32 research outputs found
Control of health risks associated with occupational exposure to ionizing radiation
No full textRezumat
Obiective. Sursele de radiații ionizante sunt folosite practic în toate domeniile științei și tehnicii, însă beneficiile utilizării lor în medicină sunt incontestabile. În medicină au o importanță considerabilă în diagnosticul, tratamentul și profilaxia mai multor boli. Utilizarea lor pe scară largă
presupune și apariția unor probleme de sănătate a angajaților expuși profesional la acest factor. Expunerea personalului la radiațiile ionizante în
timpul activității de muncă este caracterizată prin expunerea la un șir de riscuri specifice: psihologic, fiziologic, de contact cu pacienții infectați
și la radiații ionizante. În ciuda numeroaselor efecte negative, utilizarea radiațiilor ionizante a reprezentat o inovație în special în medicină, astfel
crescând considerabil numărul expușilor profesionali.
Scopul prezentului studiu este de a evalua starea de sănătate a expușilor profesional la radiații ionizante și elaborarea măsurilor de control a riscului
radiațional pentru sănătate la locurile de muncă.
Material și metode. Drept material de studiu au servit sursele bibliografice din cadrul platformelor PubMed, Research4Life, Web of Science și
Google Scholar. Au fost selectate și analizate publicații ce descriu problema expunerii profesionale la radiații ionizante.
Pentru efectuarea studiului se efectuează monitorizarea radiologică a mediului de lucru, monitorizarea expunerii individuale a persoanelor
expuse profesional și investigarea rezultatelor clinice și paraclinice din fișele medicale personale a angajaților, precum și a analizelor imunologice
(fenotiparea limfocitară).
Rezultate. Expunerea medicală constituie cea mai importantă sursă de expunere artificială a populației la radiații ionizante. Tendința de a explora
tehnologiile medicale este în permanentă creștere, însă necesitățile lor nu sunt întotdeauna argumentate. Expușii profesionali la radiații ionizante
sunt medicii-radiologi, radioterapeuții, asistenții-radiologi, tehnicienii-radiologi și alt personal auxiliar. Implementarea unor strategii eficiente
pentru reducerea riscurilor expunerii la radiații ionizante, în funcție de tipul și scopul acestora, în cazul diagnosticului presupune alegerea celei mai
adecvate și inofensive proceduri, evitarea expunerilor suplimentare sau, în cazul terapiei, utilizarea dozei necesare minime, procedee care necesită
o justificare corectă și optimizarea proceselor și a practicilor, ambele instrumente ținând de competența și responsabilitatea practicianului. Chiar
dacă personalul poartă echipament de protecție personală, există riscul de iradiere cu doze nesemnificative pe părțile corpului neacoperit (ochi,
mâini), la fel depinde și de locul aflării în timpul procedurii și de timpul aflat în apropierea sursei. Așa cum efectele radiației pot fi împărțite în
2 categorii: deterministice (care cauzează apariția cataractei, impotenței, afectarea pielii și a părului) și stocastice (apariția cancerului și a unor
modificări genetice), la personalul medical implicat în intervențiile radiologice mai des sunt înregistrate efectele deterministice.
Concluzie. Evaluarea efectelor complexe ale radiațiilor ionizante asupra sănătății personalului expus, este necesar să se determine riscul expunerii
la radiații ionizante asupra sănătății, de a elabora măsuri de radioprotecție pentru controlul riscului expunerii la radiații ionizante și de a recomanda
propuneri pentru elaborarea Registrului expușilor profesional la radiații ionizante. Este neevitabil de fundamentat criteriile igienice de evaluare și
clasificare a condițiilor de muncă în activitățile de utilizare a surselor de radiații ionizante.Summary
Background. Ionizing radiation sources are used in virtually all fields of science and technology, but the benefits of their use in medicine are
indisputable. In medicine they are of considerable importance in the diagnosis, treatment and prophylaxis of many diseases. Their widespread
use also entails health problems for employees occupationally exposed to them. Exposure of personnel to ionizing radiation during work is
characterized by exposure to a number of specific risks: psychological, physiological, contact with infected patients and ionizing radiation.
