Management In Health, MIH (National School of Public Health, Management, Romania)
Not a member yet
428 research outputs found
Sort by
PROTOCOALE DE PRACTICĂ MEDICALĂ. EXPERIENȚA SPITALELOR DIN ROMÂNIA
No full textThe standardization of medical practice is necessary to ensure effective and quality medical care, and for hospitals, the implementation of practice protocols sometimes becomes a rather laborious and resource consuming task, often impracticable due to missing links for the implementation of this goal. The aim of the study was to analyze the diagnostic and treatment protocols for 20 of the most common pathologies treated at the level of some pilot hospitals in Romania. Results. The medical practice analyzed at the level of the pilot hospitals within the CAPESSCOST project is to a very small extent processed through well-structured practice protocols, which should contain relevant aspects and adapted to the specificities at the local level. Hospitals choose rather to take over information from national or international reference guidelines in their own protocols, without any adaptation. Conclusions. In order to standardize the practice and to establish cost standards for the selected pathologies and not only, it is necessary a model (reference) of diagnosis and treatment protocol for the hospital, by types of hospitals, with a basic structure that has to be correctly and adequately completed by all development teams, according to a typical methodology, including clinical pathways and the level of consumed resources for each pathway. At the same time, a regulatory framework is needed to stimulate and promote the standardization of medical practice among the main actors in the hospital medical sector, a first recommendation in this regard referring to the inclusion of the elaboration and implementation practice of practice protocols as a mandatory tool for hospital management. Keywords: protocols, standardization, medical practice, hospitals, RomaniaStandardizarea practicii medicale este necesară pentru asigurarea unor îngrijiri medicale eficace și de calitate, iar pentru spitale, implementarea protocoalelor de practică devine uneori o sarcină destul de laborioasă și consumatoare de resurse, fiind adeseori impracticabilă datorită unor verigi lipsă pentru punerea în practică a acestui deziderat. Scopul studiului a fost de a analiza protocoalelor de diagnostic și tratament pentru 20 dintre cele mai frecvente patologii tratate la nivelul unor spitalelor pilot din România. Rezultate. Practica medicală analizată la nivelul spitalelor pilot din cadrul proiectului CAPESSCOST este în foarte mică măsură procedurată prin protocoale de practică bine structurate, care să conțină aspecte relevante și adaptate la specificitățile de la nivel local. Spitalele aleg, mai degrabă, să preia în cadrul protocoalelor proprii, fără nicio adaptare, informațiile din ghidurile de referință naționale sau internaționale. Concluzii. Pentru uniformizarea practicii și stabilirea unor standarde de cost pentru patologiile selectate și nu numai, este necesar un model (referință) de protocol de diagnostic și tratament pentru spital, pe tipuri de spitale, cu o structură de bază care să fie completată corect și adecvat de către toate echipele de elaborare, după o metodologie tipică, care să incudă trasee clinice și nivelul de resurse consummate pentru fiecare traseu. În același timp, se impune un cadru de reglementare care să stimuleze și să promoveze standardizarea practicii medicale în rândul actorilor principali din sectorul medical spitalicesc, o primă recomandare, în acest sens, referindu-se la includerea practicii de elaborare și implementare a protocoalelor de practică ca instrument obligatoriu de management spitalicesc. Cuvinte cheie: protocoale, standardizare, practică medicală, spitale, Români
STUDIU DESCRIPTIV PRIVIND SPITALIZAREA PENTRU RECUPERARE MEDICALĂ POST COVID-19, ÎN UNITĂȚI SANITARE DIN ROMÂNIA, PERIOADA APRILIE 2020-SEPTEMBRIE 2021
