8 research outputs found
Digital tools for the response against COVID-19
No full textRezumat Obiective. Acest studiu a fost dedicat descrierii și comparării diverselor instrumente digitale utilizate în răspunsul contra COVID-19, cu accent pe supravegherea epidemiologică digitalizată. Obiectivul nostru a fost să evaluăm funcțiile specifice, implementarea și eficacitatea acestor instrumente în gestionarea pandemiei.Metode. Am efectuat o revizuire a literaturii și am analizat datele disponibile despre diferitele instrumente digitale utilizate în răspunsul contra COVID-19. Am examinat platforme precum District Health Information Software (DHIS2), Surveillance, Outbreak Response Management and Analysis System (SORMAS), Go.Data, Open Data Kit (ODK), Epi Info, CommCare și altele.Rezultate. Am constatat că fiecare instrument digital are funcții specifice adaptate nevoilor și cerințelor locale. Platformele de supraveghere epidemiologică digitalizată, cum ar fi DHIS2 și SORMAS, au fost utilizate la scară largă pentru colectarea, analiza și raportarea datelor despre cazurile de COVID-19. Aplicațiile mobile, precum Go.Data și ODK, au facilitat urmărirea contacților și monitorizarea simptomelor, în timp ce platformele de educație și instruire, cum ar fi CommCare, au fost esențiale în furnizarea informațiilor și instrucțiunilor către lucrătorii din domeniul sănătății și populație.Concluzii. Instrumentele digitale au reprezentat un element esențial în răspunsul global la pandemia de COVID-19, facilitând colectarea și gestionarea eficientă a datelor, educarea publicului și gestionarea cazurilor.Summary Objectives. This study aimed to describe and compare various digital tools used in response to COVID-19, with a focus on digitalized epidemiological surveillance. Our objective was to assess the specific functions, implementation, and effectiveness of these tools in managing the pandemic.Methods. We conducted a literature review and analyzed available data on various digital tools used in response to COVID-19. We examined platforms such as District Health Information Software (DHIS2), Surveillance, Outbreak Response Management and Analysis System (SORMAS), Go.Data, Open Data Kit (ODK), Epi Info, CommCare, and others.Results. We found that each digital tool has specific functions tailored to local needs and requirements. Digitalized epidemiological surveillance platforms, such as DHIS2 and SORMAS, have been widely used for data collection, analysis, and reporting on COVID-19 cases. Mobile applications, such as Go.Data and ODK, have facilitated contact tracing and symptom monitoring, while education and training platforms, such as CommCare, have been essential in providing information and instructions to healthcare workers and the public.Conclusions. Digital tools have been an essential element in the global response to the COVID-19 pandemic, facilitating efficient data collection and management, public education, and case management
Epidemiological situation regarding the new type of coronavirus infection (COVID-19) among healthcare workers in the Republic of Moldova
No full textMinisterul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Republica MoldovaIntroduction. The emergence of the new coronavirus (SARS-CoV-2) has led to a rapid spread of the novel infection (COVID-19) worldwide. Since February 1, 2021, to date, more than 103,989,900 cases and more than 2 million deaths have been reported globally. The infection incidence and death rate among medical staff worldwide, as well as in the Republic of Moldova continues to be very high, whereas the preventive measures to prevent infections among medical staff remains imperative. Material and methods. Data on morbidity, incidence, prevalence and mortality of COVID-19 were analyzed and evaluated among healthcare workers, based on the selection of data from the digital information epidemiological surveillance system of COVID-19 infection with SARS CoV-2 virus. The epidemiological methods (retrospective, prospective) recom-mended by WHO, CDC, ECDC were used.Results.Until 01.02.2021, the Republic of Moldova registered 153,371 cases of SARS-CoV-2 infection