1,720,954 research outputs found
Comparative Analysis of the Tax System in EU Countries
Get PDFAPOPII, Constantin. Analiză comparativă privind sistemul fiscal din țările UE = Comparative Analysis of the Tax System in EU Countries. Conducător șt.: GROSU, Veronica. In: Provocările contabilităţii în viziunea tinerilor cercetători [online]: Conf. şt. intern. studenţească, ISSC 2023: Culegere de articole ştiinţifice, Ed. a 7-a, 9-10 martie 2023. Chişinău: ASEM, 2023, pp. 111-117. ISBN 978-9975-147-93-4 (PDF).It is important to mention some differences between certain fees and taxes, but also their values within the European Union, as well as their evolution over the years, but especially those differences between the more developed states, versus the states on the eastern side that they went through the communist period. The purpose of this analysis is to make us aware that the passage of 40-50 years through a totalitarian system produced certain unfavorable effects for the economies of those countries, with lagging behind the most democratic ones, through analyzes of some public statistics, but also the closeness of some from former communist countries to more developed countries. We also show that state taxes are also related to taxed incomes, as such in more developed countries the proportions may be higher, compared to those left behind. It is obvious the value added tax, as being the largest, but also the contribution for pensions, so those for income or profit tax, but also the contribution for health have lower percentages. From another point of view, another element that worked and continues to work, are those political visions of the various governments that were or are in the EU countries, and the measures that they ordered in different periods or in those of management of the crises that affected the 27 EU countries in certain periods. CZU: 336.22:061.1EU; JEL: M40, M41;
DOI: https://doi.org/10.53486/issc2023.1
THE INDUSTRIAL REVOLUTION OF 1776 AND OTHER REVOLUTIONS
No full textAbstract
Este revoluția industrială din 1776 cel mai mare reper istoric al omenirii? Mai sunt și altele?
Suntem acum, într-o perioadă destul de avansată, comparativ cu timpurile unei vieți de pe la începuturi, însă este important să nu uităm cumva de unde s-a plecat și pe ce drum s-a mers de am ajuns aici.
Întoarcerea nu mai este posibilă, sunt enorm de multe bariere plantate de multele tehnologii care nu ne lasă să facem acest lucru, dar mai este și dorința de evoluție și de un trai mai bun și mai ușor, chiar dacă în unele cazuri dorința vrea prea mult și ne expunem la unele riscuri foarte mari.
Pămânenii au evoluat și ne-au adus la acest prezent, prin multe invenții și inovații pe care noi trebuie să le cunoaștem și să adăugăm și altele pentru a nu rămâne datori, mai ales pentru faptul că cunoașterea nu este totală niciodată, are doar un infinit.
Scriu acest articol pentru a invoca anumite etape ale evoluției umane, etape care au determinat urcușuri mari pentru tipul de viață de pe planetă, dar și spre cunoașteri care anterior nu existau și care forțau progresul omenirii.
Desigur evoluția nu a fost aceiași pe tot globul și din acest motiv fac referințe separate pentru unele zone care au fost incipiente, așa cum în cazul Revoluției industriale, este cel al Angliei, susținut de majoritatea autorilor în domeniu.
A fost un prag fundamental de transformare în modul de producere a bunurilor, o tranziție de la o economie agricolă și de meșteșuguri la o economie industrializată, cu mare impact pentru societatea umană.
Cuvinte cheie: revoluție, industrie, descoperiri, inovații, invenții, economii
JEL classification: M10REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ DIN ANUL 1776 ȘI ALTE REVOLUȚII
Abstract
Este revoluția industrială din 1776 cel mai mare reper istoric al omenirii? Mai sunt și altele?
Suntem acum, într-o perioadă destul de avansată, comparativ cu timpurile unei vieți de pe la începuturi, însă este important să nu uităm cumva de unde s-a plecat și pe ce drum s-a mers de am ajuns aici.