No full textBackground: Starting with 2020, in many countries, the medical systems have been on high alert status due to the COVID-19 pandemic. The evolution of the disease was marked by periods of exacerbation and relaxation and an important contribution was made by the natural immunization of a large part of the population and the vaccination of many people so that, in 2022 there were fewer serious hospitalizations and deaths. In Romania, SARS CoV-2 was one of the current challenges of the public health system. Society, the entire medical system, as well as many human and material resources were mobilized to detect, treat and monitor people with coronavirus. Objective: The aim of this study is to provide valid evidences of hospitalization for medical rehabilitation of patients with COVID-19, who were hospitalized in Romania, and to emphasize the need for multidisciplinary assessement and further treatment of residual pathologies in this category of patients. Methodology: A descriptive, retrospective study was performed using secondary patient-level data for the period April 2020-September 2021. The data used were extracted from the 2021 DRG National database. Only hospitalized cases with a confirmed diagnosis of COVID-19 and which subsequently required a first episode of hospitalization in medical rehabilitation departments were included in the study. Results: There were 567 hospitalized cases for post-COVID-19 rehabilitation. Most of the patients were hospitalized in the respiratory rehabilitation settings in various public hospitals, especially located in the Northwest and Northeast of the country. There were more cases in young people and adults (age group 18-64), respectively in men compared to women. The rehabilitation was mainly aimed at interventions in the respiratory system, but was also used for pathologies of the nervous, cardiovascular or musculoskeletal system. The majority of patients underwent physical therapy for the respiratory system, physical therapy for the whole body, and for the chest and/or abdominal muscles. Also, for more than half of the number of patients, therapeutic massage, respiratory tract drainage, and oxygen therapy were performed. The great majority (about 90%) of patients discharged with an improved condition, while very few were discharged completely cured. Conclusions: For a more in-depth knowledge of this infectious pathology, clinical studies are needed to provide more data on morbidity and mortality hospitalized by COVID-19 in Romania, as well as efficiency studies associated with the measures and interventions implemented. Particular emphasis should also be placed on SARS-CoV2 infection prevention methods, vaccine types, their advantages and disadvantages, as well as the assessment of COVID-19 patient management. Keywords: COVID-19, medical rehabilitation, Romania, hospitalizationContext: Începând cu anul 2020, sistemele medicale din multe țări s-au aflat în stare de alertă maximă datorită pandemiei de COVID-19. Evoluția bolii a fost marcată de perioade de exacerbare și relaxare, o contribuție importantă având-o imunizarea naturală a unei bune părți din populație și vaccinarea multor persoane, astfel încât s-a ajuns ca în anul 2022 să fie mai puține cazuri grave spitalizate și decese. În România, infecția cu virusul SARS CoV-2 a reprezentat una dintre provocările curente ale sistemul de sănătate publică. Întregul sistem medical, la fel ca și întreaga societate, numeroase resurse umane și materiale au fost mobilizate pentru depistarea, tratarea și monitorizarea persoanelor cu coronavirus. Obiective: Scopul studiului este de a furniza evidențe valide privind spitalizarea pentru recuperare medicală a bolnavilor cu COVID-19 care au fost internați în spitale din România, și de a sublinia necesitatea evaluării multidisciplinare și continuării tratării patologiilor restante la această categorie de pacienți. Metodologie: A fost realizat un studiu descriptiv, retrospectiv, utilizând date secundare la nivel de pacient, pentru perioada aprilie 2020-septembrie 2021. Datele folosite au fost extrase din baza DRG Național 2021. Au fost incluse în studiu numai cazurile spitalizate cu diagnostic confirmat de COVID-19 și care au necesitat ulterior un prim episod de spitalizare în secții de recuperare medicală. Rezultate: S-au înregistrat 567 de cazuri spitalizate pentru recuperare medicală post COVID-19. Majoritatea pacienților au fost internați pe secțiile de recuperare medicală respiratorie din diverse