Scientific Annals of "Alexandru Ioan Cuza" University of Iasi
Not a member yet
193 research outputs found
Sort by
Book review of „Migrant Workers and postsocialism. A social reproduction perspective on work migration from north-east Romania” (Bruno Meeus, 2011)
No full textNot requiere
Types de logements dans les zones résidentielles de la ville de Botoşani
Get PDFDwellings type in the residential quarters of the Botoşani city. Once of the beginning of the privatisation, in the 1993-2001 years, in the full transition into market economy, under the pressure of the citizens with high living standard and of the default of one coherent urban policym the terrains tooled with infrastructure and reserved for apartment houses, were alotted o the some persons with high income, for the construction of the individual mansions (villas). This action, inadequatly conceived, has consequences about the dwelling assurance and were contributed at of apparently dezurbanization of the city. The privatisation in mass he is at all out liquidation of the public dwellings and were contributed at the growth of the percentage of the private dwellings
Aspects regarding the use of GIS for quantifying climatic factors influencing vineyards suitability
Get PDFOur study presents some possibilities of quantifying climatic factors influencing vineyards suitability at fine scale. Because of the insufficient meteorological stations data, statistical models generally fail at local scale, being unable to take into account local terrain characteristics. This is especially the case of air temperature, for which we applied a correction based on global radiation, in order to take into account terrain slope and aspect. We further analysed the possibilities to derive spatial distributions for global radiation, sunshine duration, and using SAGA-GIS software, mean annual precipitations, using a regression-kriging approach and more complex temperature parameters, such as the sum of daily temperatures above 10oC
Le rechauffement climatique – une actualite disputee
Get PDFÎncălzirea climatică – o actualitate disputată. În ultimele trei decenii au atras atenţia tot mai mult manifestările alarmante ale dezechilibrelor climatului planetar. Odată avansată, ideea schimbărilor climatice globale a generat o oarecare panică în rândul opiniei publice. Ar trebui folosită sintagma, variaţii meteorologice şi nu climatice pentru că manifestările specifice au o natură extra-zonală. Pentru a defini o nouă stare a climatului planetar ar trebui cunoscute şi analizate elementele climatice de-a lungul a sute sau mii de ani
Raster computation of relief
Get PDFThe present paper shows a Tnt Mips SML (Spatial Manipulation Language) implementation of relief computation using a DEM in raster format
La typologie morphologique et dimensionnelle de l’habitat rural de moldavie (à l’ouest du Prut)
Get PDFTipologia morfologică şi dimensională a aşezărilor rurale din Moldova (la vest de Prut). Articolul îşi propune să completeze, pentru Moldova, harta tipologiei morfologice a aşezărilor rurale din Transilvania, elaborată de Romulus Vuia, încă dinainte de cel de al doilea război mondial. Astfel sunt evidenţiate următoarele şase tipuri de aşezări : aşezările dispersate (caracteristice pentru aria interfluvială a Carpaţilor Orientali, dar prezente, în număr mai mic, şi în zonele de podgorie, în unele arii de reformă agrară recentă, ca şi în unele regiuni de strămutare forţată), satele disociate (tipul cel mai comun, deţinând 64,7 % din totalul aşezărilor rurale şi prezentându-se sub forma a cinci variante : sate nebuloase propriu-zise, satele nebuloase polinucleare, satele nebuloase cu extensii geometrice, satele nebuloase polinucleare cu extensii geometrice şi satele nebuloase cu tendinţe de compactare), satele liniare (cu trei variante – simple, duble sau multiple şi cu extensii geometrice), satele geometrice, satele-stradă şi satele compacte.Tipologia dimensională este mult mai simplă, exprimând gama mult mai redusă de posibilităţi sub care se pot prezenta aşezările rurale. Se disting aşezările mici (sub 150 locuitori), satele mijlocii (cu 150 -1500 locuitori), care formează marea majoritate (70,2 %), şi satele mari, mai frecvente în unele unităţi de câmpie, cum este Câmpia Tecuciului.În fine, îmbinarea specifică a celor două tipologii de mai sus duce şi la o anumită tipologie a reţelelor de aşezări rurale, unde distingem : reţelele de vale, caracteristice pentru zona montană, reţelele montane formate prin îmbinarea satelor de vale cu cele de plai, reţelele cu o densitate medie şi o distribuţie relativ uniformă a satelor, reţelele foarte dense şi cu dimensiuni apreciabile ale satelor, reţelele cu o densitate mare şi cu o distribuţie neuniformă a satelor, reţelele cu o densitate mare a aşezărilor de dimensiuni mici, reţelele cu o densitate mică a unor sate de mari dimensiuni, reţelele cu densităţi mici şi inegale ale satelor şi, în final, reţelele cu o densitate mare, produse din îmbinarea unor sate mijlocii şi mici cu gospodării izolate
Changements dans le comportement demographique de la population du municipe Barlad apres 1990
Get PDFSchimbări în comportamentul demografic al populaţiei municipiului Bârlad după 1990. Mişcarea naturală a populaţiei exprimă în modul cel mai expresiv caracterul dual al fenomenelor demografice: biologic şi social. Mişcarea naturală a populaţiei municipiului Bârlad este un subiect care nu a fost abordat în detaliu, fiind tratat de anumiţi autori în cadrul unor lucrări cu caracter complex. Populaţia Bârladului se caracterizează printr-un comportament demografic caracterizat de valori ale natalităţii superioare mediei urbane naţionale şi valori mai reduse ale mortalităţii, însă în creştere în ultimii ani
Les risques urbains – concept en continuelle diversification
Get PDFRiscurile urbane – concept în continuă diversificare. Oraşul şi riscurile constituie astăzi, mai mult ca oricând, un cuplu de nedespărţit. Concept complex, evolutiv, riscul urban se diversifică în mod continuu, având cauze, dar şi consecinţe, multiple. Cunoaşterea fenomenelor de risc care asaltează în număr din ce în ce mai mare oraşul, rămâne, deseori, aproximativă. Marile catastrofe urbane nu constituie decât vârful unei piramide cu baza extrem de largă dată de mulţimea accidentelor şi dezordinilor cotidiene. Alături de hazardele naturale „clasice”- cutremure de pământ, furtuni, inundaţii ş.a. - vin să se adauge cele de origine antropică - poluarea, incendiile, accidentele din reţelele şi sistemele bazate pe noile tehnologii şi o întreagă gamă, în continuă extindere, de ameninţări şi atingeri la adresa sănătăţii, siguranţei, ordinii publice