Calitatea Vieții (Quality of Life) (E-Journal)
Not a member yet
590 research outputs found
Sort by
Introducere. Abordări privind calitatea vieții: 30 de ani de cercetare sistematică în România
Full text linkAbordări conceptuale și metodologii de măsurare a calității vieții. O analiză descriptivă
Full text linkThe main objective of this paper is to describe the logic of the conceptual approaches regarding the quality of life, and to identify the main dimensions and measurable indicators of quality of life. The identification of the main conceptualizations of quality of life is an essential step, in the context in which quality of life is often ambiguous or has multiple meanings. Although often used as an umbrella term which encompasses many aspects of human life, we aim to describe the logic of the integrative approaches regarding well-being/ quality of life. The identification of the main dimensions and measurable indicators of quality of life with a brief description of those, will serve to operationalize a list of life quality dimensions.Principalele obiective ale acestei lucrări sunt de a descrie logica abordărilor conceptuale privind calitatea vieții și de a identifica principalele dimensiuni, respectiv indicatori măsurabili ai calității vieții. Analiza principalelor conceptualizări ale calității vieții reprezintă un pas esențial, în contextul în care utilizarea conceptului de calitatea vieții este adesea ambiguă sau cel puțin cu sensuri multiple. Deși utilizat adesea ca un termen-umbrelă care înglobează mai multe aspecte ale vieții umane, ne propunem să descriem logica abordărilor integrative privind calitatea vieții. Identificarea principalelor dimensiuni și indicatorii măsurabili ai calității vieții, cu o descriere pe scurt a acestora, va servi la operaționalizarea unei liste de dimensiuni a calității vieții
Implementation of the Youth Guarantee Programme in Romania
Full text linkIn 2014, European countries began implementing the Youth Guarantee Programme (YGP), one of the European Commission’s most important initiatives designed to combat the issue of youth unemployment. This led to a decrease in the number of young NEETs over the subsequent 6 years. Based on data concerning the extent and size of the NEETs phenomenon at the European level, the number of NEETs who benefit from various measures, and data regarding programmes for NEETs financed by ESF, this paper presents an overview of the YGP implementation in Romania during the 2014−2020 period. It does so by identifying the main challenges and barriers that prevented the achievement of the proposed results. In that regard, the main barriers in the implementation of YGP in Romania are related to the lack of coordination of measures between institutions; a lack of flexibility in registering young NEETs; low levels of partnership with local authorities, companies, and NGOs; delays in funding measures; and a lack of centralised monitoring data in order to provide a picture of progress and thus necessary improvement measures.În 2014, statele europene au început să implementeze programul Garanția pentru Tineret, una dintre cele mai importante inițiative ale Comisiei Europene în domeniul șomajului în rândul tinerilor, ceea ce a dus la scăderea numărului tinerilor NEETs în următorii șase ani. Pornind de la date privind amploarea fenomenului NEETS la nivel european, numărul tinerilor NEETs care beneficiază de diferite măsuri și programele pentru NEETs finanțate prin Fondul Social European, lucrarea prezintă o privire de ansamblu asupra implementării Garanției pentru Tineret în România în perioada 2014−2020 și identifică principalele bariere și provocări care au împiedicat atingerea rezultatelor propuse. Dintrea cestea, menționăm lipsa de coordonare inter-instituțională, lipsa flexibilității în ceea ce privește înregistrarea tinerilor NEETs, nivelul redus al parteneriatelor între autorități publice, companii, ONG-uri, întârzieri în primirea finanțărilor, lipsa monitorizării centralizate în vederea determinării progresului și a măsurilor de îmbunătățire necesare.