spitale publice aflate, mai ales, în zonele de nord-vest și nord-est ale țării. S-au înregistrat mai multe cazuri la tineri și adulți (grupa de vârstă 18-64 ani), respectiv la bărbați comparativ cu femeile. Reabilitarea a vizat în principiu intervenții la nivelul aparatului respirator, dar a fost folosită și pentru patologii ale sistemului nervos, aparatului cardiovascular sau musculo-tegumentar. Majoritatea pacienților au urmat programe de kinetoterapie pentru aparatul respirator, kinetoterapie pentru întreg corpul și kinetoterapie pentru mușchii pieptului și/sau abdominali. De asemenea, pentru mai mult de jumătate din numărul de pacienți s-a realizat masaj terapeutic, drenajul tractului respirator și oxigenoterapie. Marea majoritate (circa 90%) a pacienților s-a externat cu stare ameliorată, în schimb foarte puțini s-au externat complet vindecați. Concluzii: Pentru o cunoaștere mai aprofundată a acestei patologii infecto-contagioase sunt necesare studii clinice care să furnizeze mai multe date privind morbiditatea și mortalitatea spitalizată prin COVID-19 în România, precum și studii de eficiență asociate măsurilor și intervențiilor implementate. De asemenea, un accent deosebit trebuie pus pe metodele de prevenție împotriva infecției cu SARS-CoV2, pe tipurile de vaccinuri, pe avantajele și dezavantajele lor, alături de evaluarea managementului pacientului cu COVID-19. Cuvinte cheie: COVID-19, reabilitare medicală, România, spitalizar
TERMOGRAFIA ÎN INFRAROȘU – O NOUĂ ABORDARE ÎN MONITORIZAREA TEMPERATURII LA NOU-NĂSCUȚI
No full textINTRODUCTION. Infrared thermography is an alternative for measuring the body temperature of the neonates without touching or disturbing them. This technique can replace the conventional means of measuring the body temperature. It works by measuring the thermal radiation of the body’s surface.. OBJECTIVE. Promoting this noninvasive method of measuring body temperature. This method eliminates the discomfort caused by the sticking of electrodes on the skin and eliminates possible burns or necrosis caused by them. MATERIALS AND METHODS. We used an infrared digital camera for measuring the body temperature of 45 neonates in the first hour of life. We compared the values obtained by different types of temperature monitoring devices. RESULTS. The arms, the ties and the buttocks tend to change their temperature according to the room’s temperature. The skin on the abdomen and chest has a more stable temperature that doesn’t modify easy despite the room temperature. The temperature values obtained through IR thermography are similar to the ones obtained through temperature measurement with skin sensors or axillary temperature measurement. CONCLUSIONS. The infrared digital cameras are easy to use, precise and can measure very rapidly the neonates’ body temperature without touching them, in perfect consistency with the minimal stimulation protocol . Keywords: body temperature, newborn, infrared thermography, minimal stimulationINTRODUCERE. Termografia în infraroșu reprezintă o alternativă de măsurare de la distanță a temperaturii corporale. Această tehnică poate înlocui metodele convenționale de măsurare a temperaturii prin detectarea radiației termice emise de suprafața corporală a nou născutului. SCOPUL LUCRĂRII. Promovarea acestei metode noninvazive de măsurare a temperaturii corporale. Datorită acestei metode se elimină disconfortul generat de lipirea electrozilor pe piele și se elimină posibilele arsuri sau necroze generate de aceștia. MATERIAL ȘI METODE. S-a utilizat un termograf (camera digitală cu infraroșu) pentru a măsura temperatura corporală a 45 nou-născuți în prima oră de viață. S-au efectuat comparații între valorile obținute prin diverse metode de măsurare a temperaturii corporale. REZULTATE. Brațele, coapsele, fesele au tendința de a-și modifica rapid temperatura în funcție de teperatura mediului ambiant. Pielea abdomenului și toracelui are temperatura mai crescută și răspunde greu la modificările temperaturii din mediu. Valorile temperaturii obținute prin măsurarea cu termograful au fost similare celor obținute prin măsurarea temperaturii axilare și prin intermediul senzorilor cutanați de temperatură. CONCLUZII. Camerele digitale cu infraroșu sunt ușor de utilizat, precise și pot fi folosite cu succes în măsurarea temperaturii nou născuților fără a-i atinge, respectând protocolul de stimulare minimă. Cuvinte cheie: temperatura corpului, nou-născut, termografie în infraroșu, stimulare minim