Despite the many negative effects, the use of ionizing radiation has been an innovation in medicine in particular, thus considerably increasing
the number of professionally exposed people.
Aim. Assessment of the health status of occupationally exposed to ionizing radiation, with the development of measures to control the
radiation health risk in the workplace.
Material and methods. Bibliographic sources from the PubMed and Google Scholar platforms were used as study material. Publications
describing the problem of occupational exposure to ionizing radiation were selected and analyzed.
To conduct the study, radiological monitoring of the working environment, monitoring of individual exposure of occupationally exposed
persons and investigation of clinical and paraclinical results from the employees' personal medical records, as well as immunological analysis
(lymphocyte phenotyping) are performed.
Results. Medical exposure is the most important source of artificial exposure of the population to ionizing radiation. There is a growing trend
to explore medical technologies, but their necessity is not always substantiated. Professionals exposed to ionizing radiation are medicalradiologists, radiotherapists, radiology assistants, radiology technicians and other auxiliary personnel. Reducing the risks of exposure to
ionizing radiation, depending on their type and purpose, in the case of diagnosis, involves choosing the most appropriate and harmless
procedure, avoiding additional exposures or, in the case of therapy, using the minimum necessary dose, which requires proper justification
and optimization of processes and practices, both of which are the competence and responsibility of the practitioner. Even if personnel wear personal protective equipment, there is a risk of irradiation with insignificant doses to uncovered parts of the body (eyes, hands), it also
depends on where they are during the procedure and how long they are near the source. Just as the effects of radiation can be divided into
two categories: deterministic (causing cataracts, hypotension, skin and hair damage) and stochastic (causing cancer and genetic changes),
the deterministic effects are more often observed in medical personnel involved in radiological procedures.
Conclusion. Assessing the variety of effects of ionizing radiation on the health of exposed personnel, it is necessary to determine the health
risk of exposure to ionizing radiation, to develop radiation protection measures to control the risk of exposure to ionizing radiation and to
recommend proposals for the development of the Register of occupationally exposed to ionizing radiation. It is unavoidable to substantiate
the hygienic criteria for assessment and classification of working conditions in activities involving the use of ionizing radiation sources
Finding Yourself: The Hutsul Identity In Liuba-Paraskevia Strynadiuk’s Prose
No full textThe article considers the expression of modern Hutsul identity in Ukrainian literature – a collection of prose by Liuba-Paraskeviia Strynadiuk. This tradition was established in the early 20th century and it continues to develop. It comprehends the Hutsul region as a category of culture, a semiotic object and a holistic space. The Hutsul world is told from within; it seems to create itself in the process of self-reflection. A comprehensive view of the region is formed from memorable fragments. This idea is flexible and malleable, but it is built around the core concepts: tradition, mentality, cultural landscape of the region. The author forms her own identity by deconstructing the Hutsul world, denying established social roles and asserting her identity through family, social and gender conflicts and through connection with relatives and the mountain area
EVALUAREA NIVELULUI EXPUNERII POPULAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA LA RADONUL REZIDENȚIAL
No full textObiectivele cercetării au constat în monitorizarea concentrațiilor de radon în diverse tipuri de locuințe în principalele zone geografice ale Republicii Moldova, în localitățile rurale și urbane.
Metode. Pentru măsurarea concentrațiilor de radon în locuințe au fost utilizate detectoarele RADTRAK2+, fiind plasate în încăpere pentru o perioadă de 3 luni. Citirea detectoarelor s-a efectuat în laboratorul RADONOVA din Uppsala, Suedia. Prelucrarea statistică a datelor s-a efectuat în baza programului computerizat SPSS, efectuându-se analiza descriptivă. A fost efectuată analiza corelațională/regresională a concentrațiilor de radon și factorii de mediu (temperatura/umiditatea aerului). S-a efectuat calcularea riscului pentru sănătate a expunerii la radon prin calcularea dozelor efective, utilizând formulele propuse de Comisia Internațională de Protecție Radiologică. În baza rezultatelor obținute s-a efectuat cartografierea concentrațiilor de radon pe teritoriul țării cu evidențierea localităților cu risc sporit de expunere la radon. Cartografierea s-a realizat conform metodologiei științifice de cercetare a Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Center) din cadrul Comisiei Europene. S-a utilizat caroiajul stabilit în sistemul Lambert-GISCO, potrivit căruia teritoriul Republicii Moldova este reprezentat prin 336 de celule cu laturile 10 x 10 km2.
