carierei profesionale Cuvinte cheie: voluntariat, servicii publice de ambulanţă, dezvoltare profesională
EVALUAREA TEHNOLOGIILOR MEDICALE NONINSULINICE - ASPECTELE ETICE
No full textOBJECTIVES. Health Technology Assessment (HTA) is a tool which measures the benefit of a new technology compared to existing ones. Unavoidably ethical issues within HTA should also be addressed especially in cases of very expensive technologies and need of prioritization. Noninsulin health technologies for treatment of Diabetes Mellitus type 2 (DMT2) present such an example. METHODS. A methodology developed by Hofmann and team and based on the Socratic approach was used with the original validated questionnaire including 7 main and 33 explanatory questions with respect to HTA. RESULTS. DMT2 is a chronic disease. Basic human rights shall not be violated during the treatment. Issues of fairness and accessibility are distinguished due to the different price of therapeutic alternatives. Risk of inadequate diagnostics and treatment as about 25% of people in need of therapy are not diagnosed. The cost of health technologies has an impact on the image and status of individuals because people receiving treatment that is more expensive have better health prospects. Ethical challenges are related to the criteria for accessibility imposed by the National Health Insurance Fund (NHIF). These technologies have been selected for assessment due to the immense socio-economic importance of the disease and the expected increase in its incidence. CONCLUSION. The main identified ethical problems are within the areas of autonomy of the physician when prescribing the appropriate therapeutic agent, physician-patient relationships in the course of disease therapy and fairness and accessibility of health technology when allocating resources. Keywords: Ethical aspects, Socratic approach, Health technology assessmentOBIECTIVE: Evaluarea Tehnologiilor Medicale (ETM) este un instrument care măsoară beneficiile unei noi tehnologii în comparație cu cele existente. În mod inevitabil, aspectele etice din cadrul ETM ar trebui și ele să fie abordate, mai ales în cazul unor tehnologii foarte costisitoare și atunci când este necesară prioritizarea problemelor. Tehnologiile medicale noninsulinice al Diabetului Zaharat de tip 2 (DZ TIP 2) reprezintă un astfel de exemplu. METODOLOGIE: A fost utilizată o metodologie dezvoltată de Hofmann și colaboratorii, bazată pe abordarea Socratică împreună cu chestionarul inițial validat, cuprinzând 7 întrebări principale și 33 de întrebări explicative cu privire la ETM. REZULTATE: DZ TIP 2 este o boală cronică. Drepturile fundamentale ale omului nu trebuie să fie încălcate în timpul tratamentului. Aspectele de echitate și accesibilitate se disting datorită prețului diferit al alternativelor terapeutice. Riscul de diagnostic și tratament inadecvat este de aproximativ 25% pentru persoanele care au nevoie de terapie dar nu sunt diagnosticate. Costul tehnologiilor medicale are un impact asupra imaginii și statutului indivizilor, deoarece persoanele care primesc tratament mai scump au perspective mai bune de sănătate. Provocările etice sunt legate de criteriile de accesibilitate impuse de Fondul Național de Asigurări de Sănătate (FNAS). Aceste tehnologii au fost selectate pentru evaluare datorită importanței socio-economice mari a bolii și a creșterii așteptate a incidenței acesteia. CONCLUZII: Principalele aspecte etice identificate sunt în domeniul autonomiei medicului atunci când prescrie agentul terapeutic corespunzător, a relațiilor medic-pacient în cursul terapiei bolii și a echității și accesibilității tehnologiei medicale atunci când se alocă resurse. Cuvinte cheie: Aspecte etice, abordarea Socratică, Evaluarea tehnologiilor medical
MORBIDITATEA SPITALIZATĂ PRIN ANEMIE FERIPRIVĂ, ÎN ROMÂNIA