MANAGEMENTUL TULBURĂRILOR METABOLICE LA FEMEI DIAGNOSTICATE CU SINDROM PREMENSTRUAL
No full textPM (premenstrual syndrome) management starts from establishing the diagnostic that embraces a combination of self - reported accuses with cyclic menstrual appearance in addition to exclusion of other causes like thyroid and psychiatric conditions which may actually overlap in some individuals, thus a clear multi-disciplinary distinction is mandatory. Multiple mechanisms are involved in PM as hormonal pathways concerning ovarian-associated sex steroids, neuroendocrine elements, central neurotransmitters, anomalies of uterine-chemokine-brain-axis; genetic and epigenetic studies on PM still have conflicting results. New data suggested that PM is associated with cardio-metabolic conditions like high blood pressure (HBP) or obesity which also independently of PM affect a great number of people in certain populations including at young age. Our purpose is to focus on cardio-metabolic features in PM. This is a narrative review. Recent data suggests that approximately one in ten PM females associates HBP. Despite baseline normal values of arterial pressure, the menstrual cycle-related symptoms correlates with higher BP (mean, systolic, diastolic) during luteal phase versus follicular phase. Monthly variability of BP is correlated with PM symptoms via arterial stiffness and estrogens effects on renin-angiotensin system. In PM positive females diagnosed with refractory HBP, BP improves if SSRI are added, SSRIs representing the first line therapy in traditional PM management. One study found PM to be associated with a risk of developing HBP (hazard ratio of 1.4, CI 95%: 1.2-1.6), independent of age, smoking status and body mass index. In terms of PM and glucose profile, there is limited amount of published data. A few small sample size studies revealed glucose and insulin differences among PM females during menstrual cycle phases. Food behavior changes are part of PM. PM seems more frequent among obese individuals, but not all studies agree. Whether PM females are prone to cardio-metabolic comorbidities or they are incidental due to high prevalence in general reproductive female population of both conditions is still on open subject. But understating the cardio-metabolic features in PM is essential nowadays as modern society is oriented to a better management of conditions that impair the quality of life. Keywords: premenstrual syndrome, diabetes mellitus, high blood pressure, obesity, estrogens, menstrual cycle, premenstrual dysphoric disorder, ovary, cholesterol, glucose, body mass indexManagementul sindromul premenstrual (PM) începe de la momentul stabilirii diagnosticului, care aduce o combinaţie de acuze autoraportate în raport cu fazele ciclului menstrual adiţional cu excluderea alor cauze precum cele tiroidiene sau patologiile psihiatrice, care, de fapt, ar putea fi suprapuse la anumite persoane, de unde şi importanţa clarificării multidisciplinare ce este, de altfel, obligatorie. Multiple mecanisme sunt implicate în PM, precum variaţiile hormonilor ovarieni, elementele neuroendocrine, neurotransmiţătorii centrali, anomalii ale axei uter-chemokine-creier, studiile genetice şi epigenetice ale PM având încă rezultate contradictorii. Noi date sugereză că PM este asociat cu patologii cardio-metabolice precum hipertensiunea arterială (HTA) sau obezitatea, care, independent de PM, afectează un număr mare de persoane, inclusiv la adultul tânăr. Acesta este o revizie a literaturii de tip narativ. Date recente sugerează că aproximativ una din zece persoane cu PM asociază HTA. În ciuda nivelurilor bazale normale ale tensiunii arteriale, simptomele legate de ciclul menstrual se corelează cu valori mai mari ale TA (medie, sistolică, diastolică) în timpul fazei luteale versus foliculare. Variabilitatea lunară a TA este asociată cu simptomele PM via rigiditate arterială sau efecte estrogenice asupra sistemului renină-angiotensină-aldosteron. La