Rezultate. În urma prelucrării statistice a datelor colectate, s-au obținut următoarele rezultate pentru o distribuție uniformă a valorilor, astfel se înregistrează valori maxime de 1160 Bq/m3 pentru zona de Centru, 1260 Bq/m3 pentru zona de Nord și 950 Bq/m3 pentru zona de Sud. Concentrația medie a radonului în aerul din interior constituie 211,67 Bq/m3; 240,55 Bq/m3 și 285,57 Bq/m3 pentru Centru, Nord și, respectiv, zona de Sud, ceea ce demonstrează că valorile medii ale radonului nu au depășit valorile de referință pe țară (300 Bq/m3). Cota parte a locuințelor care au depășit nivelul de referință a radonului (300 Bq/m3) a constituit 25,3% pentru zona Centru, 31,06% – Nord și 38,58% – Sud. Conform rezultatelor obținute în baza măsurării concentrației radonului pentru municipiul Bălți, Chișinău și Cahul, se constată că valorile medii înregistrate nu depășesc valoarea de referință a concentrației radonului de 300 Bq/m3.
Concluzii. Expunerea populației la radon, care reprezintă o sursă naturala radioactivă, prezintă pericol pentru sănătatea publică. Expunerea cronică la gazul nominalizat radioactiv contribuie la declanșarea cancerului bronhopulmonar. Cele expuse prevăd un control strict al expunerii populației la radon prin implementarea cerințelor de monitorizare a concentrațiilor de radon în locuințe. În caz de depășire a valorilor în comparație cu cele de referință (300 Bq/m3), se impune implementarea măsurilor de ventilare artificială intensă, aerisirea permanentă a încăperilor, utilizarea membranelor antiradon, ermetizarea fisurilor din pereți și pardosea, etc
Public health risk of radon exposure and climate change: is there a link?
No full textIntroduction. Climate change is emerging as a critical determinant of indoor radon
dynamics and related health risks. Radon (²²²Rn), a radioactive gas and the second leading
cause of lung cancer worldwide, infiltrates buildings from uranium-bearing soils. Indoor
concentrations are shaped by meteorological conditions and building features—both
increasingly influenced by climate change and energy-efficiency policies. This article
synthesizes international evidence with regional data to outline three principal pathways
through which climate change intensifies radon exposure: (1) permafrost thaw in highlatitude
regions, (2) increased airtightness of buildings due to energy-saving measures, and
(3) shifting weather patterns that favor radon indoor accumulation. A 100 Bq/m³ rise in
radon is associated with a 16% increase in lung cancer risk, and an estimated 35–40% of
radon-related lung cancers could be prevented if exposure were reduced below the WHOrecommended
threshold of 100 Bq/m³.
Purpose of the research is to study and synthesize international experiences in
developing and utilizing methods to assess the impact of meteorological parameters on
indoor radon concentrations under regional climate change conditions.
Material and methods. A literature review was conducted using 60 peer-reviewed
sources from Web of Science, PubMed, and ResearchGate. In addition, the study introduces
a regional methodology adapted to Moldova’s climate and building conditions, aimed at
assessing how changing environmental factors affect indoor radon exposure and public
health.
Results. Permafrost degradation is releasing radon previously trapped in frozen soils, with
concentrations exceeding 200 Bq/m³, persisting for years in homes with basements. In
temperate regions such as the Republic of Moldova, poorly ventilated, energy-efficient
buildings retain radon indoors, with post-renovation increases of 22–120% observed.
Meteorological parameters, including air temperature, humidity, and wind speed, exert
strong influence on indoor radon concentrations. Winter levels are typically 2–5 times
higher than in summer, driven by reduced ventilation and pressure gradients. The proposed
methodology integrates radon monitoring using high-sensitivity electret ion chambers,
meteorological observations (temperature, wind, humidity), building characteristics, and
regional climate projections. Statistical approaches, including multi-factor analysis and
cross-correlation, will be applied to assess how meteorological variability affects radon
exposure and associated lung cancer risks.