among healthcare workers, of which 4,103 were doctors, 6,406 were nurses, 4,435 were auxiliary staff, and over 70 employees of medical institutions died. Conclusions. The share of infection cases among medical staff accounts for9.45% out of the total number of infections and about 39.08% of infections were registered in Chisinau. Most cases were registered among nurses (41.7%), whereas female health workers are more frequently affected (80.4%), the ratio of female to male being of 4:1.Introducere.Apariția noului coronavirus (SARS-CoV-2) a dus la o răspândire rapidă a infecției (COVID-19) în întreaga lume. Până la data de 01 februarie 2021, la nivel global au fost raportate peste 103.989.900 de cazuri și peste 2 milioane de decese. Ponderea de infectare și deces în rândul personalului medical din întreaga lume și în Republica Moldova continuă a fi una foarte mare, iar instituirea unor măsuri de prevenire a infectări personalului medical rămâne a fi imperios necesare.Material și metode. Au fost analizate și evaluate datele privind morbiditatea, incidența, prevalența și mortalitatea prin COVID-19 în rândul personalului medical, în baza selectării datelor din sistemul digital de supraveghere informațional-epidemiologic a infecției COVID-19 cu virusul SARS-CoV-2. Au fost folosite metode epidemiologice (retrospective, prospective) recomandate de OMS, CDC, ECDC. Rezultate. Republica Moldova până la data de 01.02.2021 a înregistrat 153 371 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 a lucrătorilor medicali, dintre care 4103 sunt medici, 6406 sunt asistenți medicali, iar 4435 sunt personal auxiliar, iar peste 70 de angajați ai instituțiilor medico-sanitare au decedat. Concluzii. Ponderea cazurilor de infectare în rândul lucrătorilor medicali din numărul total de infectări constituie 9,45%, iar circa 39,08% de infectări sunt înregistrate în mun. Chișinău. Cele mai multe cazuri fiind înregistrate în rândul asistenților medicali (41,7%) și mai frecvent fiind afectați lucrătorii medicali de sex feminin (80,4%), raportul sexului feminin/masculin constituie 4:1
Digitalizarea supravegherii epidemiologice a infecției cu COVID-19: o perspectivă modern
No full textIntroducere
Pandemia de COVID-19 a evidențiat vulnerabilitățile sistemelor tradiționale de supraveghere epidemiologică, subliniind necesitatea unei digitalizări pentru a asigura un răspuns rapid și eficient la focarele
de boală. Digitalizarea supravegherii epidemiologice implică utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi inteligența artificială (IA), învățarea automată și aplicațiile mobile, pentru a îmbunătăți colectarea, analiza și
diseminarea datelor epidemiologice. Acest proces permite monitorizarea în timp real a răspândirii infecțiilor,
facilitând luarea de decizii informate și implementarea promptă a măsurilor de control adecvate.
Scopul
Scopul acestui rezumat este de a analiza beneficiile și provocările digitalizării supravegherii epidemiologice a infecției cu COVID-19.
Materiale și metode
A fost efectuată o analiză sistematică a literaturii de specialitate, concentrându-se pe 36 de articole
publicate în perioada martie 2020 - decembrie 2023 Au fost incluse studii care descriu implementarea și
evaluarea sistemelor digitale de supraveghere epidemiologică în contextul pandemiei de COVID-19. Datele
au fost colectate din baze de date științifice precum PubMed, Scopus și Google Scholar. Criteriile de selecție
au vizat articolele care oferă informații despre eficacitatea și provocările acestor sisteme. Au fost examinate
studii de caz din diverse țări pentru a oferi o perspectivă globală asupra implementării și impactului digitalizării în supravegherea epidemiologică.
Rezultate
Implementarea sistemelor digitale de supraveghere epidemiologică a adus numeroase avantaje în
gestionarea pandemiei de COVID-19. Aceste sisteme au permis monitorizarea în timp real a cazurilor de
COVID-19, facilitând identificarea rapidă a focarelor și intervențiile prompte. De exemplu, în Coreea de Sud,
utilizarea tehnologiilor de urmărire a contactelor prin intermediul aplicațiilor mobile a contribuit la controlul
răspândirii virusului.
