Digital library of the “Lucian Blaga” Central University Library Cluj
Not a member yet
73399 research outputs found
Sort by
Cluj - Statuia lui Matei Corvin : carte poştală (4562)
No full textCluj - Statuia lui Matei Corvin [material iconografic] : carte poştală (4562). - Bucureşti : Meridiane, [196-?]. - 1 ilustrată : alb-negru ; 14x9 cm. - Indicaţii şi note specifice: Republica Populară Romînă, C.P.C.S., Lei 1
Kolozsvár - Wesselényi Miklós utca : levelező-lap (6391)
No full textKolozsvár - Wesselényi Miklós utca [material iconografic] : levelező-lap (6391). - Kolozsvár : W. és F., [191-?]. - 1 ilustrată : alb-negru ; 9x15 cm. - Pe verso cu corespondenţă. - Denumirea actuală: Calea Regele Ferdinand. Denumiri vechi: str. Gheorghe Doja, str. Doja, Dózsa György utca, Híd utcza, Belső-Hid utcza, Wesselényi Miklós utca, Ferdinánd király út
Vedere generală : [pliant] = Látkép : [képeslap leporello]
No full textVedere generală [material iconografic] : [pliant] = Látkép : [képeslap leporello]. - In: Cluj - Pliant = Kolozsvár - [Képeslap leporello], p. 1
[Kolozsvár] - Főtéri Szt. Mihály templom : levelező-lap
No full text[Kolozsvár] - Főtéri Szt. Mihály templom [material iconografic] : levelező-lap. - Kolozsvár : Kováts P. Fiai, [191-?]. - 1 ilustrată : alb-negru ; 14x9 c
Kolozsvár - Asztoria Szálloda levelező-lap
No full textCluj - Hotel Astoria [material iconografic] : carte poştală = Kolozsvár - Asztoria Szálloda : levelező-lap. - [S. l.] : [s. n.], [193-?]. - 1 ilustrată : alb-negru ; 9x14 cm. - Vizavi de Cinematograful Urania în 1900 s-a construit Astoria, unul dintre cele mai renumite hoteluri ale oraşului, în funcţie până în 1990, când a ajuns sediul Camerei de Comerţ şi Industrie
Kolozsvár - [Csoportkép az első világháborúból - sebesültek és nővérek] : levelező-lap
No full textKolozsvár - [Csoportkép az első világháborúból - sebesültek és nővérek] [material iconografic] : levelező-lap. - [S. l.] : [s. n.], [191-?]. - 1 ilustrată : in sepia ; 9x14 c
Cluj - Vedere generală : carte poştală
No full textCluj - Vedere generală [material iconografic] : carte poştală. - Bucureşti : Combinatul Poligrafic "Casa Scînteii", [196-?]. - 1 ilustrată : alb-negru ; 9x14 c
Kolozsvár - Mensa akadémia és Szent József-finevelő : levelező-lap
No full textKolozsvár - Mensa akadémia és Szent József-finevelő [material iconografic] : levelező-lap. - [S. l.] : [s. n.], [191-?]. - 1 ilustrată : color ; 9x14 c
Kolozsvár - Uránia szinház : levelező-lap
No full textKolozsvár - Uránia szinház [material iconografic] : levelező-lap. - Kolozsvár : Bernát kiadása, [191-?]. - 1 ilustrată : in sepia ; 9x14 cm. - La intersecţia dintre Strada Horea şi Strada Dacia András Udvardi şi arhitectul Géza Kappeter au construit, în stilul secession-ului austriac, Palatul Urania, cu un cinematograf modern cu 400 de locuri, 10 prăvălii şi 17 apartamente (1910). Alte denumiri ale cinematografului: 23 August, Favorit
Kolozsvár - Erdészeti és pénzügyi-palota : levelező-lap (146 H)
No full textKolozsvár - Erdészeti és pénzügyi-palota [material iconografic] : levelező-lap (146 H). - Kolozsvár : Rigó Árpád, papirkereskedő kiadása, [191-?]. - 1 ilustrată : color ; 9x14 cm. - Denumirea actuală: Piaţa Avram Iancu. Denumiri vechi: Piaţa Alexandru Ioan Cuza, Piaţa Victoriei, Trencsin tér, Bocskai tér, Bocskay tér, EMKE [Erdélyi Magyar közművelődési Egyesület]-tér, Hitler tér, Malinovszkij marsall tér, Győzelem tér. - Piaţa Avram Iancu (Cetatea Trencin, după primul nume) este una dintre cele mai mari pieţe ale Clujului. Până în a doua parte a secolului al XIX-lea această piaţă a fost rând pe rând câmp de instrucţie pentru soldaţi, păşune şi mai apoi târg de vite şi de lemne. După mijlocul secolului XIX, zona pieţei Avram Iancu a fost regândită ca extindere a zonei civice a oraşului, când a fost iniţiat proiectul de a construi în această zonă două pieţe, una la nord şi una la sud, una în prelungirea celeilalte. Piaţa din sud este cunoscută acum drept Piaţa Ştefan cel Mare din Cluj Napoca. Piaţa Avram Iancu este vechea piaţă din Nord, aflată în jurul actualei Catedrale Ortodoxe din Cluj-Napoca, denumită iniţial EMKE (abreviere a Societăţii Culturale a Maghiarilor din Transilvania). Succesiv această piaţă a purtat numele Bocskay (după Ştefan Bocskay, fost principe al Transilvaniei), Cuza Vodă din 1923 până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cănd autorităţile i-au dat numele de Hitler, iar mai apoi Malinovski, după numele mareşalului sovietic. Comuniştii i-au dat numele de Piaţa Victoriei până în anul 1993 când a căpătat actualul nume