Management In Health, MIH (National School of Public Health, Management, Romania)
Not a member yet
428 research outputs found
Sort by
STUDIU DESCRIPTIV PRIVIND SITUAȚIA EPISOADELOR DE SPITALIZARE DETERMINATE DE OBEZITATE ÎN ROMÂNIA, ÎN ULTIMUL DECENIU
No full textObesity, a metabolic disease, has experienced in recent decades an evolutionary trend, constant, upward, affecting multiple age groups in the population, with a negative impact on current and future health, the disease being a risk factor in a considerable number of chronic degenerative diseases, and an important risk factor for premature death. Although included in the category of preventable diseases, the modern, alert lifestyle, ignoring healthy behaviors and rather adopting behaviors at risk for health makes it possible to triple the number of people who are now overweight or obese compared to the 70s. This fact represents an alarm signal and leads to the adoption and promotion of strategies aimed at reducing the scale of the phenomenon, with an emphasis on risk awareness in the population so that it actively contributes to the interventions undertaken by the health system and beyond. Keywords: hospitalisation obesiti, RomaniaObezitatea, afectiune de tip metabolic, cunoaste in ultimele decenii un trend evolutiv, constant, ascendent, afectand multiple categorii de vârstă în rândul populației, cu impact negativ asupra stării de sănătate prezente dar și viitoare, boala fiind factor determinant al unui numar considerabil de afecțiuni cronice, degenerative, precum și factor de risc important pentru decesul prematur. Deși încadrată în categoria afecțiunilor prevenibile, stilul de viață modern, alert, cu ignorarea comportamentelor sanogene și adoptarea mai degrabă a comportamentelor la risc pentru sănătate face posibilă triplarea numărului de persoane care sunt azi supraponderale sau obeze față de perioada anilor 70. Acest lucru trebuie să reprezinte un semnal de alarmă și să conducă spre adoptarea și promovarea unor strategii menite să reducă amploarea fenomenului, cu accent pe conștientizarea riscului la nivelul populației astfel încât aceasta să contribuie în mod activ la intervențiile întreprinse de către sistemul de sănătate și nu numai. Cuvinte cheie: spitalizare, obezitate, Romani
SĂ PUNEM PUNCTUL PE „i“: CU CE SE CONFRUNTĂ MEDICII IN TIMPUL PANDEMIEI COVID-19?
No full textThe COVID-19 pandemic has led to millions of deaths and to several global changes and challenges, hampering everyone's access to health systems in developed countries. The health care system in Romania had periods in this pandemic in which it barely managed the daily cases during this pandemic. Physicians are an essential element for the effective response to public health crises. However, they are not immune to malady or death, stress and overtime, morbidity and mortality problems. The medical staff remains at the base of the pyramid of the healthcare system, so weak during the pandemic. Medical staff need to be protected both mentally and physically, and this can be achieved by working together as a medical team. Continuous mask use in hospitals, advanced knowledge of SARS-CoV-2 infection transmission, the impact of asymptomatic and pre-symptomatic infections, optimizing triage systems, testing patients and vaccination faster outbreak alerts and responses. Keywords: healthcare system, medical staff, COVID-19 pandemicPandemia COVID-19 a dus la milioane de decese și la mai multe schimbări și provocări globale, împiedicând accesul tuturor la sistemele de sănătate din țările dezvoltate. Sistemul de sănătate din România a avut perioade în această pandemie în care abia a gestionat cazurile zilnice în timpul acestei pandemii. Medicii sunt un element esențial pentru răspunsul eficient la crizele de sănătate publică. Cu toate acestea, nu sunt imuni la boli sau moarte, stres și ore suplimentare, probleme de morbiditate și mortalitate. Personalul medical rămâne la baza piramidei sistemului de sănătate, atât de încercat în timpul pandemiei. Personalul medical trebuie protejat atât mental, cât și fizic, iar acest lucru se poate realiza lucrând împreună ca echipă medicală. Utilizarea continuă a măștilor în spitale, cunoștințe avansate despre transmiterea infecției SARS-CoV-2, impactul infecțiilor asimptomatice și presimptomatice, optimizarea sistemelor de triaj, testarea pacienților și vaccinarea in mod alert și răspunsurilor la focare mai rapide