Sistemele de raportare digitală au îmbunătățit acuratețea și rapiditatea colectării datelor epidemiologice. Datele au fost centralizate și analizate rapid, permițând autorităților să aloce resursele în mod eficient
și să ia decizii informate. În Taiwan, integrarea bazelor de date naționale cu informațiile epidemiologice a
accelerat răspunsul la pandemie.
Integrarea algoritmilor de învățare automată și IA a permis previzionarea focarelor și identificarea zonelor cu risc ridicat. De exemplu, în Israel, utilizarea IA pentru analizarea datelor epidemiologice a ajutat la
implementarea unor măsuri de sănătate publică mai bine direcționate.
Sistemele digitale au facilitat diseminarea rapidă a informațiilor către public, contribuind la creșterea
transparenței și la respectarea măsurilor de sănătate publică. În Australia, platformele online au fost utilizate
pentru a oferi actualizări zilnice și pentru a educa publicul cu privire la măsurile de prevenire a infecției.
Cu toate acestea, procesul de digitalizare a întâmpinat numeroase provocări. Implementarea tehnologiilor digitale a ridicat probleme semnificative legate de confidențialitatea datelor personale și de securitatea
cibernetică. În unele cazuri, utilizarea aplicațiilor de urmărire a contactelor a fost întâmpinată cu scepticism
din partea publicului, din cauza temerilor legate de supravegherea guvernamentală și de utilizarea necorespunzătoare a datelor personale.
În unele regiuni, infrastructura tehnologică inadecvată și lipsa competențelor digitale au limitat implementarea eficientă a sistemelor digitale de supraveghere epidemiologică. De exemplu, în țările în curs de
dezvoltare, accesul limitat la internet și la dispozitive mobile a constituit un obstacol major.
Digitalizarea supravegherii epidemiologice a accentuat și disparitățile în accesul la tehnologii între diferite grupuri socioeconomice. Persoanele din zonele rurale sau cele cu venituri reduse au avut acces limitat
la instrumentele digitale necesare pentru a beneficia de monitorizarea și serviciile oferite.
Concluzii
Digitalizarea supravegherii epidemiologice a infecției cu COVID-19 a demonstrat avantaje semnificative
în gestionarea pandemiei, oferind instrumente esențiale pentru monitorizarea și controlul răspândirii virusului.
Tehnologiile digitale au permis răspunsuri rapide și eficiente, îmbunătățind considerabil colectarea și analiza
datelor epidemiologice. Cu toate acestea, pentru a maximiza beneficiile acestor tehnologii, este necesară abordarea provocărilor legate de securitatea datelor, confidențialitate și accesibilitate. Investițiile în infrastructură și
în educație digitală sunt esențiale pentru a asigura o implementare uniformă și eficientă a sistemelor digitale
de supraveghere epidemiologică. În plus, este important să se promoveze încrederea publicului în utilizarea
acestor tehnologii, prin asigurarea transparenței și protejarea confidențialității datelor personale
Perspectives on the digitalization of COVID-19 epidemiological surveillance
No full textRezumat.
Obiective. Scopul principal al articolului este de a evalua modul în care tehnologiile digitale sunt utilizate pentru monitorizarea și gestionarea pandemiei,
evidențiind beneficiile, provocările și implicațiile etice asociate.
Metode. Articolul se bazează pe o revizuire exhaustivă a literaturii existente și a studiilor de caz relevante privind utilizarea digitalizării în supravegherea
epidemiologică a COVID-19. Se examinează diversele tehnologii și metode utilizate, precum aplicațiile mobile, analiza datelor masive, inteligența artificială
și internetul lucrurilor în contextul gestionării pandemiei.
Rezultate. Articolul evidențiază că digitalizarea supravegherii epidemiologice a jucat un rol semnificativ în gestionarea și controlul pandemiei de COVID-19.
Utilizarea tehnologiilor digitale a permis colectarea rapidă și eficientă a datelor, monitorizarea transmiterii virusului, identificarea rapidă a focarelor și
implementarea măsurilor de intervenție. Cu toate acestea, au fost semnalate și anumite provocări, cum ar fi preocupările legate de confidențialitatea
datelor, accesul inegal la tehnologie și riscul de discriminare.