No full textAnemia due to iron deficiency can remain undiagnosed for years because of symptoms that are either ignored and considered trivial or are attributed to other conditions. Iron deficiency anemia is not a disease in itself, but a symptom in other diseases, and detecting iron deficiency can lead to preventive or therapeutic behaviors that can streamline the clinical management of these diseases.. The most frequent pattern for the patient with FA hospitalized in the Romanian hospitals include the following most common characteristics (chi squared; p-valueAnemia prin carenţă de fier poate rămâne nediagnosticată ani de-a rândul, din cauza simptomelor care fie sunt ignorate şi considerate banale, fie sunt atribuite altor afecţiuni. Anemia feriprivă nu este o boală în sine, ci este un simptom în cadrul altor boli, iar depistarea deficienței de fier poate conduce la conduite preventive sau terapeutice ce pot eficientiza managementul clinic al acestor boli. În România, cel mai frecvent model înregistrat la pacienții internați cu anemie feriprivă ca diagnostic principal include următoarele cele mai frecvente carasteristici (chi pătrat; p-value <0.05): femei, vârstnice din categoria de vârstă 65-75 ani, pensionate, asigurate, internate în spital fără scrisoare de internare, nu în situații de urgență. Preocupările în acest domeniu trebuie să țintească elaborarea unor conduite corecte pentru operarea eficace în cadrul unor protocoale clinice, diferențiate în funcție de condiția patologică, dar și pe categorii de vârstă. Cuvinte cheie: model clinic, anemie feriprivă, spitale, Români
EFECTUL CONTROALELOR INOPINATE ASUPRA CURĂȚENIEI SECȚIILOR DE ÎNGRIJIRI ALE UNEI UNITĂȚI DE ÎNGRIJIRI TERȚIARE
No full textBACKGROUND: Good housekeeping plays an important role not only for patient satisfaction, its role in prevention of hospital acquired infections has been established beyond doubt. Satisfaction surveys are ways to finding patients’ perception of cleanliness, but for improving cleanliness accountability and monitoring performance play important role. AIM: The objective of this study was to evaluate the impact of random surprise visual inspections/audits on cleanliness in the in-patient wards of a tertiary care hospital in the National Capital Territory, India. METHODS: Surprise inspections/audits were conducted based on key performance indicators to objectively assess the cleanliness at variable intervals of time in the various patient care areas like medical, paediatric, surgical, and critical care units. The areas were sub-classified into staff, patient and common sub-areas each with measurable element like cleaning of toilets, cleaning equipment, patient beds, etc. for which “yes” (=1) or “no” (=0) was marked. Percentages were calculated for the scores achieved. Analysis for Chi square linear trend in proportions was also done. Data which were non-normally distributed in two groups Wilcoxon sign rank test was used. RESULTS: Deficiencies observed in the first audit were poor general cleaning of toilets, non-availability of supplies, poor general cleanliness of nursing station, office and sanitation equipment, staff duty room, walls, floors, window panes, window sills, bedside screens and tables, curtains and fixtures. As audits progressed, there was a steady progress in the cleanliness observed, overall scores progressed from 47 % in August (n=1), 60 % in September (n=05), 78 % in October (n=11), 83 % in November (n=04) but dipped to 76% in December (n=07). CONCLUSION: Regular surprise hospital cleanliness inspections/audits led to significant improvement of cleanliness which was then sustained till the inspections were carried. Keywords: hospital, audit, cleaning, IndiaCONTEXT: S-a stabilit cu certitudine că o bună gestionare a curățeniei în spital joacă un rol important atât în prevenirea infecțiilor intraspitalicești cât și pentru satisfacția pacientului. Sondajele de satisfacție sunt metode de aflare a percepției pacienților despre curățenie, dar, pentru îmbunătățirea curățeniei, responsabilitatea și monitorizarea performanțelor joacă un rol important. OBIECTIV: Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua