Management In Health, MIH (National School of Public Health, Management, Romania)
Not a member yet
428 research outputs found
Sort by
SPECTRUL MORBIDITĂȚII SPITALICEȘTI ÎN RÂNDUL COPIILOR 0-17 ANI, ROMÂNIA
No full textCONTEXT: At the hospitals level, a large volume of resources is consumed, and efficient allocation of resources must be done based on valid and scientific evidence. As these resources are complex and vary for different categories of the population, the analysis of needs by age groups can support decision-making and the development of appropriate policies. The purpose of this analysis was to identify patterns of hospital morbidity among children 0-17 years and to provide evidence that can support the decision making process in the field of efficient allocation of resources. METHOD: Cross-sectional study performed on data on hospital activity at patient level, in the year 2019. The DRGNational 2019 database was interrogated and data on the level of hospital morbidity in children 0-17 years were extracted. Indicators were calculated, for measuring the level of hospital activity, such as: number of hospitalization episodes, proportion of hospitalizations in total hospitalizations, density of hospitalizations among children. Data were analyzed by age categories 0-1 years, 1-4 years, 5-9 years, 10-14 years and 15-17 years; data were aggregated at national level, and for certain aspects, the data were also aggregated at county level. RESULTS: The analysis of the spectrum of pathologies highlights major differences between the age groups within the category of children 0-17 years, both in terms of their frequency in the top of pathologies for each major age category and in terms of their proportion of total hospitalizations. The spectrum of pathologies among children 0-17 years old hospitalized in Romanian hospitals is dominated by respiratory and digestive diseases, parasitic diseases and ENT diseases, and for each age group there are specificities of the hospitalization model. CONCLUSIONS: The evidence from this study shows that there are large variations between pediatric hospital morbidity models identified, and these variations require in-depth analysis, on each population segment, in order to provide valid evidence to support decisions on efficient allocation of hospital resources in territorial profile. Keywords: major diagnosis categories, pediatric, Romania, morbidityCONTEXT: La nivelul spitalelor se consumă un mare volum de resurse, iar alocarea eficientă a resurselor trebuie să se facă având la bază evidențe valide, științifice. Deoarece aceste resurse sunt complexe și diferite pentru categorii diferite de populație, analiza nevoilor pe categorii de vârstă poate spijini actul decizional și elaborarea politicilor adecvate. SCOPUL ANALIZEI a fost de identificare a unor modele de morbiditate spitalicească în rândul copiilor 0-17 ani și de furnizare de evidențe ce pot spijini elaborarea deciziilor în domeniul alocării eficiente de resurse. METODĂ: Studiu transversal realizat pe date privind activitatea spitalicească la nivel de pacient, la nivelul anului 2019. Baza DRGNational 2019 a fost interogată pentru extragerea datelor privind nivelul morbidității spitalicești la copii 0-17 ani. Au fost calculați indicatori ce măsoară nivelul activității spitalicești precum: număr episoade spitalizare, ponderea spitalizărilor din total spitalizări, densitatea spitalizărilor în rândul copiilor. Datele au fost analizate pe categoriile de vârstă 0-1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani și 15-17 ani; nivelul de agregare a fost cel natțonal, iar pentru anumite aspecte, datele au fost agregate și la nivel de județ. REZULTATE: Analiza spectrului patologiilor evidențiază diferențe majore între grupurile de vârstă din cadrul categoriei copiilor 0-17 ani, atât în ceea ce privește frecvența acestora în topul patologiilor din fiecare categorie majoră de vârstă, cât și în ceea ce privește ponderea acestora din totalul spitalizărilor. Spectrul patologiilor în rândul copiilor 0-17 ani spitalizați în spitalele din România este dominat de bolile aparatului respirator și digestive, bolile parazitare și afecțiunile ORL, iar pentru fiecare grupă de vărstă există specificități ale modelului de spitalizare. CONCLUZII: Evidențele din acest studiu arată că, între modelele de morbiditate spitaliceasacă pediatrică există variații mari, iar aceste variații reclamă aprofundarea analizei, pe fiecare segment populațional, în vederea furnizării unor evidențe valide pentru sprijinirea deciziilor de alocare eficientă a resurselor spitalicești în profil teritorial. Cuvinte cheie: categorii diagnostice majore, pediatrie, România, spital, morbiditat