femeile cu PM diagnosticate cu HTA refractară, TA se ameliorează la adăugarea de SSRI (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei), aceștia reprezentând prima linie de terapie în managementul tradiţional al PM. Un studiu a identificat că PM este asociat cu riscul de a dezvolta HTA (hazard ratio = 1,4, CI 95%: 1,2-1,6), independent de vârstâ, statutul de fumător şi indicele de masă corporală. Privind PM şi profilul glucozei, există date puţine publicate. Câteva studii cu număr mic de pacienţi au reliefat diferenţele dintre glucoză şi insulină de-a lungul ciclului menstrual la femeile cu PM. Modificările de apetit alimentar fac parte din spectrul PM. PM apare mai frecvent la femeile cu obezitate, dar nu toate studiile susţin această informaţie. Este încă un subiect deschis dacă femeile cu PM sunt mai des asociate cu patologii cardio-metabolice sau acestea se suprapun din cauza prevalenţei mari în populaţia generală. Dar, în zilele noastre, este esenţială înţelegerea elementelor cardio-metabolice la femeile cu PM, din moment ce societatea modernă este orientată spre un management mai bun al acestor patologii ce afectează calitatea vieţii. Cuvinte-cheie: sindrom premenstrual, diabet zaharat, hipertensiune arterială, obezitate, estrogeni, ciclu menstrual, tulburare disforică premenstruală, ovar, colesterol, glucoză, indice de masă corporal
LEZIUNI PIGMENTARE BORDERLINE ÎN SARCINĂ
No full textSkin cancer melanoma or non-melanoma has an increasing incidence, without excluding the group of women of fertile age. In addition, skin cancer also bears a great burden on the quality of life of the patients and potentially also of their off-springs. The melanocyte derived lesions solely raised the question regarding the role of pregnancy in the nevi change and the potential risk for melanoma during pregnancy. There is substantial evidence that melanocytes present a response to the pregnancy hormones fluctuating levels. The keratinocyte cancers development seems to be associated to hormonal exposure as well. Although this non melanoma skin neoplasm represents a disease of old age, women complete their families later in life nowadays, thus the risk for keratinocyte cancers is elevated. Along with other risk behaviors such as tanning beds use during teenage increase the risk for pregnancy associated melanoma. Screening for skin cancer before, during and after pregnancy is a noninvasive maneuver, which can identify suspicious lesions. These lesions are usually excised leading to prevention of the undesired effects of a potential cancer during gestation. Keywords: skin cancer, pregnancy, dermoscopy,. borderline melanocytic lesions melanoma, dermoscopyCancerele de piele de tip melanom sau nonmelanom au o incidență în creștere, fără a exclude grupa de femei de vârstă fertilă. În plus, cancerul de piele reprezintă o povară mare pentru calitatea vieții pacientelor și, potențial, a descendenților acestora. Doar leziunile derivate din melanocite au produs o mare parte a dezbaterii cu privire la rolul sarcinii în evoluția nevilor și riscul de a dezvolta melanom în timpul sarcinii. Există tot mai multe dovezi că melanocitele răspund la nivelurile fluctuante ale hormonilor de sarcină. Dezvoltarea cancerelor din keratinocite pare a fi legată și de expunerea hormonală. Deși acest cancer de piele nonmelanom este o boală a vârstei înaintate, actuala creștere a vârstei la care femeile aleg să devină mame determină o creștere a riscului de a dezvolta cancer de keratinocite. Acest lucru, împreună cu alte comportamente de risc, cum ar fi utilizarea bronzării artificiale în adolescență, contribuie la creșterea riscului de melanom asociat sarcinii. Screening-ul pentru cancerul de piele înainte, în timpul și după sarcină este o manevră neinvazivă, care poate identifica leziunile suspecte. Tratamentul în cazul acestor leziuni este excizia, conducând la prevenirea efectelor nedorite ale unui potențial cancer în timpul sarcinii. Cuvinte cheie: cancer de piele, sarcină, dermatoscopie, leziuni melanocitare borderline de melano
COST-EFICIENȚA INTERVENȚIEI CHIRURGICALE CU VERDE DE INDOCIANINĂ ÎN CHIRURGIA CANCERULUI DE SÂN – REVIZIE DE LITERATURĂ