Concluzii. Digitalizarea supravegherii epidemiologice a COVID-19 aduce atât beneficii, cât și provocări. Pentru a maximiza avantajele și a minimiza
riscurile, trebuie să se acorde o atenție deosebită aspectelor etice, cum ar fi confidențialitatea datelor și nediscriminarea, și să se asigure accesul echitabil la
tehnologiile digitale pentru sprijinirea eforturilor de sănătate publică.Summary.
Objectives. The main aim of the article is to assess the utilization of digital technologies in monitoring and managing the pandemic, highlighting the
benefits, challenges, and associated ethical implications.
Methods. The article relies on a comprehensive review of existing literature and relevant case studies regarding the use of digitalization in COVID-19
epidemiological surveillance. Various technologies and methods are examined, including mobile applications, big data analysis, artificial intelligence, and
the Internet of Things in the context of pandemic management.
Results. The article emphasizes that the digitalization of epidemiological surveillance has played a significant role in managing and controlling the COVID-19
pandemic. The use of digital technologies has enabled rapid and efficient data collection, virus transmission monitoring, rapid outbreak identification, and
intervention measures implementation. However, certain challenges have been highlighted, such as concerns regarding data confidentiality, unequal access
to technology, and the risk of discrimination.
Conclusions. The digitalization of COVID-19 epidemiological surveillance brings both benefits and challenges. To maximize the benefits and minimize
the risks, special attention must be paid to ethical aspects such as data confidentiality and non-discrimination, and ensuring equitable access to digital
technologies to support public health efforts
Măsuri de sănătate publică implementate în instituțiile școlare în contextul urgențelor de sănătate publică: evaluare și lecții pentru viitor
No full textContext: Prezentul studiu analizează implementarea măsurilor de sănătate publică în instituțiile
școlare din Republica Moldova în contextul urgențelor de sănătate publică, cu accent pe pandemia
COVID-19. Urgențele de sănătate publică, precum pandemiile de gripă H1N1, Ebola, Zika și
COVID-19, au demonstrat impactul semnificativ asupra sistemului educațional la nivel global,
inclusiv în Republica Moldova, unde închiderea școlilor și trecerea la învățământul online au
generat provocări majore, mai ales în zonele rurale cu acces limitat la tehnologie.
Metode: Cercetarea a utiliza o abordare mixtă, combinând analiză documentară, interviuri în
profunzime cu factori de decizie din Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și membri ai
Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP), precum și chestionare aplicate
managerilor instituțiilor școlare. Au fost evaluate mecanismele de coordonare intersectorială,
eficiența măsurilor implementate și impactul acestora asupra sistemului educațional.
Rezultate: Studiul a evidențiat că măsurile de sănătate publică, precum distanțarea fizică, igiena
mâinilor și vaccinarea, au contribuit la reducerea răspândirii bolilor infecțioase, însă
implementarea lor a fost afectată de factori precum reticența comunității școlare, lipsa resurselor
(apă, dezinfectanți) și infrastructura inadecvată (internet, ventilație). Scorul mediu global al
implementării protocoalelor de protecție COVID-19 a fost de 3,58, indicând un nivel peste medie,
dar cu necesitatea consolidării în anumite domenii. Trecerea la învățământul online a fost percepută ca argumentată de majoritatea managerilor (20,8% au evaluat-o cu 8/10), însă a
accentuat inegalitățile educaționale. Vaccinarea anti-COVID-19 a fost considerată o măsură
eficientă, dar doar 14% dintre respondenți i-au acordat nota maximă (10/10).
Discuții: Colaborarea intersectorială între Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, susținută
de CNESP, a fost esențială, însă lipsa unui plan bine definit de răspuns la urgențe și resursele
limitate au reprezentat obstacole majore. Impactul pe termen lung include sechele psihologice
pentru elevi și profesori, dar și dezvoltarea accelerată a competențelor digitale și a învățământului
online, care ar putea fi un instrument valoros pentru viitor.