EVALUAREA EFICIENȚEI PLANULUI DE ÎNGRIJIRI ȘI A ROLULUI SĂU ESENȚIAL ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII LA PACIENTELE CU CANCER MAMAR
No full textThis paper aims to evaluate the improvement of the quality of life of the breast cancer patient through holistic care, in the context of the COVID-19 pandemic, in a general surgery department. We carried out a prospective, descriptive study, carried out within the doctoral research, in which we included 24 patients with histopathologically confirmed breast cancer, hospitalized in the Surgery Clinic 2, Oradea County Emergency Clinical Hospital in 2020. We used the healthcare plan as a tool to assess the quality of life, through a holistic approach to the patient, we assessed the level of dependence on the 14 basic needs, on the conceptual model of Virginia Henderson, and we made a correlation with the 4 health-related dimensions of quality of life, both in the preoperative period and in the postoperative period. The holistic approach of the patient allows the evaluation of the quality of life and through the healthcare provided, on the identified problems, on each of the 14 fundamental needs, it allows its improvement. Keywords: breast cancer, healthcare plan, needs, holistic care, preoperative, postoperative, quality of life, pandemicsPrezenta lucrare îşi propune să abordeze ameliorarea calităţii vieţii pacientei cu cancer mamar prin îngrijirea holistică, în contextul pandemiei COVID-19, într-o secţie de chirurgie generală. Am realizat un studiu prospectiv, descriptiv, realizat în cadrul cercetării mele doctorale, în care am inclus 24 paciente cu cancer mamar confirmat histopatologic, internate în secţia Chirurgie 2 din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, în anul 2020. Am utilizat planul de îngrijiri ca instrument de evaluare a calităţii vieţii, prin abordarea holistică a pacientei, am evaluat nivelul de dependenţă pe cele 14 nevoi fundamentale, pe modelul conceptual al Virginiei Henderson, şi am realizat o corelaţie cu cele 4 dimensiuni ale calităţii vieţii legate de sănătate, atât în perioada preoperatorie, cât şi în perioada postoperatorie. Abordarea holistică a pacientei permite evaluarea calităţii vieţi şi, prin îngrijirile acordate, pe problemele identificate pe fiecare dintre cele 14 nevoi fundamentale, permite îmbunătăţirea ei. Cuvinte cheie: cancer mamar, plan de îngrijiri, nevoi, holistic, preoperator, postoperator, calitatea vieţii, pandemie  
STUDIU DESCRIPTIV PRIVIND SITUAȚIA EPISOADELOR DE SPITALIZARE DETERMINATE DE RUJEOLĂ ÎN ROMÂNIA, ANALIZA ULTIMILOR 5 ANI
No full textMeasles is still one of the communicable diseases that causes an increasing number of diseases worldwide, being one of the leading causes of mortality, especially among young children. Although measles vaccination has greatly reduced both the frequency of epidemics and mortality, economically underdeveloped countries, with a fragile health system, often lacking sufficient material resources to provide children with an adequate nutritional level and implicitly a proper immune function, faces frequent epidemics and high infant mortality. Although Romania is one of the European countries that continues to fight this disease, the analysis of data on hospitalization of measles cases in the last 5 years indicates a positive trend, both in terms of complicated cases caused by disease, cases requiring hospitalization, their number decreasing constant in recent years, as well as the number of in-hospital deaths which have also decreased in the last period of time Keyword: hospitalization, measles, RomaniaRujeola încă reprezintă una dintre bolile transmisibile care determină un număr crescut de îmbolnăviri la nivel mondial, fiind una dintre cauzele importante de mortalitate, în special în rândul copiilor de vârstă mică. Cu toate că vaccinarea antirujeolică a redus mult atât frecvența epidemiilor, cât și mortalitatea, totuși țările slab dezvoltate economic, cu un sistem de sănătate fragil, cu populație de multe ori lipsită de suficiente resurse materiale pentru a asigura copiilor un nivel adecvat nutrițional și implicit o funcție imunitară corespunzătoare, se confruntă cu epidemii frecvente și mortalitate infantilă ridicată. Deși România face parte dintre țările europene care luptă în continuare cu această maladie, analiza datelor privind spitalizarea cazurilor de rujeolă în ultimii 5 ani indică un trend pozitiv, atât în ceea ce privește cazurile complicate determinate de boală, cazuri care necesită spitalizare, numărul acestora scăzând constant în ultimii ani, la fel ca și numărul deceselor intraspitalicești care s-au redus și ele . Cuvinte cheie: spitalizare, rujeolă, Români