BOLILE NEURODEGENERATIVE – MORBIDITATEA SPITALIZATĂ ÎN ROMÂNIA, 2015-2019
No full textNeurodegenerative diseases are found mainly among the elderly population, up to 2% of those over 65 being affected globally, most commonly by Alzheimer's or Parkinson's disease, and specialist estimates indicate a doubling of the incidence every 20 years. 3.4% of the cases of dementia diagnosed in 2015 in Europe belong to Romania, 5.54% of all deaths due to this condition. From the point of view of hospitalized morbidity in the last 5 years, approximately 0.9% of all hospitalizations in Romania had as main diagnosis at hospitalization one of the neurodegenerative diseases, most commonly Alzheimer's disease or circumscribed brain atrophy, the trend of hospitalizations along years being an ascending one. Some characteristics of hospitalized morbidity in Romania would be: the fact that there are important discrepancies between different geographical areas in Romania, the differences being 10-20 times between the values observed between areas, the same being found in the case of values related to the population of each region in part; the differences between the sexes are not important, but in terms of age, over 90% of patients are people over 60; most episodes of hospitalization ended with an improvement in the patient's health, only a very small percentage resulting in the death of the person. A good knowledge of these characteristics allows the adoption of evidence based preventive and therapeutic measures that allow a better management of this chronic degenerative disease. Keywords: Chronic diseases, neurodegenerative, Alzheimer, morbidity, hospital, RomaniaBolile neurodegenerative se regăsesc preponderent în rândul populației vârstnice, până la 2% dintre cei peste 65 de ani fiind afectați la nivel global, cel mai frecvent de maladia Alzheimer sau Parkinson, iar estimările specialiștilor indică o dublare a incidenței la fiecare 20 de ani. 3,4% din cazurile de demență diagnosticate în anul 2015 în Europa aparțin României, 5,54% din totalul deceselor datorându-se acestei afecțiuni. Din punct de vedere al morbidității spitalizate în ultimii 5 ani, aprox 0,9% din totalul internărilor din România au avut ca diagnostic principal la internare una dintre bolile neurodegenerative, cel mai frecvent maladia Alzheimer sau atrofia cerebrală circumscrisă, trendul internărilor de-a lungul anilor fiind unul ascendent. Câteva caracteristici ale morbidității spitalizate în România ar fi: faptul că există discrepanțe importante între diferite zone geografice din România, diferențele fiind de 10-20 de ori între valorile observate între zone, același lucru constatându-se și în cazul valorilor raportate la populația fiecărei regiuni în parte; diferențele înregistrate între sexe nu sunt unele importante, dar în ceea ce privește vârsta, peste 90% dintre pacienți sunt persoane peste 60 de ani; cele mai multe episoade de spitalizare s-au finalizat printr-o ameliorare a stării de sănătate a pacientului, doar un procent foarte mic soldându-se cu decesul persoanei. O cunoaștere bună a acestor caracteristici permite adoptarea unor măsuri preventive și terapeutice fundamentate științific care să permită un management mai bun al acestei afecțiuni cronice degenerative. Cuvinte cheie: Boli cronice, neurodegenerativ, Alzheimer, morbiditate, spital, Romani
PLĂȚILE INFORMALE PENTRU SERVICIILE DE SĂNĂTATE – UN STUDIU CALITATIV ÎN TURCIA