Concluzii: Studiul subliniază necesitatea elaborării unui plan cuprinzător de răspuns la urgențe,
crearea infrastructurii școlare și consolidarea educației. Se recomandă, de asemenea, intensificarea
colaborării intersectoriale și alocarea de resurse adecvate pentru a asigura un răspuns eficient la
viitoarele urgențe de sănătate publică în școli
Implementarea măsurilor de sănătate publică pentru instituțiile școlare în contextul urgențelor de sănătate publică
No full textScopul: Evaluarea situației epidemiologice și a impactului social asupra sistemului de
învățământ în instituțiile școlare, pentru elaborarea unui set de recomandări de îmbunătățire a
mecanismului de implementare a măsurilor de sănătate publică în contextul pandemiei etiologic
cauzată de COVID-19, cât și a unor eventuale urgențe de sănătate publică.
Obiectivele: Analiza măsurilor de sănătate publică implementate la nivel național și
internațional, privind optimizarea sistemului de învățământ în timpul pandemiei COVID-19;
analiza mecanismului de coordonare a măsurilor de pregătire și răspuns la pandemie, în
instituțiile de învățământ școlar; aprecierea impactului social urmare a măsurilor de prevenire și
control implementate în instituțiile de educație școlară; elaborarea recomandărilor de
îmbunătățire a gradului de implementare a măsurilor de sănătate publică în contextul pandemiei
etiologic cauzată de COVID-19 cât și a unor eventuale urgențe de sănătate publică.
Material și metode: Pentru a realiza obiectivele propuse s-a planificat un studiu mixt
(cantitativ, calitativ), transversal. A fost utilizată metoda de cercetare sociologică/biostatistică și
epidemiologică. Eșantionul studiului cantitativ, realizat prin metoda anchetării sociologice
(chestionar standardizat), reprezintă totalitatea absolută a managerilor din 1231 de instituții de
învățământ primar și gimnazial general din 35 de teritorii administrative (au răspuns la
chestionar 986 de respondenți, ceea ce reprezintă 80%). La studiul calitativ, realizat prin interviu
în profunzime, au participat: un membru a CNESP, 2 factori de decizie care au calitate de
membru la elaborarea proiectelor de hotărâri CNESP, un interviu cu directorul ANSP, și 3
interviuri cu membri ai CTESP.
Rezultate obținute: Din numărul total de respondenți, 42,2% reprezintă manageri ai
instituțiilor de învățământ gimnazial, 25,3% – manageri ai instituțiilor de învățământ primar și
gimnazial, 12,5% – manageri ai instituțiilor de învățământ gimnazial și liceal, 10,1 % – manageri
instituțiilor de învățământ liceal, iar 9,1% – manageri instituțiilor învățământului primar. Din cei
986 de respondenți, 87,6 % sunt femei și 12,4% bărbați. Totodată, 64% dintre managerii școlilor
au raportat că asigură întotdeauna instruirea elevilor de către profesori cu privire la măsurile de
protecție împotriva infecției cu COVID-19, în timp ce 30,4% au raportat că, de obicei, o fac. O
proporție de 66,8% dintre managerii școlilor au raportat că aplică întotdeauna principiile
adecvate de separare fizică, pe când 26,8% au raportat că, de obicei, fac acest lucru. Privind
purtarea măștilor de protecție, 67,8% dintre manageri au răspuns „întotdeauna”. Referitor la
curățarea și dezinfectarea la sfârșitul zilei cu produse biocide, virucide a suprafețelor atinse,
majoritatea managerilor (83,4%) au raportat că asigură întotdeauna curățarea și dezinfectarea
suprafețelor atinse frecvent folosind produse aprobate.