MODIFICĂRI ÎN CONECTIVITATEA FUNCȚIONALĂ A STĂRII DE REPAUS ÎNTR-UN STUDIU FOLOSIND STIMULAREA NATURALISTICĂ
No full textNaturalistic stimulation has had increasing influence on cognitive neuroscience in the last decade. Several studies have used naturalistic stimulation to investigate the connectivity dynamics under pathological condition or in healthy children for studying the developing brain. However, little is known about the connectivity changes during watching a movie in healthy, adult population. Our aim is to delineate the potential dynamic connectivity pattern of the healthy, mature brain during naturalistic movie watching compared to complete rest. In an observational case series, eleven healthy adult volunteers with no history of psychiatric or neurological illness underwent two magnetic resonance echo-planar imaging acquisitions. During the first acquisition they were asked to rest with their eyes closed and during the subsequent acquisition they watched a movie clip with slow human body movements. The Independent Component Analysis provided neural components which were further submitted to intra- and inter-network analyses. We found significantly increased intra-network connectivity during movie watching for the extrastriate visual and for the posterior visual networks. The inter-network analysis showed that for the extravisual and primary visual pair, the connectivity was lower during movie watching compared to rest condition. We also found significant uncoupling between the anterior Default Mode Network and the secondary somatosensory network during movie watching. These findings suggest greater visual network segregation during movie watching in order to support processing of complex stimuli. The decoupling of the secondary somatosensory network from the anterior Default Mode Network during movie watching suggest a somatosensory function segregation and its important role in processing information from observing the naturalistic movements of others. Brain imaging measures of major brain networks can contribute to early identification of risk for common psychiatric disorders hence facilitating preventive therapy. Keywords: naturalistic stimulation , rest, conectivityStimularea naturalistică a avut o influență crescândă asupra neuroștiințelor cognitive în ultimul deceniu. Mai multe studii au folosit stimularea naturalistică pentru a investiga dinamica conectivității în condiții patologice sau la copiii sănătoși pentru studierea creierului în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, se știe puțin despre schimbările de conectivitate în timpul vizionării unui film într-o populație adultă sănătoasă. Scopul nostru este de a delimita tiparul potențial de conectivitate dinamică a creierului sănătos și matur în timpul vizionării de filme ȋn mod natural, comparativ cu starea de repaus completă. Într-un studiu observaţional de gen serie de cazuri, unsprezece voluntari adulți sănătoși, fără antecedente de boli psihiatrice sau neurologice, au fost expuşi la două achiziții de imagistică eco-planară prin rezonanță magnetică. În timpul primei achiziții li s-a cerut să stea relaxaţi cu ochii închiși, iar în timpul achiziției ulterioare au urmărit un clip cu mișcări lente ale corpului uman. Analiza componentelor independente a furnizat componente neuronale care au fost ulterior supuse analizelor intra și inter-rețea. Am constatat o creștere semnificativă a conectivității intra-rețea în timpul vizionării filmelor pentru rețelele vizuale extrastriate și pentru rețelele vizuale posterioare. Analiza inter-rețea a arătat că, pentru perechea vizuală extrastriată și primară, conectivitatea a fost mai mică în timpul vizionării filmului comparativ cu starea de repaus. De asemenea, am constatat o decuplare semnificativă între nodul anterior al rețelei Default mode și rețeaua somatosenzorială