No full textInformal payments for health care are common problems, especially in many developing countries. There is a growing interest in informal payments around the world. The study aims to explore the reasons for informal payments, in which ways informal payments occur and how it can be deterred. Due to lack of data purposive and snowball sampling approach was used. We conducted face-to-face interviews with a sample of 15 participants including healthcare users or patients. The participants were asked about the case in which they made informal payments, the reasons for those payments and their perception and attitude towards the case they went through. The study proposes that coping with a lack of information, strengthening the primary healthcare services and assuring the community engagement can reduce the informal payments in healthcare. Keywords: Healthcare, informal payments, envelope payment, health financing.Plățile informale pentru îngrijirea sănătății sunt probleme comune, în special în multe țări în curs de dezvoltare. Există un interes tot mai mare pentru plățile informale din întreaga lume. Studiul își propune să exploreze motivele plăților informale, modul în care apar plățile informale și cum pot fi descurajate. Datorită lipsei de date, a fost utilizată o abordare de eșantionare în bulgăre de zăpadă. Au fost realizate interviuri față în față cu un eșantion de 15 participanți, inclusiv utilizatori de sănătate sau pacienți. Participanții au fost întrebați cu privire la situația în care au efectuat plăți informale, motivele plăților respective și percepția și atitudinea lor față de situația prin care au trecut. Studiul propune să arate că gestionarea lipsei de informații, consolidarea serviciilor de asistență medicală primară și asigurarea angajamentului comunității pot reduce plățile informale în asistența medicală. Cuvinte cheie: asistență medicală, plăți informale, plata în plic, finanțare pentru sănătate
ANALIZA UTILIZĂRII SERVICIILOR SPITALICEȘTI DE CĂTRE VÂRSTNICI, ÎN ROMÂNIA, LA NIVELUL ANULUI 2019Îmbătrânirea populației reprezintă un fenomen cu o accentuată dinamică, ce reclamă o preocupare constantă a politicilor de sănătate în vederea luării celor
No full textPopulation aging is a phenomenon with a strong dynamic, which requires a constant concern of health policies in order to make the most effective and efficient decisions for this population segment. The health needs of the elderly have many age-specific features, and records of patterns of hospital use by the elderly population can support the decision-making process. The purpose of the analysis was to identify the main models in the use of hospital services, by analyzing the causes of hospitalization and in-hospital death in the elderly, over 65 years, in Romania. METHOD. The DRGNational database was investigated in order to select hospitalization episodes for the elderly in 2019. All hospitals that reported patient-level data were included. Data on the main diagnosis and discharge status were extracted, as well as other variables that allowed the analysis of demographic characteristics. calls for the formulation of economic and health policies in line with the needs of the elderly related to their economic and social protection, specific health services and home care for people with disabilities or various forms of disability, and the elderly without family support. RESULTS. The most common major categories of hospitalization that required hospitalization of patients over 65 years were: diseases and disorders of the circulatory system, diseases and disorders of the musculoskeletal system and connective tissue, diseases and disorders of the nervous system. Among the most common cardiovascular diseases, hospitalized patients presented with congestive heart failure, valvopathies such as mitral regurgitation or primary hypertension as the main diagnosis of hospitalization. The pattern of frequent use can be summarized as follows: women with an average age of 77 years, from rural areas, who needed an average length of hospitalization of 8 days, most patients being discharged as ameliorated, while a fifth died. Most in-hospital deaths occurred in the elderly hospitalized for diseases and disorders of the circulatory system (a quarter of the total), diseases and disorders of the nervous system (about one-fifth) and diseases and disorders of the respiratory system (over one-tenth of the total). Pattern of the elderly who died in the hospital: the average age of 78 years, most of them came from urban areas, with a slight predominance of women. Among cardiovascular diseases, the most common deaths were recorded in patients with the main diagnosis: unspecified cardiac arrest, congestive heart failure, dilated cardiomyopathy, but also acute myocardial infarction, sudden heart death, or heart