efectul controalelor vizuale inopinate, aleatoare asupra curățeniei în secțiile unui spital de îngrijiri terțiare din teritoriul capitalei Indiei. METODE: Au fost efectuate controale inopinate/audit-uri pe baza indicatorilor de performanță cheie, pentru a evalua în mod obiectiv curățenia la intervale variabile de timp și în diferite zone/arii de îngrijire a pacienților, cum ar fi: unitățile medicale, pediatrice, chirurgicale și terapie intensivă. Zonele/ariile au fost sub-clasificate în sub-zone ale personalului, pacienților și comune, fiecare având un element măsurabil, cum ar fi curățenia toaletelor, echipamentele de curățare, paturile pacienților etc. pentru care s-a marcat „da” (= 1) sau „nu” (= 0). Procentele au fost calculate pentru scorurile obținute. De asemenea, s-a realizat analiza Chi-pătrat pentru evaluarea în dinamică a variabilelor de tip proporții. A fost utilizat testul Wilcoxon al rangurilor pereche pentru datele care nu au fost distribuite în mod normal în cele două grupuri. REZULTATE: Neregulile observate la primul audit au fost legate de curățenia insuficientă a toaletelor, consumabile indisponibile, curățenia generală insuficientă a secției de asistență medicală, echipamentelor de birou și a celor sanitare, camerei de serviciu a personalului, pereților, podelelor, geamurilor, pervazurilor, noptierelor și meselor, perdelelor și accesoriilor. Pe măsură ce procesul de audit a evoluat, s-a observat un progres constant în ceea ce privește curățenia, scorurile globale progresând de la 47% în august (n=1), la 60% în septembrie (n=05), la 78% în octombrie (n=11) și la 83% în noiembrie (n=04), dar a scăzut la 76% în decembrie (n=07). CONCLUZII: Controalele/audit-urile inopinate, periodice ale curățeniei din spital au dus la îmbunătățirea semnificativă a curățeniei, care a fost apoi susținută până la finalizarea controalelor/audit-urilor. Cuvinte cheie: spital, audit, curățenie, Indi
ADOPTAREA COMPORTAMENTULUI PRIVIND UTILIZAREA APLICAȚIEI M-SĂNĂTATE DE CĂTRE MEDICII DIN ASISTENȚA PRIMARĂ (MAP) DINTR-UN CENTRU DE SĂNĂTATE DISTRICTUAL DIN INDONEZIA
No full textAn effort to identify needs from Primary Care Physicians (PCP), which has the greatest impact on their receptivity to use mHealth in making a clinical decision, becomes a focus of this paper, as the smartphone, PDA, and cell phones generally are cheaper and easy to handle than other devices aside from their limited features. Findings from the empirical studies suggest that several factors can be categorized as catalysts and inhibitor in the adoption of mHealth in the health centre. One of the major barriers to mHealth adoption that addresses throughout this paper from the results of this survey is the lack of needed infrastructure. Keywords — mHealth, adoption, physician, health centre (Puskesmas) Scopul principal al acestui studiu este de a identifica nevoile Medicilor din Asistența Primară (MAP), cu cel mai mare impact asupra receptivității lor de a utiliza aplicația m-Sănătate (mHealth) în luarea unei decizii clinice, deoarece smartphone-urile, PDA-urile și telefoanele mobile, în afara caracteristicile lor limitate, sunt în general mai ieftine și mai ușor de manevrat față de alte dispozitive. Rezultatele unor studii empirice sugerează că o serie de factori pot fi clasificați drept facilitatori și alții inhibitori în adoptarea m-Sănătății în centrele de sănătate. Rezultatele studiului se adresează uneia dintre cele mai importante bariere în adoptarea m-Sănătate și anume, lipsa infrastructurii necesare. Cuvinte cheie: m-Sănătate, adoptare, medic, centru de sănătate (Puskesmas) 
EVALUAREA REZULTATELOR POSTOPERATORII IN CHIRURGIA CATARACTEI ÎN ALBANIA
