Digital library of the “Lucian Blaga” Central University Library Cluj

În: Contribuția avocaților din Transilvania și Banat la Marea Unire, Cluj-Napoca, Argonaut, 201

Rațiu, Augustin (1884-1970)

În: Contribuția avocaților din Transilvania şi Banat la Marea Unire, Cluj-Napoca, Argonaut, 201

Steer, Coriolan (1879-1924)

Popp, Mihai (1881-1935)

În: Contribuţia avocaţilor din Transilvania şi Banat la Marea Unire, Cluj-Napoca, Argonaut, 201

Giurgiu, Ioan (1877-1941)

Chindriș, Vasile (1881-1947)

Cigărean, Liviu (1875-1952)

Pop, Ioan (1880-1953)

În: Boabe de grâu : revistă lunară ilustrată de cultură, nr.10, Bucureşti, 193

Baiulescu, Maria (1863-1941)

R eu niu nea fem eilor
Congresul Federaţiei „Uniunea femeilor româ­
ne” delà Abrud, ne-a dat încă odată prilejul a răs­
foi pagina istorică a poporului românesc din Ar­
deal, cu luptele pentru păstrarea latinităţii sale, 
prin colaborarea femeii.
Intre congresul din Abrud împreună cu serbarea 
jubilară de 50 de ani a Reuniunii femeilor române 
din Abrud, reprezentând o jumătate veac de mun­
că socială şi culturală, şi cea dintâiu manifestaţie 
socială femenină, adică cu obârşia celei dintâiu 
mişcări de organizaţie socială, instituită la Braşov 
în anul 1850, este o strânsă legătură.
Delà Abrud, delà aceşti munţi apuseni, a pornit 
lupta pentru 
renaşterea na­
ţională, câştiga­
tă prin arme şi 
sânge la care 
s’a întovărăşit 
şi femeia, că­
reia a urmat 
trezirea con­
ştiinţei şi renaş­
terii culturale.
Sub aceste 
luminoase zări, 
in această epocă 
de tranziţie, fe­
meia română a 
ţinut să rămână 
şi ea la postul 
său de tovarăşe 
a soţilor şi fraţi­
lor săi în oraşul 
Braşov, u n d e  
s’a prins grăun­
tele acestei evo­
luţii femenine.
Doamnele braşovene din această epocă, soţiile 
marilor şi binefăcătorilor neguţători români, atunci 
când se punea la cale înfiinţarea gimnaziului ro­
mân, când Braşovul avea pe erudiţii cărturari Gh. 
Bariţiu, părintele presei române, pe cei doi Mure­
şeni, Iacob şi Andreiu, dascălii şi deşteptătorii ro­
mânismului, şi pe vrednicul protopop al Braşovului 
Ioan Popazu, au simţit nevoia unei colaborări so­
ciale şi culturale.
In acest mediu intelectual nu se putea să nu re­
verbereze şi în inima femeii îndemnul a participa 
cu puterile sale la lumina culturală ce iradia asupra 
neamului românesc.
Este deosebit de semnificativă însoţirea femenină 
din Braşov, constituită ca „Reuniunea fem eilor ro­
mâne din Braşov”, pentrucă ea nu a urmărit nu­
mai scopul caritativ, ca cea dintâiu ocrotitoare a 
orfanilor de războiu, rămaşi din luptele delà 1848-
rom âne din A rdeal
49, ci a avut ca scop problema culturală a femeii 
române.
Această societate a fost nu numai înaintaşa ce­
lorlalte naţionalităţi conlocuitoare, dar unica între 
toate societăţile femenine apusene, care a urmărit, 
atunci, scopul cultural.
Chemarea făcută de cea dintâiu preşedintă, 
Maria Nicolau, soţia fruntaşului comerciant D. 
Nicolau şi soacra lui Iacob Mureşian, adresată 
tovarăşelor sale în Decemvrie 1849. dovedeşte sco­
pul înalt de care erau călăuzite femeile române.