failure. Patients who died with such diagnoses had an average age of 78 years, women predominated, came mostly from urban areas and were hospitalized for an average of 11 days. CONCLUSIONS. The in-depth analysis of hospital activity must provide an overview, but at the same time a comparative picture of the causes of hospitalization and in-hospital death by age groups (children, adults, the elderly). Decisions on the allocation of resources and their use at the hospital sector level must be supported by valid, up-to-date records, and taking into account the particularities in the use of hospital services by older age groups. Keywords: hospital activity, use, the elderly, RomaniaÎmbătrânirea populației reprezintă un fenomen cu o accentuată dinamică, ce reclamă o preocupare constantă a politicilor de sănătate în vederea luării celor mai eficace și eficiente decizii pentru acest segment populațional. Nevoile de sănătate ale vârstnicilor prezintă multe particularități determinate de vârstă, iar evidențele privind modelele de utilizare a serviciilor spitalicești de către populația vârstnică poate sprijini procesul de luare a deciziei. Scopul analizei a fost de a identifica principalele modele în utilizarea serviciilor spitalicești, prin analiza cauzelor de spitalizare și de deces intraspitalicesc la persoane vârstnice, peste 65 de ani, în România. Metodă. Baza de date DRGNational a fost investigată în scopul selectării episoadelor de spitalizare a vârstnicilor la nivelul anului 2019. Au fost incluse toate spitalele care au raportat date la nivel de pacient. Au fost extrase date despre diagnosticul principal și starea la externare, precum și alte variabile care au permis analiza caracteristicilor demografice. necesită formularea de politici economice și de sănătate în concordanță cu nevoile vârstnicilor legate de protecția economică și socială a acestora, de servicii de sănătate specifice și îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități sau diferite forme de handicap, precum și a persoanelor în vârstă fără sprijin familial. Rezultate. Cele mai frecvente categorii majore de spitalizare care au necesitat internarea pacienților de peste 65 de ani au fost: bolile și tulburările sistemului circulator, bolile și tulburările ale sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv, bolile și tulburările sistemului nervos. Din rândul bolilor cardiovasculare cel mai frecvent, pacienții internați au prezentat insuficiență cardiacă congestivă, valvulopatii de tipul insuficienței mitrale sau hipertensiune arterială primară ca diagnostic principal de internare. Pattern-ul utilizării frecvente poate fi sintetizat astfel: femei cu vârstă medie de 77 ani, din mediul rural, ce au necesitat o durată medie de spitalizare de 8 zile, cei mai mulți pacienți fiind externați ca ameliorați, în timp ce o cincime au decedat. Cele mai multe decese intraspitalicești au apărut la vârstnicii internați pentru boli și tulburări ale sistemului circulator (un sfert din total), bolile și tulburările sistemului nervos (circa o cincime) și bolile și tulburările sistemului respirator (peste o zecime din total). Pattern-ul vârstnicilor care au decedat în spital: vârsta medie de 78 ani, cei mai mulți au provenit din mediul urban, observându-se o ușoară preponderență a femeilor. Din rândul bolilor cardiovasculare, cele mai frecvente decese au fost înregistrate la pacienții cu diagnostic principal: stopul cardiac nespecificat, insuficiența cardiacă congestivă, cardiomiopatia cu dilatație, dar și infarct miocardic acut, moartea cardiacă subită, sau insuficiența cardiacă. Pacienții decedați cu astfel de diagnostice au avut o vârstă medie de 78 ani, au predominat femeile, au provenit mai mult din mediul urban și au fost internați în medie 11 zile. Concluzii. Analiza aprofundată a activității spitalicești trebuie să furnizeze o imagine de ansamblu, dar în același timp și o imagine comparativă a cauzelor de spitalizare și de deces intraspitalicesc pe categoriile mari de vârstă (copii, adulți, vârstnici). Deciziile privind alocarea resurselor și utilizarea acestora la nivelul sectorului spitalicesc trebuie să fie sprijinite de evidențe valide, actualizate, și cu luarea în considerație a particularităților în utilizarea serviciilor spitalicești de către categoriile majore de vârstă. Cuvinte cheie: activitate spitalicească, utilizare, vârstnici, Români