No full textBACKGROUND: Cataract is the leading cause of blindness and visual impairment globally. Our aim was to compare the post-operative visual acuity of two surgical techniques among a group of patients diagnosed with cataract in Albania. METHODS: A total of 1500 individuals diagnosed with cataract and being treated either with phacoemulsification (PHACO) or extracapsular cataract extraction (ECCE) during January 2011 – February 2013 in Elbasan region, in Albania, were included in the survey. Overall, 1200 patients (1460 eyes) were treated with PHACO and 300 patients (311 eyes) were treated with ECCE. Visual acuity was measured before intervention and at 1st, 4th and 12th week after intervention, using the LogMAR scale. Presence of astigmatism after surgery was evaluated as well. RESULTS: There were no significant differences of visual acuity and chronic comorbidities before intervention by type of procedure the patients have been assigned to. At any time after intervention (after one, four and 12 weeks) higher proportions of PHACO patients than ECCE patients had a visual acuity corresponding to LogMAR score of ≤0.2 but with the passing of time the gap had a tendency to be narrowed: after one week 84.2% of PHACO patients and 70.1% of ECCE patients had a LogMAR score of ≤0.2 but at 12 weeks after intervention the corresponding proportions were 87.8% and 81.8%. At any time after intervention astigmatism was significantly more prevalent among ECCE than PHACO patients. CONCLUSION: PHACO procedure is superior to ECCE regarding the achievement of visual acuity of 0.2 or better (LogMAR scale) and lower astigmatism rates at any time after intervention but after three months the differences narrow considerably. The decision about which procedure to apply for treating cataract lays on surgeon’s judgment and skills and should be guided by the potential to achieve maximal benefits for the patients. Keywords: Albania, cataract surgery, extracapsular cataract extraction, phacoemulsification, visual acuityCONTEXT: Cataracta este principala cauză de orbire și a deficiențelor de vedere la nivel mondial. Scopul studiului a fost de a compara acuitatea vizuală postoperatorie, rezultată în urma folosirii a două tehnici chirurgicale, în rândul unui grup de pacienți diagnosticați cu cataractă, din Albania. METODE: Au fost incluse, în studiu, 1500 de persoane diagnosticate cu cataractă, la care s-a practicat extracția cristalinului, fie prin facoemulsificare (PHACO), fie extracapsular (ECCE), în perioada ianuarie 2011 - februarie 2013, în regiunea Elbasan din Albania. În total, 1200 pacienti (1460 ochi operati) au fost tratați prin PHACO și 300 de pacienți (311 ochi operati) au fost tratați cu ECCE. Acuitatea vizuală a fost măsurată înainte de intervenție și în prima, a 4-a și a 12-a săptămână după intervenție, utilizând scala LogMAR. De asemenea, a fost evaluată prezența astigmatismului după intervenția chirurgicală. Nu au existat diferențe semnificative între acuitatea vizuală și comorbiditățile cronice înainte de intervenția după tipul de procedură la care au fost alocați pacienții. REZULTATE: Nu au existat diferențe semnificative între acuitatea vizuală și comorbiditățile pacienților înainte de intervenție și tipul de procedură la care au fost supuși aceștia. În orice moment după intervenție (în prima, a patra și a 12-a săptămână), procente mai mari de pacienți operați prin PHACO aveau o acuitate vizuală corespunzătoare scorului LogMAR de ≤ 0,2 comparativ cu a pacienților operați prin ECCE dar, cu trecerea timpului, decalajul a prezentat tendința de a se micșora: după o săptămână, circa 84,2% dintre pacienții cu PHACO și 70,1% dintre pacienții cu ECCE au avut un scor LogMAR de ≤ 0,2, dar la 12 săptămâni după intervenție proporțiile corespunzătoare au fost de 87,8% și respectiv 81,8%. În orice moment după intervenție, astigmatismul a fost semnificativ mai întâlnit în rândul pacienților cu ECCE decât cei cu PHACO. CONCLUZII: Procedura prin PHACO este superioară celei prin ECCE în ceea ce privește atingerea acuității vizuale de 0,2 sau mai bună (scala LogMAR) și a ratelor mai mici de astigmatism în orice moment după intervenție, dar după trei luni diferențele se reduc considerabil. Decizia cu privire la procedura care trebuie folosită pentru tratarea cataractei se bazează pe aprecierea și experiența chirurgului și ar trebui să se ghideze după capacitatea de a obține beneficii maxime pentru pacienți. Cuvinte cheie: Albania, chirurgia cataractei, extracția extracapsulară a cataractei, facoemulsificarea, acuitate vizual