secundară în timpul vizionării filmului. Aceste descoperiri sugerează o segregare vizuală mai mare a rețelei în timpul vizionării de filme, pentru a sprijini procesarea stimulilor complecşi. Decuplarea rețelei somatosenzoriale secundare de rețeaua Default mode anterioară în timpul vizionării filmului sugerează o segregare a funcției somatosenzoriale și rolul său important în procesarea informațiilor prin observarea mișcărilor naturale ale altor persoane. Investigarea imagistică a rețelelor majore ale creierului poate contribui la identificarea timpurie a riscului dezvoltării de tulburări psihiatrice, facilitând astfel prevenţia. Cuvinte cheie: stimulare naturalistică, repaus, conectivitat
LANȚUL DE ALIMENTARE CU VACCIN PFIZER/BIONTECH: PROVOCĂRILE determinate de ORGANIZAREA LIVRĂRII VACCINULUI
No full textPREGĂTIREA CERCETĂTORILOR DIN DOMENIUL STUDIILOR CLINICE ÎN SĂNĂTATE PENTRU DESIGNUL BAZAT PE DOVEZI LA NOILE STUDII
No full textREPREZENTAREA TERORIILOR COMPORTAMENTALE DIN CADRUL DOMENIILOR TEORETICE ÎN STUDIILE DE IMPLEMENTARE CONDUSE DE ASISTENȚI MEDICALI
No full textAIMS: The purpose of this study was to evaluate whether the Theoretical Domains Framework domains can be identified in implementation reports, and to explore whether evidence based clinical audit and feedback has an implicit conceptual basis in behavioural theory. BACKGROUND: Clinical Audit and Feedback is a well-recognised approach to implementation. Although widely used, there has been little progress with respect to understanding the mechanisms of action (the key ‘active ingredients.’). Improved conceptualization of clinical audit within behaviour theory may support the identification of features that systematically influence the effectiveness of interventions. DESIGN: Framework analysis of nursing implementation reports. METHODS: Joanna Briggs Institute implementation reports were tested against the core definitions for each TDF domain or sub constructs. Associations between Levels of Credibility and textual data were also assessed. RESULTS: There is clear evidence of behavioural theory domains and constructs in published Implementation Reports. The most frequently identified domains and concepts appeared to fit the operational boundaries within the realm of a clinician. Conversely, the least frequently identified domains and concepts were categorised as subjective, and less tangible to the day to day practice of clinicians. Keywords: Theoretical domains framework (TDF), Clinical audit, implementation, evidence-based healthcareOBIECTIVE: Scopul acestui studiu a fost de a evalua dacă, cadrul domeniilor teoretice (CDT) poate fi identificat în rapoartele de implementare și de a explora dacă auditul și feedback-ul clinic bazat pe dovezi au o bază conceptuală implicită în teoria comportamentului. ISTORIC: Auditul clinic și feedback-ul reprezintă o abordare recunoscută în știința implementării. Deși utilizată pe scară largă, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește înțelegerea mecanismelor de acțiune („ingredientele-cheie”) ale acesteia. O mai bună conceptualizare a auditului clinic prin teorii ale comportamentului poate susține identificarea caracteristicilor care influențează sistematic eficiența intervențiilor. Design: analiza rapoartelor de implementare a bunelor practici în rândul asistenților medicali. METODELE: Rapoartele de implementare publicate de Joanna Briggs Institute (JBI) au fost testate cu definițiile de bază pentru fiecare domeniu CDT sau sub-dimensiuni ale acestora. Asocierile dintre nivelele de credibilitate și datele textuale au fost, de asemenea, evaluate. REZULTATE: Există dovezi clare ale utilizării domeniilor CDT în rapoartele de implementare publicate de JBI. Cele mai frecvent identificate domenii și concepte au părut să se încadreze în limitele operaționale din domeniul unui clinician. În schimb, domeniile și conceptele cel mai puțin identificate au fost clasificate ca subiective și mai puțin tangibile cu practicile de zi cu zi ale clinicienilor. Cuvinte-cheie: Cadrul domeniilor teoretice (CDT), audit clinic, implementare, asistență medicală bazată pe dovez
TELEMEDICINA ÎN ASISTENȚA MEDICALĂ ACTUALĂ – considerații generale și posibilități de utilizare în domeniul recuperării medicale