Conclusions. Radon exposure must be recognized as an emerging public health concern
in the context of climate change. The increased use of airtight buildings and shifts in climate
parameters are likely to elevate radon levels indoors. Systematic radon testing, optimized
ventilation design, and predictive exposure modeling are vital for developing prevention and
adaptation strategies. The Republic of Moldova and similar regions must integrate these
considerations into climate and public health policy frameworks
Evaluation of the level of exposure of the population of the Republic of Moldova to residential radon
No full textObiectivele cercetării au constat în monitorizarea concentrațiilor de radon în diverse tipuri de locuințe în principalele zone geografice ale Republicii
Moldova, în localitățile rurale și urbane.
Metode. Pentru măsurarea concentrațiilor de radon în locuințe au fost utilizate detectoarele RADTRAK2+, fiind plasate în încăpere pentru o perioadă
de 3 luni. Citirea detectoarelor s-a efectuat în laboratorul RADONOVA din Uppsala, Suedia. Prelucrarea statistică a datelor s-a efectuat în baza
programului computerizat SPSS, efectuându-se analiza descriptivă. A fost efectuată analiza corelațională/regresională a concentrațiilor de radon
și factorii de mediu (temperatura/umiditatea aerului). S-a efectuat calcularea riscului pentru sănătate a expunerii la radon prin calcularea dozelor
efective, utilizând formulele propuse de Comisia Internațională de Protecție Radiologică. În baza rezultatelor obținute s-a efectuat cartografierea
concentrațiilor de radon pe teritoriul țării cu evidențierea localităților cu risc sporit de expunere la radon. Cartografierea s-a realizat conform
metodologiei științifice de cercetare a Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Center) din cadrul Comisiei Europene. S-a utilizat caroiajul stabilit
în sistemul Lambert-GISCO, potrivit căruia teritoriul Republicii Moldova este reprezentat prin 336 de celule cu laturile 10 x 10 km2
. Rezultate. În urma prelucrării statistice a datelor colectate, s-au obținut următoarele rezultate pentru o distribuție uniformă a valorilor, astfel se
înregistrează valori maxime de 1160 Bq/m3
pentru zona de Centru, 1260 Bq/m3
pentru zona de Nord și 950 Bq/m3
pentru zona de Sud. Concentrația
medie a radonului în aerul din interior constituie 211,67 Bq/m3
; 240,55 Bq/m3
și 285,57 Bq/m3
pentru Centru, Nord și, respectiv, zona de Sud, ceea
ce demonstrează că valorile medii ale radonului nu au depășit valorile de referință pe țară (300 Bq/m3
). Cota parte a locuințelor care au depășit
nivelul de referință a radonului (300 Bq/m3
) a constituit 25,3% pentru zona Centru, 31,06% – Nord și 38,58% – Sud. Conform rezultatelor obținute
în baza măsurării concentrației radonului pentru municipiul Bălți, Chișinău și Cahul, se constată că valorile medii înregistrate nu depășesc valoarea
de referință a concentrației radonului de 300 Bq/m3
. Concluzii. Expunerea populației la radon, care reprezintă o sursă naturala radioactivă, prezintă pericol pentru sănătatea publică. Expunerea cronică
la gazul nominalizat radioactiv contribuie la declanșarea cancerului bronhopulmonar. Cele expuse prevăd un control strict al expunerii populației
la radon prin implementarea cerințelor de monitorizare a concentrațiilor de radon în locuințe. În caz de depășire a valorilor în comparație cu
cele de referință (300 Bq/m3
), se impune implementarea măsurilor de ventilare artificială intensă, aerisirea permanentă a încăperilor, utilizarea
membranelor antiradon, ermetizarea fisurilor din pereți și pardosea, etc.The objectives of the research consisted in monitoring radon concentrations in various types of housing in the main geographical areas of
the Republic of Moldova, in rural and urban localities.
Methods. RADTRAK2+ detectors were used to measure radon concentrations in homes, being placed in the room for a period of 3 months.