Întoarcerea nu mai este posibilă, sunt enorm de multe bariere plantate de multele tehnologii care nu ne lasă să facem acest lucru, dar mai este și dorința de evoluție și de un trai mai bun și mai ușor, chiar dacă în unele cazuri dorința vrea prea mult și ne expunem la unele riscuri foarte mari.
Pămânenii au evoluat și ne-au adus la acest prezent, prin multe invenții și inovații pe care noi trebuie să le cunoaștem și să adăugăm și altele pentru a nu rămâne datori, mai ales pentru faptul că cunoașterea nu este totală niciodată, are doar un infinit.
Scriu acest articol pentru a invoca anumite etape ale evoluției umane, etape care au determinat urcușuri mari pentru tipul de viață de pe planetă, dar și spre cunoașteri care anterior nu existau și care forțau progresul omenirii.
Desigur evoluția nu a fost aceiași pe tot globul și din acest motiv fac referințe separate pentru unele zone care au fost incipiente, așa cum în cazul Revoluției industriale, este cel al Angliei, susținut de majoritatea autorilor în domeniu.
A fost un prag fundamental de transformare în modul de producere a bunurilor, o tranziție de la o economie agricolă și de meșteșuguri la o economie industrializată, cu mare impact pentru societatea umană.
Cuvinte cheie: revoluție, industrie, descoperiri, inovații, invenții, economii
JEL classification: M10
Introducere
Evoluția societății umane a cunoscut anumite etape ale dezvoltării, prin apariția de noi descoperiri de tehnologii, care au marcat consistent, schimbări în modul de viață al ființei umane, desigur în bine, dar putem să spunem că și într-o viață mai ușoară, fiindcă este mai greu să folosești pentru tăiat o piatră ascuțită decât un topor.
Sunt atât de multe repere ale tehnologiilor descoperite de om, pe parcursul mileniilor de până acum, încât nu pot să încapă în nicio carte, fiindcă toate obiectele de care ne folosim în fiecare zi în activitățile umane, de la trezirea din somn și până la o nouă culcare, au un început și o istorie aparte, unele începând de la un aproape nimic, dar prin îmbunătățirile permanente au devenit chiar obiecte complexe și folositoare omului.
Revenind la obiectele folosite într-o zi, putem să enumerăm cele folosite la toaletă, spălare, închinare, mâncare, deplasare, serviciu, apoi la activitățile din casă de după serviciu, citirea unor cărți, ascultarea radioului sau urmărirea unor programe tv, dar și lucrurile din casă de care ne folosim, precum și cele pentru dormit, sunt atât de multe încât am putea să scriem câte o istorie pentru fiecare.
Este însă relevant să facem totuși unele deosebiri privind importanța acestor obiecte și un clasament în acest sens, pentru viața omului.
Toate sunt importante și puține dintre ele vor putea fi evitate, cum ar fi să folosești tot lingura și la felul doi renunțând la furculiță, dar și altele, însă unele dintre obiecte pot fi indispensabile pentru viața actuală, iar unele dau acea notă mare pentru avansul societății, încât dorim să nu renunțăm la ele, pentru a fi în ritm cu societatea actuală.
Am enumerat doar activități, nu și anumite obiecte folosite, dar când vorbim de o revoluție industrială trebuie să începem cu obiectul și apoi activitățile la care putem folosi acel obiect. Literatura de specialitate se referă la motorul cu aburi care ar fi obiectul de reper principal al Revoluției industriale, obiect care a putut să înlocuiască munca fizică a omului sau cea depusă de animale de povară.
De la acel motor cu aburi și până la atâtea tipuri de motoare existente în lumea tehnologiilor de astăzi, este un parcurs care trece în istorie prin mai multe revoluții industriale.
Am vorbit de motor, dar sunt foarte multe descoperiri din domenii precum fizica, chimia, biologia și multe altele, care au schimbat major viața și consider necesar să invoc câteva dintre ele în acest articol.