În instituțiile de învățământ, 32,8% dintre manageri au răspuns că au asigurat întotdeauna
participarea alternativă a elevilor la cursurile online. Cu toate acestea, un procent semnificativ de
manageri, 25%, au răspuns că nu au asigurat niciodată o astfel de participare alternativă. Acest ucru indică o lipsă de coerență în abordarea învățării online în timpul pandemiei. O condiție care
a fost stabilită de CNESP la redeschiderea școlilor a fost ca locurile din clasă să fie fixe, adică
aranjarea elevilor în bănci să nu-și schimbe locurile între ei în perioada cursurilor, iar
componența claselor să rămână neschimbată, astfel 79,6% din respondenți afirmă că au asigurat
implementarea acestei măsuri întotdeauna, pe când 9,2% au asigurat acest lucru doar uneori sau
rar, indicând o lipsă de consecvență în aplicarea acestei măsuri. Privind asigurarea de către
managerii instituțiilor de învățământ școlar a limitării accesului vizitatorilor pe teritoriul și în
incinta instituției de educație am obținut următoarele date: 87,7% au răspuns că asigură
întotdeauna acces limitat vizitatorilor și străinilor, 9,7% indicând că de obicei asigură doar acces
limitat, iar 2,0% indicând că doar uneori asigură acces limitat. În general, datele sugerează că
majoritatea managerilor se asigură că sunt disponibile suficiente săpunuir și produse pe bază de
alcool la intrările în școli și în sălile de clasă, ceea ce este o măsură importantă pentru prevenirea
răspândirii COVID-19.
Concluzii. Măsurile de răspuns prevăzute în Planul Național de pregătire și răspuns la
infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19) urmau să fie implementate înainte de deschiderea
școlilor. Pentru a respecta standardele stabilite de Comisia Extraordinară de Sănătate Publică și
Ministerul Sănătății (CNESP), de comun cu Ministerul Educației, școlile trebuie să se asigure că
toți elevii și profesorii poartă măști de protecție, să aloce o bancă pentru fiecare elev, să limiteze
numărul de elevi la maximum pe tură, să mențină o distanță de 1,5 metri între personal și elevi în
mediul școlar și să furnizeze suficient dezinfectant, apă de curățare și săpun în funcție de
numărul de elevi. Datele studiului indică faptul că implementarea măsurilor de sănătate publică
împotriva COVID-19 în școli este peste cifra medie. Prin urmare, măsurile de sănătate publică au
fost implementate, dar trebuie consolidate în unele cazuri. Totodată, s-a confirmat în partea de
constatare a studiului, că atât factorii legați de comunitatea școlară, cât și cei legați de resurse
afectează în mare măsură implementarea măsurilor de sănătate publică. Au fost efectuate teste de
regresie multiple pentru a identifica factorii care au afectat semnificativ implementarea măsurilor
de sănătate publică, iar rezultatul a indicat că reticența comunității școlare și incapacitatea de a
păstra principiul distanțării fizice afectează semnificativ implementarea măsurilor de sănătate
publică
COVID-19 parameters in the Republic of Moldova and their role in strengthening surveillance through the information system
No full textIntroducere. Pandemia COVID-19 a provocat o criză majoră a sănătăţii publice, expunând limitele sistemelor tradiţionale de supraveghere epidemiologică. În Republica Moldova, experienţa din perioada 2020-2024 oferă o bază solidă pentru optimizarea proceselor prin digitalizare şi integrarea unui sistem informaţional. Scop. Analiza principalilor indicatori COVID-19 în Republica Moldova (2020-2024) pentru susţinerea modernizării supravegherii epidemiolo-gice prin instrumente informaţionale eficiente. Material şi metode. Studiul a utilizat date epidemiologice oficiale raportate în Republica Moldova în perioada 2020-2024. Au fost calculaţi indicatori esenţiali: rata de atac, rata de fatalitate, numărul de reproducere (R0), spitalizările şi utilizarea serviciilor ATI. Analiza a fost descriptivă, cu interpretare comparativă anuală şi contextualizare evolutivă. Rezultate. Analiza retrospectivă a datelor COVID-19 în Republica Moldova (2020-2024) a arătat o rată generală de atac de 24,79%, cu diferenţe clare pe grupe de vârstă: 5,76% la copiii şcolari şi 25,4% la adulţii activi. Rata de fatalitate a fost estimată la 1,93%, cu valori mai mari în