The detectors were read in the RADONOVA laboratory in Uppsala, Sweden. Statistical data processing was performed based on the SPSS
computer program, performing descriptive analysis. Correlation/regression analysis of radon concentrations and environmental factors (air
temperature/humidity) was performed. The health risk of radon exposure was calculated by calculating effective doses, using the formulas
proposed by the International Commission on Radiological Protection. Based on the results obtained, radon concentrations were mapped
across the country, highlighting localities with an increased risk of radon exposure. The mapping was carried out according to the scientific
research methodology of the Joint Research Center of the European Commission. The grid established in the Lambert-GISCO system was used,
according to which the territory of the Republic of Moldova is represented by 336 cells with sides of 10 x 10 km2
. Results. Following the statistical processing of the collected data, the following results were obtained for a uniform distribution of values,
thus recording maximum values of 1160 Bq/m3
for the Central area, 1260 Bq/m3
for the Northern area and 950 Bq/m3
for the Southern area.
The average concentration of radon in the indoor air is 211.67 Bq/m3
; 240.55 Bq/m3
and 285.57 Bq/m3
for the Center, North and South areas,
respectively, which demonstrates that the average radon values did not exceed the reference values for the country (300 Bq/m3). The share of
homes that exceeded the radon reference level (300 Bq/m3
) was 25.3% for the Center area, 31.06% – North and 38.58% – South. According
to the results obtained based on the measurement of radon concentration for the municipalities of Bălți, Chișinău and Cahul, it is found that
the average recorded values do not exceed the reference value of radon concentration of 300 Bq/m3
. Conclusions. Exposure of the population to radon, which is a natural radioactive source, poses a danger to public health. Chronic exposure
to the radioactive gas contributes to the onset of bronchopulmonary cancer. The above-mentioned provisions provide for strict control of the
population’s exposure to radon, by implementing requirements for monitoring radon concentrations in homes. In case of exceeding the values
compared to the reference values (300 Bq/m3
), it is necessary to implement intensive artificial ventilation measures, permanent airing of
rooms, use of anti-radon membranes, sealing of cracks in walls and floors, etc
Elaborarea recomandărilor metodice de comunicarea riscului expunerii la radon în Republica Moldova
No full textIntroduction. Communicating the risk of radon exposure
and the need to radon remediation in buildings is an important moment in preventing and reducing the population’s
exposure to ionizing radiation, including radon, which will
lead to the implementation of the public health strategy.
The purpose of the paper is to elaborate methodological
and practical guidelines for those involved in the development and implementation of efforts to communicate the
risk of the residential radon exposure. Material and Methods. International scientific and practical sources on national policies for communicating the risk of radon exposure
recommended by EURATOM Directive 2013/59 have been
used, as well as the results of two population surveys on radon hazard awareness with the application of descriptive,
analytical and synthesis methods. Results. A framework
structure for the communication campaign was proposed,
based on a social, behavioral, and participatory change
approach for all parties involved. The paper sets out the
participating organizations, their responsibilities, activities,
implementation deadlines, monitoring and evaluation tools,
and expected results of radon risk communication measures. Target groups for risk communication have been ranked, thus being an effective information support for specialists in the field of preventing the burden of diseases related
to radon exposure. Conclusions. Developed recommendations are needed in the process of organizing a campaign to
communicate the risk of radon exposure and are an important part of the developed National Radon Action Plan.Introducere. Comunicarea riscului expunerii la radon și
necesitățile de remediere a radonului în clădiri constituie
un moment important în prevenirea și diminuarea expunerii populației la radiații ionizante, inclusiv radon, ceea ce
va conduce la implementarea strategiei sănătății publice.