Revoluția industrială
Putem încerca mai întâi să nuanțăm termenul de revoluție, care poate fi invocat în mai multe domenii, dar termenul face trimitere la o schimbare, însă schimbări pot fi multe, dar aici se face trimitere către schimbări majore, așa cum sunt invocate revoluțiile ce produc schimbări ale sistemelor administrative din unele state, (Revoluția franceză de la 1879 sau cea din Rusia de la 1917), însă în domeniul economic acționează afacerile și acestea folosesc diferite tehnologii, încât atunci când se inovează noi tehnologii se fac schimbări, dar unele au efecte majore în dezvoltare și pot fi numite revoluții, așa cum autorii de specialitate din domeniul economic și al afacerilor denumesc Revoluția industrială de la 1776, după descoperirea motorului cu aburi.
Istoria ne dă multe exemple de invenții care au schimbat lumea, unele mai mari iar altele mai mici ca efect, dar revoluția mașinilor a marcat dispariția muncii manuale și a deschis importanța tehnicii și a meseriilor inginerești.
Anterior anului 1776, au fost multe invenții și inovații, dar nu au fost considerate a fi atât de înălțătoare precum mașina cu aburi, dar invențiile lui Leonardo da Vinci, atât de multe și pe domenii foarte diferite, meritau și ele o revoluție a omenirii.
Domenii precum aeronautica, arme de război, organe de mașini, vehicule de teren și altele, erau la acele vremuri domenii ce necesitau cunoștințe importante de fizică, matematică sau chimie, iar Leonardo da Vinci a demonstrat prin foarte multe dintre invențiile sale că stăpânea chiar mai multe decât materiile enumerate.
Vinci a înțeles legătura dintre domeniile științei și artei și prin inteligența sa a iluminat și a cuprins tot ce a întâlnit în drumul lui, de la bărci cu zbaturi la aeroplane, (Charles Gibbs-Smith, 1982, p. 5).
Chiar dacă multe dintre realizările lui Vinci au fost considerate îmbunătățiri sau completări ale unor invenții existente, prin mulțimea lor s-a considerat că a fost un geniu cu concepții de o mare imaginație, având în vedere și mulțimea de desene ale unor mașini de război și alte însemnări rămase de la acest mare geniu, (Charles Gibbs-Smith, 1982, p. 8)
După unii autori, au fost și timpuri când munca inginerilor nu era recunoscută la adevărata valoare, dând exemplul prin care Leonardo da Vinci, ca inginer era disprețuit de oamenii de litere de atunci, chiar dacă era vorba de idei și invenții deosebite, (Gimpel, 1983, p. 8).
Reperul 1776, nu este singular pentru marile descoperiri ale lumii, sau invenții care au ajutat omul să scape de o muncă manuală și putem da exemple anterioare și cu mult timp înainte mai ales prin secolele XI, XII, XIII, când angrenajele erau puse în mișcare cu ajutorul apei sau vântului, sau chiar de pe la sfârșitul secolului al II-lea î.e.n., după unii autori, în cazul morilor de apă, (Gimpel, 1983, p. 13).
Anterior mașinii cu abur tot în Anglia, în 1733 John Kay inventase „suveica zburătoare”, cu efect pozitiv superior în produția țesătoriilor, iar în 1764, James Hargreaves inventează mașina de filat care chiar dacă era acționată manual permitea producerea în același timp mai multe tipuri de fire, dar mai târziu în 1767, Thomas Highs pune la punct o mașină hidraulică de filat, (Murgescu, 1962, p. 39).
Revoluțiile industriale nu au evoluat permanent fără oponenți, au avut parte de nobilimea moșierească sau de biserica ierarhică care au înfruntat industrialismul în ascensiune și democrația care urma acestui proces, o confruntare între admiratorii agrarismului și forțele modernismului, (Toffler, 1995, p. 246).
Considerațiile privind apariția revoluției industriale în Anglia sunt susținute și de alți autori, prin faptul că o situează în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și primele decenii ale secolului al XIX-lea, fiind un preludiu pentru revoluția industrială din alte țări, precum SUA (Statele Unite ale Americii), Franța, Germania, Japonia și altele, (Roman, 1965, p. 24).