CHELTUIELILE MAJORE PRIN PLAȚI DIRECTE PENTRU ÎNGRIJIRILE DE SĂNĂTATE ȘI DETERMINANȚII ACESTORA, ÎN INDIA DE NORD-EST
No full textBACKGROUND: The public health spending in India is below two percent of gross domestic product. Approximately 70 percent of Indian health care payments are out-of-pocket. However, this system of paying for health care is not sustainable in that it distorts the economic well being of the people, especially the poor ones. Households face catastrophic payments when health care payment is out-of-pocket. This catastrophic health spending can be an additional source of poverty. Therefore, in this study we set to examine the out-of-pocket spending on health care and the determinants of catastrophic payments. DATA AND METHODS: The analysis is based on cross-sectional primary data surveyed in the year 2015 for 576 households. The survey was done in the rural areas of Chirang district, Assam, India. The multivariate logistic regression analysis was done to examine the determinants of out of pocket health payments. RESULTS: Higher income and non-poor households are found to make higher out-of-pocket payments on health care compared to lower income groups. Nonetheless, the burden of out-of-pocket payments is higher on lower income groups than the higher income households due to the fact that the proportion of health payments to income is higher for the lower income households. The lowest income group households are 1.22 times higher chance to incur catastrophic health expenditure than the highest income group households OR=1.22, pCONTEXT: Cheltuielile pentru sănătatea publică din India reprezintă mai puțin de 2% din produsul intern brut. Aproximativ 70% din plățile pentru serviciile medicale din India sunt plăți directe (out-of-pocket). Totuși, acest sistem de plată pentru îngrijirile de sănătate nu este sustenabil prin faptul că distorsionează bunăstarea economică a populației, în special a persoanelor sărace. Gospodăriile se confruntă cu cheltuieli majore atunci când plata pentru îngrijirile medicale este plată directă. Această cheltuială majoră pentru sănătate poate fi o cauză suplimentară de sărăcie. Prin urmare, acest studiu și-a propus să analizeze plățile directe pentru îngrijirile de sănătate și determinanții acestor cheltuieli majore. DATE ȘI METODE: Analiza se bazează pe datele primare, transversale, colectate de la 576 gospodării, în anul 2015. Studiul a fost realizat în zonele rurale din districtul Chirang, Assam, India. Analiza de regresie logistică multivariată a fost făcută pentru a studia factorii determinanți ai plăților directe pentru sănătate. REZULTATE: În urma analizei datelor s-a constatat că grupele cu venituri mai mari și gospodăriile non-sărace fac plăți directe mai mari pentru sănătate comparativ cu grupele cu venituri mai mici. Cu toate acestea, povara plăților directe este mai mare pentru grupele cu venituri mai mici decât pentru gospodăriile cu venituri mai mari, datorită faptului că proporția plăților pentru sănătate raportată la venit este mai mare pentru gospodăriile cu veniturile mai mici. Gospodăriile din grupul cu cel mai mic venit sunt expuse unui risc de 1,22 ori mai mare de a face cheltuieli majore pentru sănătate comparativ cu gospodăriile din grupul cu cele mai mari venituri (OR = 1,22; p <0,001). Gospodăriile din grupul cu venituri medii (75001-200000 Rs) sunt, de asemenea, mult mai expuse unor cheltuieli majore comparativ cu gospodăriile din grupul cu cele mai mari venituri, al căror venit este mai mare de două sute de mii (OR = 75,38; p <0,05). În ceea ce privește pacienții spitalizați în Departamente Spitalicești (DS), gospodăriile care au folosit asistența medicală privată au un risc mai mare de a face plăți directe majore în comparație cu acele