Scopul lucrării constă în elaborarea îndrumărilor metodico-practice celor implicați în dezvoltarea și implementarea
efortului privind comunicarea riscului expuneri la radonul
rezidențial. Material și Metode. Au fost utilizate surse științifice și practice internaționale privind politicile naționale
pentru comunicare a riscului expunerii la radon, recomandate de Directiva EURATOM 2013/59, precum și rezultatele
a două anchete ale populației privind gradul de conștientizare a pericolului de radon cu aplicarea metodelor descriptive, analitice, de sinteză. Rezultate. A fost propusă o structură-cadru a campaniei de comunicare, bazată pe abordarea
de schimbări sociale și comportament, și de natură participativă pentru toate părțile implicate. Lucrarea stabilește
organizațiile participante, responsabilitățile acestora, activitățile, termenele de implementare, instrumentele de monitorizare și evaluare, precum și rezultatele preconizate ale
măsurilor de comunicare a riscului de radon. Au fost ierarhizate grupe ținte pentru comunicarea riscului, fiind astfel
un suport informativ eficient pentru specialiști în domeniul
prevenirii poverii bolilor legate de expunerea la radon. Concluzii. Recomandările elaborate sunt necesare în procesul
de organizare a unei campanii de comunicare a riscului expunerii la radon și fac parte importantă din Planul Național
de Acțiuni pe Radon elaborat
Optimization of radio-therapeutic treatment and the program of quality assurance in ionizing radiation therapy
No full textNational Center of Public Health, Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: The Program of Quality Assurance (PQA) in Ionizing Radiation Therapy (IRT) addresses the most important problems of assuring the quality of IRT utilization in the treatment of patients with neoplasm. In this context, the IRT value grows considerably, hence the implementation of PQA is of great significance. The study concentrates on a detailed description of the PQA as concerns the activity involving IRT devices applied in the IRT departments (rooms) of public medical/sanitary institutions, science research institutions etc., where IRT is employed using technogenic sources and ionizing radiation generators. Material and methods: For the performing of the study, annual statistics reports about the activity of the IRT, and data of Cancer Registry of the Oncologic Institute of the Republic of Moldova were analyzed. The work also includes an in-depth description of the personnel categories involved in PQA, possible errors in radiotherapy, the responsibilities of the bioengineer in this program, importance of source calibration, the impact of the quality control in PQA, the role of topometric training, the interaction between the medical and technical personnel and the patient. Conclusions: Optimization of IRT is very important and necessary in the Republic of Moldova. PQA incontestably contributes to reducing specialist’s errors in planning correct treatment, dictates the need of team work and proper delegation of the responsibilities in co-optation of other professionals, performance of duty of bioengineering, the influence of quality control of profile installations, meaning accurate topographic planning, applying several methods of work, quality assurance program assuming the major importance
Development of methodical recommendations for the communication of radon exposure risk in The Republic of Moldova
No full textUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Comunicarea riscului expunerii la radon și necesitățile de remediere a radonului în clădiri constituie un moment important în prevenirea și diminuarea expunerii populației la radiații ionizante, inclusiv radon, ceea ce va conduce la implementarea strategiei sănătății publice. Scopul lucrării constă în elaborarea îndrumărilor metodico-practice celor implicați în dezvoltarea și implementarea efortului privind comunicarea riscului expuneri la radonul rezidențial. Material și Metode. Au fost utilizate surse științifice și practice internaționale privind politicile naționale pentru comunicare a riscului expunerii la radon, recomandate de Directiva EURATOM 2013/59, precum și rezultatele a două anchete ale populației privind gradul de conștientizare a pericolului de radon cu aplicarea metodelor descriptive, analitice, de sinteză. Rezultate. A fost propusă o structură-cadru a campaniei de comunicare, bazată pe abordarea de schimbări sociale și comportament, și de natură participativă pentru toate părțile implicate. Lucrarea stabilește organizațiile participante, responsabilitățile acestora, activitățile, termenele de implementare, instrumentele de monitorizare și evaluare, precum și rezultatele preconizate ale măsurilor de comunicare a riscului de radon. Au fost ierarhizate grupe ținte pentru comunicarea riscului, fiind astfel un suport informativ eficient pentru specialiști în domeniul prevenirii poverii bolilor legate de expunerea la radon. Concluzii. Recomandările elaborate sunt necesare în procesul de organizare a unei campanii de comunicare a riscului expunerii la radon și fac parte importantă