Acelaș autor invocă faptul că pentru prima dată termenul de revoluție industrială a fost folosit de către Engels în anul 1845 în lucrarea Situația clasei muncitoare din Anglia, și acceptată de literatura de specialitate din alte țări, adăugând și faptul că momentul a fost marcat de inventarea mașinii cu aburi și a unor mașini de prelucrat bumbacul, (Roman, 1965, p. 24).
Explicarea mai în amănunt a diferenței dintre modul de lucru anterior, de folosire a piciorului pentru punerea în mișcare a roții de tors, este interesant, fiindcă piciorul a fost înlocuit cu apa sau aburii, în acest fel rămânând în sarcina omului doar supravegherea prelucrării materialului, fiind practic un alt mod de producție, (Roman, 1965, p. 25).
Ulterior revoluției industriale au urmat mai multe procese de dezvoltare industrială cu acumulări cantitative de perfecționare a uneltelor de muncă și a proceselor tehnologice, cu aplicări pe scări tot mai largi, intrând în tot mai multe domenii ale activităților umane.
Revoluțiile științifice din toate domeniile au răsturnat unele concepții vechi, prin elaborarea unor concepții noi ce au dus la consecințe mari în practică și repercusiuni în multe alte ramuri.
Sunt și alte considerații în legătură cu revoluția industrială prin care se susține că invențiile care stau la baza revoluției industriale sunt ai unor maiștri meșteșugari ambițioși, dârzi, harnici, îndemânatici și inteligenți dar lispsiți de cunoștințe științifice, (Maurice Dobb, 1963, p. 15).
Sam Lilley, coautor al cărții lui Maurice Dobb împreună și cu ceilalți coautori, invocă acele invenții din industria textilă britanică: „suveica zburătoare” din 1733 a lui John Kay, spinning jenny a lui Hargreaves, water frame din 1769 a lui Arkwright, sau mule-jeny din 1779 a lui Compton, care nu erau invenții ale unor mari oameni de știință, ci a unor oameni de obârșie modestă ingenioși în domeniul mecanicii, (Maurice Dobb, 1963, p. 15).
Un impact important l-a constituit anul 1800, când a apărut locomotiva cu abur iar prin 1830 mai multe astfel de locomotive făceau transporturi de mărfuri și pasageri între marile centre industriale Manchester și Liverpol, însă până atunci bărcile și navele alimentate cu abur erau utilizate pe râuri și canale navigabile la diferite transporturi dar și peste Atlantic, (Yuko, 2021).
Efecte ale revoluției industriale
Revoluțiile industriale au determinat pe lângă trecerea de la produsele manufacturiale la cele industriale și multe economii naționale au luat avânt încât producția națională a făcut posibilă vânzările în exteriorul țărilor, iar în secolul XX comerțul dintre țări a crescut mai rapid decât producția, (Strange, 1997, p. 211), iar înaintea primei conflagrații mondiale comerțul internațional a luat o creștere anuală de 2,5%.
În a doua jumătate a secolului XX, rata de creștere a comerțului s-a accelerat și de la o valoare de 25 miliarde de dolari în 1938, s-a ajuns la valori de 58 de miliarde de dolari în 1945, 114 miliarde de dolari în 1958, 903 miliarde de dolari în 1975, sau 1915 miliarede dolari în 1984, (Strange, 1997, p. 212).
Revoluția industrială a dus și la dezvoltarea industriei de armament, motiv pentru care este parte la declanșarea războaielor mondiale și la alte conflicte militare ce au urmat în secolul XX și după.
Evoluția industrială a determinat și introducerea de noi strategii în afaceri, așa cum invocă Peter Drucker în lucrarea Innovation and Entrepreneurship sau Alfreed Chandler în Strategy and Structure, privind conducerea și evoluția marilor companii în afaceri, decidenții acestora luând decizii pe baza unei bune cunoașteri a realităților din propria companie, a dorințelor clienților și a stăpânirii unor procese superioare comparativ cu alți competitori, (Aurel Burciu, 2008, pp. 202-203).