No full textTelemedicine has begun to be approached by more and more medical systems because it offers the possibility of providing remote healthcare and its main benefits are in reducing costs and increasing access to care and improving the effectiveness of diagnosis and treatment. Telehealth is a term associated with telemedicine which includes a broader definition of distance healthcare and does not always involve clinical services. The factors that help to implement this system are represented by the development of information technology and the increasing access of the population to computers and/or mobile devices. Telemedicine will be used more and more in the future, due to the important benefits to health systems such as: increased access to care (when we refer to the long distances and travel time between doctors and patients); expanding access to specialist services; permanent communication between different groups of health professionals allowing the sharing of medical experiences, discussions on complex cases, consultation of experts or just to request a second opinion; increasing patient involvement, allowing them to connect more frequently with a physician in a convenient way; the possibility of remote monitoring - telemonitoring - of vital signs and activities of the patient by specialists. However, there are limitations of telemedicine such as: lack of clinical examination of the patient; the lack of a highly developed digital infrastructure for healthcare professionals; limited number of medical specialties where telemedicine can be used; patients' reluctance about results; reduced accessibility for people with limited financial possibilities, who cannot purchase communication devices or who do not have the technical knowledge to use them. Currently, telemedicine is successfully used in cardiology, psychiatry, surgery, dermatology, medical rehabilitation, etc. In Romania, telemedicine is a relatively new concept that has become better known following the establishment of the state of emergency due to the COVID-19 pandemic. In 2018, the first legislative measures were taken, when the rural and military telemedicine information system was established as part of the health information system. In March 2020, a government decision established several provisions regarding the possibility of granting remote consultations, but also the transmission of medical documents by digital means. It is expected that after the end of the pandemic this system of providing medical services will continue and strengthen. Keywords: telemedicine, telehealth, telerehabilitation, legal frameworkTelemedicina a început să fie abordată de tot mai multe sisteme medicale deoarece oferă posibilitatea furnizării asistenței medicale de la distanță și are ca beneficii principale reducerea cheltuielilor, creșterea accesului la îngrijiri și îmbunătățirea eficacității diagnosticului și tratamentului. Un termen asociat cu telemedicina este telehealth (tele-sănătate) și care cuprinde o definiție mai largă a asistenței medicale la distanță și care nu implică întotdeauna servicii clinice. Factorii care ajută la implementarea acestui sistem sunt reprezentați de dezvoltarea tehnologiei informațiilor și de accesul tot mai mare a populației la computere și/sau dispozitive mobile. Telemedicina se va folosi tot mai mult în viitor, datorită beneficiilor importante aduse sistemelor de sănătate: creșterea accesului la îngrijiri, dacă ne referim la distanțele mari și timpul de deplasare dintre medici și pacienți; extinderea accesului la serviciile medicilor specialiști; comunicarea permanentă între diferite grupuri de profesioniști din domeniul sănătății, permițând împărtășirea experiențelor medicale, discuții asupra unor cazuri complexe, consultarea unor experți sau doar solicitarea unei a doua opinii medicale; creșterea implicării pacienților, permițându-le acestora să se conecteze mai frecvent cu un medic, într-un mod convenabil; posibilitatea monitorizării la distanță - telemonitorizare (telemonitoring) - a semnelor și activităților vitale ale pacientului de către medicii specialiști. Cu toate acestea există limitări ale utilizării telemedicinii, cum ar fi: lipsa examinării clinice a pacientului; lipsa unei infrastructuri digitale foarte dezvoltate pentru profesioniștii din sănătate; număr limitat de specialități medicale unde se poate folosi telemedicina; reticența