din Planul Național de Acțiuni pe Radon elaborat.Introduction. Communicating the risk of radon exposure and the need to radon remediation in buildings is an important moment in preventing and reducing the population’s exposure to ionizing radiation, including radon, which will lead to the implementation of the public health strategy. The purpose of the paper is to elaborate methodological and practical guidelines for those involved in the development and implementation of efforts to communicate the risk of the residential radon exposure. Material and Methods. International scientific and practical sources on national policies for communicating the risk of radon exposure recommended by EURATOM Directive 2013/59 have been used, as well as the results of two population surveys on radon hazard awareness with the application of descriptive, analytical and synthesis methods. Results. A framework structure for the communication campaign was proposed, based on a social, behavioral, and participatory change approach for all parties involved. The paper sets out the participating organizations, their responsibilities, activities, implementation deadlines, monitoring and evaluation tools, and expected results of radon risk communication measures. Target groups for risk communication have been ranked, thus being an effective information support for specialists in the field of preventing the burden of diseases related to radon exposure. Conclusions. Developed recommendations are needed in the process of organizing a campaign to communicate the risk of radon exposure and are an important part of the developed National Radon Action Plan
Осведомленность граждан/жителей Республики Молдова о риске воздействия радона
No full textRezumat
În acest articol sunt prezentate rezultatele chestionării
populației Republicii Moldova referitor la cunoașterea radonului, a riscului expunerii la radon și a consecințelor pentru
sănătate. Rezultatele cercetării denotă că publicul larg nu
are cunoștințe suficiente cu privire la riscul pentru sănătate
asociat expunerii la radon. Totodată, mai mult de 50% din
respondenți știau că radonul este un gaz incolor, fără miros
și reprezintă o substanță radioactivă. Este foarte important
faptul că majoritatea respondenților au aflat despre riscul
pentru sănătate cauzat de radon de la specialiștii din domeniul
sănătății publice, precum și prin intermediul site-ului web al
serviciului de sănătate publică și al mass-mediei. Aproximativ
10% dintre intervievați nu cunoșteau nimic despre radon și
despre pericolul pe care îl prezintă.Summary
The paper presents the results of the survey of the population of the Republic of Moldova regarding the knowledge of radon, the risk of radon exposure and the consequences for health. The results of the research show that the general public has insufficient knowledge about the health risk associated with radon exposure. At the same time, more than 50% of respondents knew that radon is a colorless, odorless gas and a radioactive substance. It is very important that most respondents have heard about the health risk caused by radon from public health professionals, as well as through the website of the Public Health Service and the media. About 10% of respondents knew nothing about radon and the danger it posed.Резюме
В статье представлены результаты опроса населения Республики Молдова о знаниях радона, риске воздействия радона и его последствиях для здоровья. Результаты исследования показывают, что широкая общественность недостаточно осведомлена о риске для здоровья, связанном с воздействием радона. В то же время более 50% респондентов знали, что радон является бесцветным газом без запаха и радиоактивным веществом. Очень важно, что большинство респондентов слышали о риске для здоровья, вызванном радоном, от специалистов в области общественного здравоохранения, а также через веб-сайт cлужбы общественного здравоохранения и средств массовой информации. Около 10% респондентов ничего не знали о радоне и его опасности
Исследование частоты встречаемости рака щитовидной железы у населения Республики Молдова, в связи с ядерной аварией на Чернобыльской АЭС
No full textCentrul Naţional de Sănătate Publică, Institutul OncologicThe results of analysis of the morbidity frequence of thyroid cancer
oncology disease in the Republic of
Moldova population for the period
1986-2009 are presented in this paper. The computer software package
was used for database creating and
were calculated the intensive and extensive indiceators for every district,
for R. Moldova in total, by territorial
geographical areas, by gender and by
age groups.В данной работе представлены
результаты анализа частоты
встречаемости заболеваемости
онкологической патологии – рака
щитовидной железы населения Р.
Молдова за пост-чернобыльский
период (1986-2009 гг.). Пакет
компьютерных программ был использован в качестве инструмента для создания базы данных и
статистического анализа. Были
проанализированы интенсивный и
экстенсивный индексы развития
болезни, как для всего населения
страны, так и в зависимости
от географической зоны, пола и
возраста