Desigur momentul 1776, este cel al primei revoluții industriale, dar mai sunt încă cel puțin trei repere istorice în care sunt invocate alte revoluții și nu trebuie lăsate fără să fie studiate și să le fie respectată importanța în evoluția umanității.
Sfârșitul secolului 19, a avut parte de apariția electricității, o sursă de energie care a marcat o dezvoltare industrială majoră și diversificată, pentru toate domeniile economice, o invenție care susține majoritatea activităților umane.
Apariția energiei nucleare a constituit o a treia revoluție industrială începută în mijlocul secolului XX, iar acestui tip superior de energie i s-a adăugat apariția tranzistorului și a microprocesorului, ce au pornit noi industrii de vârf.
Apariția calculatoarelor nu pote fi de neluat în calcul în evoluția societății umane ca un reper ce are un impact înălțător, pentru gestionarea tuturor activităților.
Nu putem să nu adăugăm apariția celei de-a patra revoluții de la începutul mileniului 3, prin apariția internetului, o tehnologie ce apropie pământenii între ei, în timpi scurți indiferent de distanța dintre ei.
Când vorbim de tehnologie este bine să vedem mai larg opțiunile, pentru că aceasta folosește cunoștințele pentru a îmbunătăți nutriția, confortul și sănătatea, dar și supravegherea, războiul și alte fapte, sau pentru a modela mediul înconjurător, (Daron Acemoglu, 2023, p.22).
Până în secolul al XV-lea tehnica de realizare a navelor de către chinezi era superioară celei din țările europene, fiind mult mai mari și mai rezistente, acest lucru a stagnat ulteriror ca urmare a politicilor implementate de stat, mai ales pentru faptul că conducătorii au limitat călătoriile chinezilor și astfel au diminuat scăderea ascensiunii spre progresul tehnologic, o limitare a interacțiunii cu restul lumii ce a determinat stagnarea dezvoltării economice.
După secolul XV, avansul tehnologic s-a mărit în favoarea Occidentului, încât țări precum Japonia, India și altele din Asia erau dependente de importul de tehnologie din vest, (Danileț, 2021, pp. 34-35).
În prezent, după o cercetare a primelor 20 de companii privitor la cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea lor, din perioada 2017-2018, cele din Asia au doar un loc 4 prin Samsung din Coreea de Sud și locurile 11 și 18 ocupate de Toyota respectiv Honda din Japonia, restul locurilor fiind ocupate de firme din SUA și Europa, primele două, Amazon și Alphabet ambele din sectorul internet, fiind din SUA, iar locul 3 fiind ocupat de Volswagen din Germania, (Danileț, 2021, p. 312).
Revoluția industrială în SUA
Translația revoluției industriale din Europa spre SUA, nu a durat prea mulți ani, fiindcă mărfurile care anterior erau lucrate manual, au început să fie produse în cantități mari de mașinile din fabrici și tehnici noi mai ales în industria textilă, dar și în fabricarea fierului și alte industrii.
Oportunitățile de producție din SUA, au fost fructificate de industriași britanici, așa cum a fost Samuel Slater care în 1793 a înființat o fabrică de textile în Pawtucket din statul Rhode Island, aducând aici tehnologia dezvoltată în Anglia, (Yuko, 2021).
Progresul tehnologic în Statele Unite a fost destul de rapid, influențând aproape toate domeniile și continuând timp de decenii, dar mai întâi în orașe, unde oamenii au preferat zonele urbane pentru oportunitățile de angajare, în acest sens populația orașelor a continuat să crească, iar decidenții acestora se confruntau cu supraaglomerarea, nevoia de locuințe sau apariția bolilor infecțioase. (Yuko, 2021).
După informațiile profesorului Daniel Hammel de la Universitatea din Toledo, chiar dacă populația orașelor era în creștere, până în 1920 majorittaea americanilor trăiau în mediul rural, iar după recensământul din acel an s-a constatat că peste 50% trăiau în orașe mai mari dar și mai mici, (Yuko, 2021).