STUDIU DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR, ATITUDINILOR ȘI PRACTICILOR ASISTENȚILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA ÎN CEEA CE PRIVEȘTE IGIENA MÂINILOR ȘI INFECȚIILE ASOCIATE ASISTENȚEI MEDICALE
No full textINTRODUCTION. Healthcare-associated infections (HAIs) represent adverse events of medical care, an important threat to patient safety that affects a significant number of patients annually. Hand hygiene is universally recognized as being the most effective method of preventing and limiting HAIs. Nurses have a critical contribution in providing clean and safe care to patients and preventing HAIs. METHODOLOGY. The nurses’ knowledge level, attitudes and self-reported practices regarding hand hygiene and HAIs was evaluated by using an original questionnaire which was applied at the beginning of the National Conference of The Order of Nurses, Midwives and Medical Assistants in Romania which took place between September 13-14, 2018, in Bucharest. The applied questionnaire included 32 items in 3 sections with the following structure: (1) 8 items related to demographic and professional data; (2) 10 items for assessing the level of knowledge; and (3) 14 items for assessing self-reported attitudes and practices. RESULTS. We analyzed the results of the assessment of the knowledge level, attitudes and self-reported practices of 576 Conference participants nurses who performed their professional activity in healthcare institutions in Romania. The analysis of the results obtained from assessing the knowledge showed that 16% (95%CI: 13.0-18.9) of the participants had a high level of knowledge (scores between 8 and 10), 58% (95%CI: 53.8-62.2) had a medium level (scores between 5 and 7) and 26% (95%CI: 22.4-29.7) a low level (scores lower than 5). The average score of the group was 5,51±2,07, reflecting an overall medium level of the group. Regarding the practice of workplace hand hygiene and the level of self-reported compliance, most participants (79% of them) declared high levels of compliance (at least 70-80%). The analysis of the answers to the items regarding the attitudes of the participants, which referred to the role of jewelry and nails in the occurrence and transmission of HAIs, the role and the importance of hand hygiene in HAIs prevention and the relationship between patient safety and HAIs prevention, showed an almost unanimous agreement with the statements that they contain (96%, 96% and 99%, respectively). CONCLUSIONS. Nurses in Romania have an inadequate knowledge level regarding hand hygiene and HAIs, which could represent a cause of HAIs and a barrier to patient safety, have positive attitudes and overestimated self-reported practices. Future research is needed to assess the level of observed compliance and its relationship with the nurses' knowledge and attitudes in the field of hand hygiene and HAIs. Keywords: nurses, knowledge, attitudes, practices, hand hygiene, healthcare-associated infectionsINTRODUCERE . Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă evenimente adverse asociate îngrijirilor medicale, o amenințare importantă la adresa siguranței pacienților, care afectează un număr semnificativ de pacienți anual. Igiena mâinilor este universal recunoscută ca fiind cea mai eficientă metodă de prevenire și limitare a IAAM. Asistenții medicali au o contribuție critică în furnizarea îngrijirilor curate și sigure pacienților și în prevenirea IAAM. METODOLOGIE. Nivelul cunoștințelor, atitudinile și practicile auto-raportate ale asistenților medicali în ceea ce privește igiena mâinilor și IAAM au fost evaluate prin utilizarea unui chestionar original care a fost aplicat la începutul Conferinței Naționale a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, care a avut loc în perioada 13-14 Septembrie 2018, la București. Chestionarul aplicat a inclus 32 itemi în 3 secțiuni, cu următoarea structură: (1) 8 itemi pentru caracteristici demografice și profesionale; (2) 10 itemi pentru evaluarea nivelului de cunoștințe; și (3) 14 itemi pentru evaluarea atitudinilor și practicilor auto-raportate. REZULTATE. Au fost analizate rezultatele evaluării nivelului de cunoștințe, a atitudinilor și practicilor auto-raportate pentru 576 asistenți medicali participanți la