No full textBreast cancer has an increasing incidence worldwide and therefore attention was focused on optimizing the therapeutic strategies in such cases; in both breast and axillary management a trend to de-escalation of the surgical treatment has been reported. This fact being possible especially due to the wide use of high technology systems such as angiography and near infrared imaging. Meanwhile, the wide usage of indocyanine green lead to better oncologic and cosmetic outcomes and lower rates of short term and long-term complications. The aim of this paper is to analyse the cost efficiency of indocyanine green and near infrared light in breast cancer patients. Keywords: breast cancer, indocyanine green, near infrared, cost, efficiencyNeoplasmul de sân prezintă o incidență în creștere pe plan mondial și, din acest motiv, atenția a fost concentrată în a optimiza strategiile terapeutice în astfel de cazuri; atât în ceea ce privește managementul leziunii mamare, cât și în cazul celei axilare, intenția actuală este de a eficientiza tratamentul chirurgical, acest fapt fiind posibil mai ales datorită utilizării pe scală largă a sistemelor de înaltă tehnologie, cum ar fi angiografia și sistemele de vizualizare în infraroșu. De asemenea, utilizarea pe scală largă a verdelui de indocianină a dus la rezultate îmbunătățite atât din punct de vedere oncologic, cât și cosmetic, conducând astfel la scăderea ratelor de complicații imediate sau la distanță. Scopul acestui articol este de a face o revizie privind studiile de cost-eficiență a verdelui de indocianină și a sistemelor de detecție în infraroșu în cazul pacientelor cu neoplasme de sân. Cuvinte cheie: neoplasm de sân, verde de indocianină, infraroșu, cost, eficienț
PREVALENȚA TULBURĂRILOR DE ALIMENTAȚIE ÎN COMORBIDITATEA CU ANXIETATEA: studiu transversal neexperimental
No full textThe present study aimed to investigate eating disorders and anxiety symptoms in a sample of 46 participants from the active adult population without a psychiatric diagnosis. Eating Disorader Inventory–3 (EDI-3, Garner, 2004) and Psychiatric Diagnostic Screening Questionnaire (PDSQ, Zimmerman, 2002) were self-administered in a single step. The obtained results showed statistically significant positive correlations between the composite scale - eating disorder risk and bulimia (r = 0.326, p < 0.05), panic disorder (r = 0.300, p < 0.05) and body mass index (r = 0.511, p < 0.01). Statistically significant results were obtained between the scale body dissatisfaction and body mass index (r = 0.531, p < 0.01). The obtained data may represent starting points for more thorough studies regarding the potential methods of increasing the quality of life within the patients with anxiety and eating disorders that could change their cognitive and behavioral strategies about food. Keywords: eating disorders, anxiety, comorbidity, depression, body mass indexPrezentul studiu și-a propus să investigheze simptomele tulburărilor de alimentație și anxietatea pe un eșantion de 46 de participanți din populația adultă activă fără un diagnostic psihiatric. Eating Disorder Inventory–3 (EDI-3, Garner, 2004) și Psychiatric Diagnostic Screening Questionnaire (PDSQ, Zimmerman, 2002) au fost autoadministrate într-un singur pas. Rezultatele obţinute au evidenţiat corelaţii pozitive semnificative statistic între scala compozită – risc de tulburare de alimentație şi bulimie (r = 0,326, p < 0,05), tulburare de panică (r = 0,300, p < 0,05) şi indicele de masă corporală (r = 0,511, p < 0,01). S-au obținut rezultate semnificative din punct de vedere statistic și între scala de insatisfacție corporală și indicele de masă corporală (r = 0,531, p < 0,01). Datele obținute pot reprezenta puncte de plecare pentru studii mai aprofundate cu privire la posibilele metode de creștere a calității vieții în rândul pacienților cu anxietate și tulburări de alimentație, care s-ar putea baza pe modificarea strategiilor cognitive și comportamentale ale acestora cu privire la alimentație. Cuvinte cheie: tulburări de alimentație, anxietate, comorbiditate, depresie, indice de masă corporal
ȘTIINȚĂ ȘI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ în domeniul MEDICINII DE FAMILE - stare actuală și perspective
No full text
SĂNĂTATEA REPRODUCERII ÎN ROMANIA -STAREA ACTUALĂ.