Extragem din Registrul funduar, această Carte 
de aur a femeilor române, cuprinzând cele dintâi
procese verbale, 
textul acestei 
chemări :
„Voim a fon­
da o Asociaţie 
s a u  Reuniune 
de dame româ­
ne, după pilda 
altor dame eu­
ropene, cu sco­
pul nu numai 
de a ocroti feti­
ţele orfane şi 
sărace, dar cu­
getul nostru es­
te de a înfiinţa 
şcoli, pentru c 
mai solidă creş­
tere a fetiţelor 
noastre, aşeză­
minte de creşte­
rea fetiţelor ro­
mâne în m a i 
multe părţi lo­
cuite de români 
fără deosebire
de confesiune”.
Iată rânduri spicuite din această evanghelie a 
noastră lăsată nouă de moştenire şi de îndrumare 
de femeia acelor vremuri.
Şi femeia română din Braşov a pornit învăţă­
mântul femenin şi l-a continuat până în ziua de 
astăzi.
Delà anul 1855 înfiinţează clase primare şi de 
lucrul manual, nu numai în Braşov, ci şi în Blaj şi 
Sibiu, mai târziu în Câmpeni, pe care le subvenţio­
nează.
In anul 1865 înfiinţează o clasă secundară în 
Braşov cu profesorii liceului român din Braşov.
Delà această făclie culturală au luat lumină şi 
alte centre româneşti, înfiinţând Reuniuni indepen­
dente cu acelaş scop.
Astfel răsăriră pe rând, Reuniunile femeilor ro­
mâne : din Lugoj în 1863 .fiind cea dintâiu, care
MARIA BAIULESCU : REUNIUNEA FEM EILOR ROMÂNE DIN ARDEAL 603
Noua clădire a Şcoalei Reuniunii femeilor române din Braşov (vedere din curte)
Noua clădire â Şcoalei Rèuniunii i'emeitor române din Braşov (Vedere din grădină)
B O A B E  D E  G R A UCOì
Maria Nicolau, prima Preşedintă şi înfaptuitoarea Reuniunii 
femeilor române din Braşov în anul 1850
a urmat Reuniunii din Braşov, —  cea de-a doua a 
fost Reuniunea femeilor române din Iaşi la 1867, 
unica societate ce poartă în vechiul Regat numele 
de Reuniune, fiind înfiinţată de d-na Emílián, so­
ţia fostului profesor Emilian, care a fost şi arhitec­
tul liceului român din Braşov.
Societatea a fost alcătuită cu aceleaşi statute, 
izbutind a înfiinţa cea dintâiu Şcoală practică de 
fete în anul 1868, —  o Şcoală nouă numită pro- 
fesională.
Pe când în Iaşi a putut să se înfiinţeze o pro­
prie şcoală, Reuniunea femeilor române din Bra­
şov nu a putut realiza această cerere a Statutelor, 
având datoria să susţină învăţământul de fete în 
mai multe centre din Ardeal. Astfel că numai la 
1885, după retragerea subvenţiilor delà diferitele 
şcoli, unde erau Reuniuni, a putut să se înfăptuia­
scă o asem enea Şcoală practică cu Internat, la 
care veneau fetiţele române din toate unghiurile 
ţării, ca să înveţe limba şi toată puterea dragostei 
naţionale şi a datinelor strămoşeşti.
Şcoala aceasta a luptat cu multe greutăţi ca şcoală 
particulară, nefiind recunoscută de stăpânire şi ne- 
având dreptul de publicitate, dăinuind totuşi prin 
propriile puteri până la întregirea neamului.
*acob Mureşian, colaborator la înfăptuirea Reuniunii femeilor 
române din Braşov şi primul Secretar
Iniţiatoarea acestei şcoli a fost preşedinta de pe 
acele vremuri Maria Săcărean.
Urmară Reuniuni înfiinţate la Mediaş în 1870, 
la Făgăraş 1876, la Turda 1879 şi la Abrud 1880.