pacienților referitor la rezultate; accesibilitate redusă pentru persoanele cu posibilități financiare limitate, care nu pot achiziționa dispozitive de comunicare sau care nu au cunoștințe tehnice pentru a le folosi. În prezent, telemedicina se folosește cu succes în cardiologie, psihiatrie, chirurgie, dermatologie, reabilitare medicală etc. În România, telemedicina este un concept relativ nou care a devenit mai cunoscut în urma instituirii stării de urgență datorită pandemiei COVID-19. Primele măsuri legislative au fost luate în anul 2018 când s-a înființat sistemul informatic de telemedicină rurală și militară ca parte a sistemului informatic și informațional din sănătate. În martie 2020, prin hotărâre de guvern au fost stabilite câteva prevederi referitoare la posibilitatea acordării de consultații la distanță, dar și transmiterea documentelor medicale prin mijloace digitale. Se speră ca după încheierea pandemiei să se continue și să se consolideze acest sistem de furnizare de servicii medicale. Cuvinte cheie: telemedicină, telehealth, telereabilitare, cadrul lega
EVALUAREA CALITĂŢII ŞI MĂSURAREA REZULTATELOR ÎN SERVICIILE DE RECUPERARE MEDICALĂ – IMPLICAŢII PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI
No full textHealth systems have as main goal the supply of quality medical services, which involves a variety of human, material and financial resources. The insufficiency or lack of some of these resources will result in diminishing the quality of medical care, with consequences on the health of patients. In the domain of medical rehabilitation, patients have complex pathologies which require long-term treatments, teams of professionals consisting of rehabilitation doctors and other professional categories (kinesiotherapists, occupational therapists, physiotherapists, nurses, speech therapists, psychologists, etc.) and specialized equipment. As one of the important goals of medical rehabilitation is to improve the functional status of patients, reliable and valid methods of performing functional assessment are necessary. Quality assessment and measuring outcomes of rehabilitation services provides insight into how they meet the needs of persons with various disabilities. Quality rehabilitation is a gain, both for the individual (improving functionality, increasing independence and quality of life) and for society. The presentation of systems for assessment of rehabilitation programs and monitoring results from US health system support the rehabilitation professionals in our country for a better knowledge, understanding and use of them in medical practice, where possible. Keywords: quality medical services, outcomes, medical rehabilitation, functioning, disabilitySistemele de sănătate au ca deziderat principal furnizarea de servicii medicale de calitate, ceea ce implică o varietate de resurse umane, materiale şi financiare. Insuficienţa sau lipsa unora dintre aceste resurse va avea ca rezultat diminuarea calităţii îngrijirilor medicale, cu repercusiuni asupra stării de sănătate a pacienţilor. În domeniul recuperării medicale, pacienţii au patologii complexe care necesită tratamente de lungă durată, echipe de specialişti formate din medici de recuperare şi alte categorii profesionale (kinetoterapeuţi, ergoterapeuţi, fizioterapeuţi, asistenţi medicali, logopezi, psihologi etc.) şi de aparatură specializată. Deoarece unul dintre obiectivele importante ale recuperării medicale este de a îmbunătății starea funcțională a pacienților, sunt necesare metode sigure și valide de efectuare a evaluării funcționale. Evaluarea calităţii şi măsurarea rezultatelor serviciilor de recuperare oferă o imagine asupra modului în care acestea răspund nevoilor persoanelor cu diverse dizabilităţi. O recuperare de calitate este un câştig, atât pentru individ (îmbunătăţirea funcţionalităţii, creşterea independenţei şi a calităţii vieţii), cât şi pentru societate. Prezentarea unor sisteme de evaluare a programelor de recuperare şi de monitorizare a rezultatelor din sistemul sanitar american vin în sprijinul profesioniştilor din domeniul recuperării din ţara noastră pentru o mai bună cunoaștere, înţelegere şi folosire a acestora în practica medicală, acolo unde este posibil. Cuvinte cheie: calitate servicii medicale, rezultate, recuperare medicală, funcţionalitate, dizabilitat