Cu toate că anterior Statele Unite avusese parte de Războiul Civil și era dominat de o societate agrară, treptat au apărut fabrici care au atras milioane de imigranți în căutare de locuri de muncă și a unui trai mai bun.
Un pas mare al dezvoltării l-a constituit, dezvoltarea rapidă a sistemului feroviar în jurul anului 1870, un mijloc important pentru a expedia și primi provizii și mărfuri pentru unele locuri.
Alt reper al dezvoltării a fost cel al schimbărilor din domeniul agrar unde începuse pe la începutul secolului XX mecanizarea încât nevoia de forță de muncă din zona rurală s-a diminuat, iar unii tineri din aceste zone au mers către zonele urbane, așa cum și afro-americanii din zona agricolă Mississippi, s-au mutat în orașe precum Chicago, Detroit, Cleveland, Kansas City, New York și altele, împreună cu noi sosiți din Europa.
Au fost urbanizări rapide care au creat multe probleme, din cauza unor infrastructuri necorespunzătoare pentru populații mult mai numeroase, încât au trebuit să facă îmbunătățiri rapide pentru salubritate, igienă, locuințe, calitatea apei și alimentelor pentru a preveni răspândirea bolilor, (Yuko, 2021).
Actualitatea din anii apropiați pentru SUA, ca efect al tot mai multor tehnologii, arată că în ultimele patru decenii sunt scăderi relative ale salariilor muncitorilor din industriile care au parte de automatizări rapide, dar și realocări de sarcini, (Daron Acemoglu, 2022).
Revoluție industrială în România?
În țara noastră revoluția industrială a ajuns mai târziu, dar au fost destule încercări poate și reușite, însă de nivel mai mic, având în vedere dependența de imperiile sub care erau provinciile românești atunci când Anglia, Franța, Germania și alte țări mari și independente cunoșteau avansul revoluției industriale.
Pe teritoriul României, în secolul XIX, dezvoltarea industriei era slabă comparativ cu vestul Europei, stăpânirea otomană din Principate și cea habsburgică din Transilvania nu erau decât niște bariere, ce opreau multe lucruri. Existau înregistrate în anul 1831 în Țara Românească, 74 de profesiuni cu un număr de 11 200 de meșteri și calfe, în Moldova la 1845 erau 8 530 de meșteri și calfe ce practicau 101 meserii, (Groza, 2022).
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea au fost înființate firme în industria alcoolului și berii, fabrici de postav, chibrituri, lumânări, sticlă sau cărămizi, acestea și altele cunoscând o dezvoltare mai mare în perioada 1848-1916, mai ales și după dobândirea independenței din 1877, (Groza, 2022).
În perioada interbelică dezvoltarea economică a cunoscut unele înființări de firme industriale mai ales pe domeniul produselor metalurgice și se ajunsese la 356 de astfel de firme care asigurau aproape complet consumul intern. Era căutată tabla galvanizată și cea plumbuită necesare pentru acoperirea noilor clădiri, dar și construcția de locomotive, prin uzinele de la Reșița dar și Malaxa din București care ajunsese să realizeze anual 100 de locomotive și să repare circa 200. Era dezvoltată și producția de țevi, necesară mai ales în exploatarea și rafinarea petrolului, prin uzine de dimensiuni modeste. Orașe precum Reșița, Hunedoara, Brăila, Cernăuți, Galați sau Brăila și altele, cunoșteau deja o dezvoltare industrială mai ales în domeniul metalurgic, dar și alte ramuri industriale din zona producției militare sau alimentare, sticlei și materialelor de construcție, (Dumitrescu, 2024).
Perioada interbelică a fost nerecunoscută de perioada comunistă, care a avut și o dezvoltare industrială dar și apariția de cartiere gigantice și locuri de muncă, cu mai mari sau mai mici productivități ale muncii, fiind prioritizată asigurarea de locuri de muncă la oraș cu înregimentarea persoanelor și prin asigurarea de locuințe, dar și discreditarea regimului anterior burghezo-moșieresc, (Dumitrescu, 2024).