Conferință, care își desfășoară activitatea profesională în instituții medicale din România. Analiza rezultatelor obținute în urma evaluării cunoștințelor a arătat că 16% (95%CI: 13.0-18.9) dintre participanți au avut un nivel înalt de cunoștințe (scoruri între 8 și 10), 58% (95%CI: 53.8-62.2) au avut un nivel mediu (scoruri între 5 și 7) și 26% (95%CI: 22.4-29.7) un nivel scăzut (scoruri mai mici de 5). Scorul mediu a fost 5.51 ± 2.07, reflectând un nivel general mediu al grupului. În ceea ce privește practica de igiena mâinilor la locul de muncă și nivelul complianței auto-raportate, majoritatea participanților (79%) au declarat niveluri înalte de complianță (de cel puțin 70-80%). Analiza răspunsurilor la itemii privind atitudinile participanților, care se referă la rolul bijuteriilor și unghiilor în apariția și transmiterea IAAM, la rolul și importanța igienei mâinilor în prevenirea IAAM și la relația dintre siguranța pacientului și prevenirea IAAM, a arătat un acord aproape unanim cu afirmațiile pe care le conțin (96%, 96% și 99%). CONCLUZII. Asistenții medicali din România au un nivel inadecvat de cunoștințe în ceea ce privește igiena mâinilor și IAAM, ceea ce poate reprezenta o cauză a IAAM și o barieră pentru siguranța pacientului, au atitudini pozitive și practici auto-raportate supraestimate. Sunt necesare cercetări viitoare pentru evaluarea nivelului complianței observate și a relației acesteia cu cunoștințele și atitudinile asistenților medicali în ceea ce privește igiena mâinilor și IAAM. Cuvinte cheie: asistenți medicali, cunoștințe, atitudini, practici, igiena mâinilor, infecții asociate asistenței medical
TUBERCULOZA – FRECVENȚA EPISOADELOR DE SPITALIZARE ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2015-2019
No full textTuberculosis, being one of the top ten causes of death in the world and the leading cause of death from an infectious disease, overcoming HIV/AIDS, is one of the most serious public health problems facing countries in the Southeast Asia region, Africa, but also the Western Pacific Region. Europe is no exception, being affected especially the Eastern European region, here being increased the frequency of cases of multidrug resistant tuberculosis, and Romania is among the group of countries most affected by this scourge, although it has decreased in 2009-2017. The evolution in the last 5 years of hospitalization episodes was a decreasing one, the data analysis indicating a preponderant impairment of men, from professionally active age groups (predominantly people between 40-69 years), the most common location of the infection being the lung or at the airway. Most often the population in poorer areas was more affected (Southwest, South or Northeast region). The average period of hospitalization was a long one (more than a month), and most often it ended with the improvement of patients', the cases of aggravation or death being reduced, death for example being observed especially in case of infection located to nervous system or in the case of miliary tuberculosis. Keywords: Tuberculosis, public health problem, hospitalization episodes, RomaniaTuberculoza fiind una din primele zece cauze de deces în lume și prima cauză de deces printr-o boală infecțioasă, depășind HIV/SIDA, reprezintă una dintre gravele probleme de sănătate publică cu care se confruntă în special țările regiunilor Asia de Sud Est, Regiunea Africană, dar și Regiunea Pacificului de Vest. Nici Europa nu face excepție, fiind afectată mai ales regiunea est Europeană, aici fiind crescută frecvența cazurilor de tuberculoză multidrog rezistentă, iar România face parte dintre grupul țărilor cele mai afectate de acest flagel, deși a înregistrat o evoluție descrescătoare în intervalul 2009-2017. Și evoluția în ultimii 5 ani a episoadelor de spitalizare a fost una descrescătoare, analiza datelor indicând o afectare preponderentă a bărbaților, din grupe de vârstă active profesional (predominant persoane între 40-69 ani), cea mai frecventă localizare a infecției fiind cea pulmonară sau la nivelul căilor respiratorii. Ca și mediu de proveniență al pacienților, cel mai adesea populația din zone mai sărace a fost mai afectată (regiunile, Sud-Vest, Sud sau Nord Est). Perioada medie de spitalizare a fost una ridicată (mai mult de o lună), iar cel mai frecvent aceasta s-a finalizat cu ameliorarea stării pacienților la externare, cazurile de agravare sau deces fiind reduse, decesul spre exemplu observându-se mai ales în cazul localizării infecției la nivelul sistemului nervos central sau în cazul tuberculozei miliare. Cuvinte cheie: Tuberculoza, problemă de sănătate publică, episoade de spitalizare, Români