gospodării care au efectuat o vizită la centrul public de sănătate a DS (ORs = 286,93; p <0,01). Gospodăriile din grupul care au făcut o vizită la un spital privat acreditat pentru îngrijiri medicale în ambulatoriu au risc mai mare să facă plăți majore pentru sănătate comparativ cu gospodăriile care au efectuat vizite la centrul public de sănătate (OR = 140,80; p <0,01). În mod similar, gospodăriile care au efectuat plăți directe la cabinetul medicului privat acreditat pentru tratamentul ambulatoriu au riscul și mai mare de a face plăți majore comparativ cu cei care au vizitat centrul public de sănătate pentru tratament în Departamente Ambulatoriu (DA) (ORs = 36,19; p <0,05). CONCLUZII: Plățile directe pentru îngrijiri de sănătate sunt regresive, povara plății directe fiind mai mare la grupele cu venituri mai mici. Venitul gospodăriilor, mărimea familiei, îngrijirile private de sănătate și tipul de boală sunt determinanți importanți ai plăților directe majore. Astfel, factorii de decizie politică trebuie să țină cont de acești factori în stabilirea politicilor de sănătate pentru zonele rurale din Assam în special, și în regiunile din nord-est în general. Cuvinte cheie: plăți directe, majore, zone rurale, determinanți, îngrijiri de sănătat
SPITALIZAREA PRIN CELE MAI FRECVENTE AFECȚIUNI MALIGNE LA ADULȚI PESTE 18 ANI, ÎN SPITALELE PUBLICE DIN ROMÂNIA
No full textIn Romania, the standardized mortality rate for colorectal cancer was superior to the European Union and the hospital discharge rate for these patients in our country was above the European average in 2016. In terms of population aged 50-74 years participants in screening programs for this type of cancer, Romania ranks last, with less than 10% of the population, who has ever done this test. As far as the statistics on malignancies are concerned, they are missing or incomplete in our country, so the situation of these patients is unclear. In this context, our study attempts to provide some additional information on the situation in Romania at the level of the last 5 years in terms of cases diagnosed as malignant tumor with digestive localization or tumor with unpredictable evolution or unknown behavior, hospitalized in public hospitals under contract with the National Health Insurance House. Findings in our study represent valid evidence and they should be complemented by evidence of the determinants of these pathologies and the level of resource consumption in order to support the decision-making process in the health sector in Romania. Keywords: cancer, digestive cancer, hospitalization, RomaniaÎn România, rata standardizată a mortalității prin cancer colorectal a fost superioară celei Uniunea Europeană, iar rata externărilor din spital pentru acești pacienți, în țara noastră, în anul 2016, a fost peste media europeană, Din punct de vedere al populației cu vârste 50-74 de ani, participanți la programe de screening pentru acest tip de cancer, România se situează pe ultimul loc, cu o pondere de sub 10% din populație care a făcut vreodată acest test. În ceea ce privește datele statistice referitoare la afecțiunile maligne, în România, acestea lipsesc sau sunt incomplete astfel încât situația acestor pacienți este una neclară. În acest context, studiul nostru încearcă să aducă câteva informații suplimentare, cu privire la situația din România, la nivelul ultimilor 5 ani, din punct de vedere al cazurilor diagnosticate ca tumoră malignă cu localizare digestivă sau tumoră cu evoluție imprevizibilă sau comportament necunoscut, care au necesitat internare în spitalele publice aflate în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, plătite în sistem DRG. Rezultate din acest studiu reprezintă evidențe valide ce ar trebui să fie completate cu evidențe privind factorii determinanți ai acestor patologii și cu nivelul consumului de resurse, astfel încât să poată sprijini procesul de luare a deciziei din sectorul sanitar din România. Cuvinte cheie: cancer, cancer digestiv, spitalizare, Romani