După 1990 sectorul industrial din România a cunoscut un parcurs de restructurare economică, când unele companii au cunoscut schimbări, dispariții și reorganizări sau privatizări.
Au fost evidente unele scăderi, pentru că valoarea adăugată brută din economie era mai mică, industria deținea 44,11% în 1990, 28,5% în anul 2000, 27% în 2013, 28,1% în 201
Going Beyond Counting First Authors in Author Co-citation Analysis
Get PDFThe present study examines one of the fundamental aspects of author co-citation analysis (ACA) - the way co-citation
counts are defined. Co-citation counting provides the data on which all subsequent statistical analyses and mappings
are based, and we compare ACA results based on two different types of co-citation counting - the traditional type that
only counts the first one among a cited work's authors on the one hand and a non-traditional type that takes into
account the first 5 authors of a cited work on the other hand. Results indicate that the picture produced through this non-traditional author co-citation counting contains more coherent author groups and is therefore considerably clearer. However, this picture represents fewer specialties in the research field being studied than that produced through the traditional first-author co-citation counting when the same number of top-ranked authors is selected and analyzed. Reasons for these effects are discussed
Variations on the Author
Get PDF“Variations on the Author” discusses two of Eduardo Coutinho’s recent films (Um Dia na Vida, from 2010, and Últimas Conversas, posthumously released in 2015) and their contribution to the general question of documentary authorship. The director’s filmography is characterized by a consistent yet self-effacing form of authorial self-inscription: Coutinho often features as an interviewer that rather than express opinions propels discourses; an interviewer that is good at listening. This mode of self-inscription characterizes him as an author who is not expressive but who is nonetheless markedly present on the screen. In Um Dia na Vida, however, Coutinho is completely absent form the image, while Últimas Conversas, on the contrary, includes a confessional prologue that moves the director from the margins to the center of his films. This article examines the ways in which these works stand out in the filmography of a director who offers new insights into the notion of cinematic authorship
Appropriate Similarity Measures for Author Cocitation Analysis
Get PDFWe provide a number of new insights into the methodological discussion about author cocitation analysis. We first argue that the use of the Pearson correlation for measuring the similarity between authors’ cocitation profiles is not very satisfactory. We then discuss what kind of similarity measures may be used as an alternative to the Pearson correlation. We consider three similarity measures in particular. One is the well-known cosine. The other two similarity measures have not been used before in the bibliometric literature. Finally, we show by means of an example that our findings have a high practical relevance.information science;Pearson correlation;cosine;similarity measure;author cocitation analysis
Dispelling the Myths Behind First-author Citation Counts
Get PDFWe conducted a full-scale evaluative citation analysis study of scholars in the XML research field to explore just how different from each other author rankings resulting from different citation counting methods actually are, and to demonstrate the capability of emerging data and tools on the Web in supporting more realistic citation counting methods. Our results contest some common arguments for the continued
use of first-author citation counts in the evaluation of scholars, such as high correlations between author rankings by first-author citation counts and other citation
counting methods, and high costs of using more realistic citation counting methods that are not well-supported by the ISI databases. It is argued that increasingly available digital full text research papers make it possible for citation analysis studies to go beyond what the ISI databases have directly supported and to employ more
sophisticated methods
koamabayili/VECTRON-author-checklist: VECTRON author checklist
No full textWe have done our best to complete the author checklist relating to the use of animals in the hut study. Note that the objective for the hut study was to evaluate the IRS treatment applications for residual efficacy against Anopheles mosquitoes, including the local An. coluzzii mosquito population. Cows were only used to attract mosquitoes into the huts and no tests were carried out directly on the cows. The author checklist is intended for use with studies where experiments are carried out on animals, which is why we have had such difficulty in completing this for the hut study, as many of the questions do not relate to how the cows were used
Author-wise bibliometric analysis based on entropy.
No full textAuthor-wise bibliometric analysis based on entropy.</p
- …