Mă opresc la Abrud. Şi aici Reuniunea femeilor 
române se înfiinţează, cu aceleaşi statute, cu acelaş 
scop cultural al instrucţiei femenine, ca şi Reuniu­
nea femeilor române din Braşov, pe bază indepen­
dentă .
Totuş femeile române din Abrud au stat în co­
respondenţă cu Iacob Mureşian încă de prin anul 
1869. Cea dintâiu prezidentă a acestei Reuniuni a 
fost d-na Ana Gal, sub care se înfiinţează la anul 
1887 şi şcoala primară de fete, într’un locul pro­
priu al Reuniunii, având ca întâie învăţătoare pe 
cunoscuta poetă ardeleană Maria Cunţan.
De-acum se înfiinţează Reuniuni în multe centre 
româneşti, la Şimlău în 1881, tot asemenea în co­
muna Zărneşti jud. Braşov, tot în anul 1881 ră­
sare Reuniunea femeilor române din Sibiu sub 
prezidiul d-nei Maria Cosma care organizează o 
şcoală de menaj şi de industrie casnică.
In anul 1884. se înfiinţează la Braşov a doua 
Reuniune de femei pentru ocrotirea văduvelor să­
race. Tot în acest an se înfiinţează Reuniunea fe­
MARIA BAIU LESCU : REUNIUNEA FEM EILOR ROMÂNE DIN ARDEAL
meilor române din Arad unde se înfăptuieşte şcoala 
de fete cu internat. Blajul înfiinţează Reuniunea de 
femei în anul 1890, făcând o şcoală de fete.
Urmează apoi înfiinţarea Reuniunii delà Hune­
doara la 1897 şi la Timişoara în 1893.
Interesant este că în anul 1889 se înfiinţează şi 
în Bucovina cea dintâiu Societate a Doamnelor ro­
mâne cu sediul Cernăuţi, care a avut scopul cul­
tural, al ridicării de şcoli de fete cu internate. Nu­
meroase Reuniuni de femei se înfăptuesc în anii ce 
urmează în multe oraşe şi comune din Ardeal.
Toate depun devotamentul lor neprecupeţit, pen­
tru poporul românesc, muncind din răsputeri, fără 
vreo subvenţie delà Stat, fără ajutoare delà co­
mune, —  o muncă nerecunoscută şi puţin apre­
ciată.
Ele totuş continuară activitatea lor la umbră şi 
în taină până în anul 1913, când convocate la cel 
dintâiu congres ţinut la Braşov, s’au consolidat cu
Federaţia „Uniunea femeilor române din Unga­
ria” dovedind la lumină însemnătatea acestei acti­
vităţi femenine.
Frumoasă muncă au săvârşit femeile române Ne 
Ardealului, ajungând un factor însemnat, care a 
ridicat şcoli pentru învăţământul femenin, a desvol- 
tat industria naţională şi viaţa economică feme- 
nină, a făcut serviciile asistenţei sociale, stând tot­
deauna la înălţime, pentrucă a reprezentat virtutea 
poporului nostru cu demnitate.
Iată că această mare organizaţie femen;nă d'r 
România, a putut să vie delà sediul său Braşov 
totodată şi vatra renaşterii culturale femenine, la 
o laltă cu toate delegatele ţării, ca să sărbătorească, 
de faţă cu înalta lor Patroană, M. S. Regina Ma­
ria, mult aşteptata crăiasă română a Ardealului, 
munca femenină culturală delà Abrud, care numără 
nu mai puţin de cincizeci de ani.
Braşov * M ARIA BA IU LESCU
Şcoala Reuniunii femeilor române din Abrud


Reuniunea femeilor române din Ardeal

Kiss, Demetriu (1854-1932)

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Colecția documente, Documentele Unirii, vol. III, f. 184-18

Not a member yet