primii doi ani. Ro a variat între 1,1 şi 3,99, indicând o transmisibilitate crescută în 2021-2022. Spitalizările au scăzut de la 19,9% la 2,8%, iar utilizarea ATI a urmat acelaşi trend. Rezultatele reflectă tranziţia către o formă endemică, susţinută de imunizarea colectivă, vaccinare, protocoale clinice adaptate şi o mai bună capacitate de răspuns. Concluzii. Studiul confirmă importanţa consolidării supravegherii epidemiologice prin sisteme informaţionale funcţionale. Analiza parametrilor esenţiali permite intervenţii rapide şi sprijină capacitatea de răspuns la crize de sănătate publică cu potenţial pandemic, chiar şi în contexte imprevizibile.Introduction. The COVID-19 pandemic triggered a major public health crisis, revealing the limitations of traditional epidemiological surveillance systems. In the Republic of Moldova, the experience from 2020 to 2024 provides a solid foundation for optimizing processes through digitalization and information system. Objective. To analyze the main COVID-19 indicators in the Republic of Moldova (20202024) to support the modernization of epidemiological surveillance through effective information tools. Material and methods. The study used official epidemiological data reported in the Republic of Moldova from 2020 to 2024. Key indicators were calculated: attack rate, case fatality rate, reproduction number (R0), hospitalization rate, and ICU use. A descriptive and comparative annual analysis was performed to identify trends, gaps, and implications. Results. The retrospective analysis of COVID-19 data in the Republic of Moldova (2020-2024) showed a general attack rate of 24.79%, with clear differences by age: 5.76% in school-age children and 25.4% in working-age adults. The case fatality rate was estimated at 1.93%, higher in the first two years. Ro ranged from 1.1 to 3.99, reflecting increased transmission in 2021-2022. Hospitalizations dropped from 19.9% to 2.8%, and ICU usage followed the same trend. The results confirm the transition toward an endemic pattern, supported by collective immunity, vaccination, adapted clinical protocols, and improved response capacity. Conclusion. The study confirms the importance of strengthening epidemiological surveillance through functional information systems. Analyzing essential indicators enables rapid interventions and supports the response to public health crises with pandemic potential, even in unpredictable contexts
Ghid pentru prevenirea și controlul infecțiilor în instituția medico-sanitară spitalicească
No full textPublicație tipărită cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Biroului Organizației Mondiale a Sănătății din Republica
Moldova în cadrul Proiectului „EU4Moldova: pentru un sistem de sănătate durabil”. Conținutul Ghidului aparține autorilor și
nu reflectă în mod neapărat viziunea și politicile Uniunii Europene și OMS.Prezentul Ghid este dedicat angajaților instituțiilor medico-sanitare publice
și private.
Instituțiile medico-sanitare (IMS) sunt adesea asociate cu riscul de
infecții asociate asistenței medicale. Acestea pot să apară în rezultatul
interacțiunilor dintre pacienți, personal medical și mediul spitalicesc. Prin
urmare, este esențial ca instituțiile să adopte măsuri riguroase de prevenire
și control al infecțiilor pentru a proteja atât pacienții, cât și personalul
medical.
Ghidul este conceput pentru a ajuta personalul din IMS să înțeleagă
și să adopte elementele și cerințele Programului de prevenire și control
al infecțiilor. Ghidul include politici și proceduri de prevenire și control
al infecțiilor, informații despre sistemul de supraveghere, raportare,
instrumente pentru implementarea unui program de administrare a
antibioticelor, componentele de bază ale Programului de prevenire și
control al infecțiilor într-o instituție medico-sanitară etc.
Ghidul este relevant pentru persoanele care supraveghează siguranța
pacientului și calitatea îngrijirii la nivel național și instituțional, organele de
reglementare și organizațiile afiliate, inclusiv pentru persoanele implicate
în formarea și educația continuă a lucrătorilor medicale, asociațiile
profesionale și organizațiile nonguvernamentale implicate în inițiativele de
prevenire și control al infecțiilor