No full textCurrently, at national level, two representative actions could provide information for supporting policy making in the field of reproductive health, and these two public health actions need improvements in certain aspects: The Reproductive Health Study in Romania (RHS), and the National Health Programme for Mother and Child Health (NHP-MCH). After decades of sexual education and family planning interventions, reproductive health in Romania is still a matter of concern. The current image of this field in Romania is difficult to be precisely configured having few elements and data in this sense. Main available indicators highlight a low contraception use, a high rate of abortion and high birth rate among adolescents is mainly the consequence of insufficient information on contraception among all population strata. Implementation of an action towards the development of a health inequality monitoring system would be of great importance for getting timely information on this subject, and it is favoured by the increased political awareness on the topic after joining EU, the inequalities that should be reduced as mentioned by the National Health Strategy 2014-2020, the existence of structures needed to develop a health inequality monitoring system and the declared political will. Monitoring reproductive health inequalities would provide information on the necessary actions to be implemented towards reaching a better reproductive health, and would also serve as an action implementation evaluation tool. A special attention should be payed to vulnerable groups: young population in rural communities, low socio-economic and educational status, and persons with mental disabilities. Keywords: Reproductive health, monitoring, inequalities, RomaniaÎn prezent, la nivel național, două acțiuni reprezentative ar putea furniza informații pentru sprijinirea elaborării politicilor în domeniul sănătății reproducerii, iar aceste două acțiuni de sănătate publică necesită îmbunătățiri în anumite aspecte: Studiul privind sănătatea reproducerii în România (SSR-Ro) și Programul național de sănătate pentru sănătatea mamei și copilului (PNS-SMC). După decenii de educație sexuală și intervenții de planificare familială, sănătatea reproducerii în România este încă un motiv de îngrijorare. Imaginea actuală a acestui domeniu, în România, este dificil de configurat precis având puține elemente și date în acest sens. Principalii indicatori disponibili evidențiază o utilizare scăzută a contracepției, o rată ridicată a avortului și o rată ridicată a natalității în rândul adolescenților. Punerea în aplicare a unei acțiuni complexe în vederea dezvoltării unui sistem de monitorizare a inegalităților în sănătate ar fi de o mare importanță și este favorizată de: conștientizarea politică sporită pe această temă după aderarea la UE, necesitatea reducerii inegalităților în sănătate așa cum s-a menționat prin Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, existența structurilor necesare dezvoltării unui sistem de monitorizare, a inegalității în sănătate și a voinței politice declarate. Monitorizarea inegalităților în materie de sănătatea reproducerii ar oferi informații cu privire la acțiunile necesare care trebuie puse în aplicare pentru a atingerea unui nivel mai bun al sănătății reproducerii și ar servi și ca instrument de evaluare a implementării acțiunilor. O atenție specială ar trebui acordată grupurilor vulnerabile: populația tânără din comunitățile rurale, cu statut socio-economic și educațional scăzut și persoanele cu dizabilități mintale. Cuvinte cheie: sănătate reproducerii, monitorizare, inegalități, Români