IMPORTANȚA RAPORTĂRII CORECTE A CAZURILOR DE INFECȚII ASOCIATE ASISTENȚEI MEDICALE ÎN SISTEMUL DRG
No full textHAI (Health Care Associated Infections) represent the infections that a healthy or sick patient contacts during an episode of hospitalization, except for the pre-existing manifestations. These infections have become a real burden for hospitals in Romania due to the long duration of hospitalization and the high costs of treatment. A big problem of the system is the poor reporting of these cases, both because of the ignorance of the reporting rules and the possible repercussions. Through this study we want to trigger an alarm signal that there is the possibility that many such infections have been omitted, thus justifying the huge difference between the Romanian and European reports. This study was performed using data from a hospital in Romania for the period of 2016. A number of 34578 cases in continuous hospitalization (both acute and chronic) enterde the study, of which a number of 27 were reported as cases of HAI and analyzed in the present study. Of the 27 reported cases, only 10 (37%) had the infectious pathology coded, while 17 (63%) did not have any diagnostic code to detect the presence of an infection; none of the cases were coded with code Y95- Nosocomial disorder. Keywords: HAI, DRG, Y95, Epidemiology, Public HealthIAAM (infecții asociate asistenței medicale) reprezintă infecțiile pe care un pacient sănătos sau bolnav le contactează în cadrul unui episod de internare intraspitalicesc, cu excepția manifestărilor preexistente. Aceste infecții au devenit o adevărată povară pentru spitalele din România datorită duratei lungi de spitalizare și a costurilor ridicate de tratament. O mare problemă a sistemului este proasta raportare a acestor cazuri, atât datorită necunoașterii regulilor de raportare, cât și a posibilelor repercusiuni. Prin acest studiu dorim să tragem un semnal de alarmă că există posibilitatea ca foarte multe astfel de infecții să fi fost omise, astfel justificându-se și diferența enormă între raportările din România și cele europene. Acest studiu a fost realizat pe datele unui spital din România pentru perioada anului 2016, în studiu intrând un număr de 34.578 cazuri în spitalizare continuă (atât acuți cât și cronici) dintre care un număr de 27 au fost raportate ca și cazuri de IAAM și analizate în prezentul studiu. Din cele 27 cazuri raportate doar 10 (37%) au avut codificată patologia infecțioasă, în timp ce 17 (63%) nu au avut nici un cod de diagnostic care să releve prezența unei infecții; niciunul dintre cazuri nu a fost codificat cu codul Y95- Afecțiune nosocomială. Cuvinte cheie: IAAM, DRG, Y95, Epidemiology, Public Healt
ANALIZA COMPARATIVĂ A CUNOȘTINȚELOR PRIVIND TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ ÎN RÂNDUL PACIENȚIILOR CU BPOC ȘI FĂRĂ BPOC
No full textChronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD) is characterized by persistent respiratory symptoms and airflow limitation. Anxiety and depression are common and important co- morbidities of COPD. Cognitive behavioural therapy (CBT) is a psychological intervention used for managing anxiety and depression. This study was carried out to compare the knowledge level regarding CBT between COPD and non COPD subjects. A case control study was conducted among 59 COPD and 60 NON-COPD patients aged 30-60 years visiting our institution. Beck Depression inventory and Beck Anxiety Scale used to identify the depression and anxiety in COPD and NON-COPD patients. A structured, self administered and validated questionnaire was used to obtain information on the knowledge levels regarding CBT. A highly statistical significant difference was found between the educational status and scores (PBoala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) se caracterizează prin simptome respiratorii persistente și limitarea fluxului de aer. Anxietatea și depresia sunt comorbidități comune și importante ale BPOC. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) reprezintă o intervenție psihologică folosită pentru gestionarea anxietății și depresiei. Acest studiu a fost realizat pentru a compara nivelul de cunoștințe privind TCC în rândul subiecților cu BPOC și fără BPOC. A fost realizat un studiu caz-control în rândul a 59 de pacienți cu BPOC și a 60 de pacienți fără BPOC cu vârsta cuprinsă între 30-60 de ani care au vizitat instituția noastră. S-au utilizat inventarul de Depresie Beck și Scala de Anxietate Beck pentru a identifica depresia și anxietatea la pacienții cu BPOC și fără BPOC. A fost utilizat un chestionar structurat, autoadministrat și validat pentru a obține informații despre nivelurile de cunoștințe cu privire la TCC. În urma analizei a rezultat o diferență semnificativă statistic mare între nivelul educațional și scoruri (P <0.05). Scala de anxietate la pacienții cu BPOC a aratat o medie mai mare (21,8%) și deviația standard (10.101) în comparație cu pacienții fără BPOC. Scala de depresie la pacienții cu BPOC arată o media mai mare (24,4%) și deviația standard (9.187) în comparație cu pacienții care nu au BPOC. În studiul realizat s-a observat o scală mai mare de anxietate și depresie la pacienții cu BPOC în comparație cu pacienții fără BPOC. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) va fi utilă în gestionarea pacienților cu BPOC. Sunt necesare studii suplimentare pentru a aborda impactul, depistarea precoce și gestionarea anxietății și depresiei în BPOC. Cuvinte cheie: Anxietate, Boala pulmonară obstructivă cronică, Terapia cognitiv-comportamentală, Depresi
CONSIDERAȚII PRIVIND ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI - manifestări, provocări și preocupări în domeniul medico-social
No full textThe accentuated tendency of population aging, currently registered nationally and internationally, is a process with numerous consequences and implications, manifested on several levels, and current concerns in this area focus on identifying issues that can be addressed and developing recommendations to be undertaken to reduce the demographic, medical, social or economic consequences. Similar to other countries, Romania also faces this phenomenon of accentuated population aging, with consequences and implications that are common to other countries, but also with particularities related to the way and level of organization and functioning of the medical system, aspects cultural, social, economic specific to our country. Thus, the approach of this concern is currently carried out, both at European level (within European consortia and cooperation in the field, in which Romania is also a partner, ensuring that through active contribution will benefit from the results of collaborations), and at national level (through national policies and strategies in the medical and related fields, thus ensuring that the common European recommendations are adapted according to national particularities). Keywords: aging trend, consequences, medical-social, economicTendința accentuată de îmbătrânire a populației, înregistrată curent pe plan național și internațional, este un proces cu consecințe și implicații numeroase, manifestate pe mai multe planuri, iar preocupările actuale în acest domeniu se concentrează pe identificarea aspectelor ce pot fi soluționate și elaborarea de recomandări a fi intreprinse pentru diminuarea consecințelor în plan demografic, medical, social sau economic. Similar celorlalte țări, România se confruntă, de asemenea, cu acest fenomen de îmbătrânire accentuată a populației, cu consecințe și implicații care sunt comune celorlalte țări, dar și cu particularități ce țin de modul și nivelul de organizare și funcționare a sistemului medical, de aspecte culturale, sociale, economice specifice țării noastre. Astfel, abordarea acestei preocupări se realizează, la ora actuală, atât pe plan european (în cadrul consorțiilor și a cooperărilor europene din domeniu, la care și România este partener, asigurându-se că prin contribuția activă va beneficia de rezultatele colaborărilor), cât și pe plan național (prin politicile și strategiile naționale din domeniul medical și cele conexe, asigurându-se astfel că recomandările comune europene sunt adaptate in funcție de particularitățile naționale). Cuvinte cheie: tendința de îmbătrânire, consecințe, medico-social, economi