Research Note: Job Satisfaction and Working From Home in Romania, Before and During COVID-19
Full text linkBased on ICTs development, telework is a rapidly changing phenomenon (Eurofound, 2017) and has provoked many debates on how it influences people's lives (Allen, Golden and Shockley, 2015; Golden, 2009), allowing people to work from anywhere and anytime via laptops, tablets, and smartphones (Maitland and Thomson, 2014). The Covid-19 outbreak accelerated social change and led to a forced entry of entire segments of the workforce into telework. The change was steep in particular for countries with a lower pre-pandemic incidence of working from home, such as Romania. Using longitudinal data from an original series of surveys (Voicu et al. 2020) carried out in 2018 and during the Spring 2020 lockdown in Romania, the paper aims to explore the job satisfaction of those working-from-home in relation to work-life boundaries, before and during the quarantine period. Findings are useful for a deeper understanding of how new work arrangements influence tele-workers' perceptions of their quality of life. Results indicate that while before the pandemic, the job satisfaction of those working from home was increasing with the age of the respondent (the younger being more satisfied with working from home), that trend changed during quarantine, and job satisfaction increased significantly for people over 40. Additionally, working more hours before the pandemic is associated with lower job satisfaction scores during COVID-19 quarantine.Bazată pe dezvoltarea TIC, telemunca reprezintă un fenomen de schimbare rapidă (Eurofound 2017) ce a provocat numeroase dezbateri cu privire la modul în care influențează viața oamenilor (Allen, Golden și Shockley 2015; Golden 2009), permițând acum acestora să lucreze de oriunde și oricând prin intermediul laptopurilor, tabletelor și smartphone-urilor (Maitland and Thomson 2014). Declanșarea crizei Covid-19 a accelerat schimbările sociale și a dus la o intrare forțată a întregii populații în telemuncă. Schimbarea accelerată s-a produs în special în țările cu incidență pre-pandemică scăzută în ceea ce privește experiența de a lucra de acasă, cum este cazul României. Folosind date longitudinale provenite dintr-un sondaj online despre munca de acasă (Voicu et al. 2020), efectuat în 2018 și în timpul carantinei din primăvara lui 2020 în România, lucrarea își propune să exploreze satisfacția muncii în rândul celor care lucrează de acasă, în raport cu limitele echilibrului dintre viața profesională și cea personală, înainte și în timpul perioadei de carantină. Constatările sunt utile pentru o înțelegere mai profundă a modului în care noile aranjamente de lucru influențează percepțiile telelucrătorilor asupra calității vieții. Rezultatele indică faptul că, în timp ce înainte de pandemie, satisfacția la locul de muncă a celor care lucrau de acasă scădea odată cu vârsta respondentului (cel mai tânăr fiind mai mulțumit de munca de acasă), această tendință s-a schimbat în timpul carantinei, iar satisfacția la locul de muncă a crescut exponențial pentru persoanele peste 40 de ani. În plus, a lucra mai multe ore înainte de pandemie este asociat cu scoruri mai mici de satisfacție la locul de muncă în timpul carantinei COVID-19
Pandemia Covid-19 și creșterea riscurilor sociale pentru persoanele în vârstă
Full text linkThe paper focuses on assessing the situation of older persons in the Republic of Moldova, in the context of the COVID-19 pandemic. The social diagnosis of the structural, institutional, community and intergenerational openness to the needs of this category of population highlights the pandemic challenges it faces. The methodology of the study is based on the results of the qualitative study conducted in August−September 2020 and April−May 2021 with the older people, local public administration and social workers. Through empirically reasoned findings, the paper updates the main difficulties encountered in the context of the pandemic and the depth of the social impact on the older people at community level. In addition to the direct risk to physical health, the exclusion and discrimination of the older people increased during the COVID-19 pandemic, there has been an increased risk of violence and neglect, and cases of stigma at community level. The individual/family resources of the older people, especially in the case of COVID-19 infection and treatment, have played an important role in overcoming the crisis. The consequences of COVID-19 are associated with a worsening of the health of the elderly and an increase in the need for medical services. “Ageist” attitudes also occurred in the post-quarantine period, undermining the rights of older people to quality services. Thus, the need for continuous monitoring of the situation and combating "ageist" attitudes in the post-pandemic period is emphasized.Articolul se focusează pe evaluarea situației persoanelor în vârstă din Republica Moldova în contextul pandemiei COVID-19. Prin diagnosticarea socială a deschiderii structurale, instituționale, comunitare și inter-generaționale la nevoile acestei categorii de populație, se evidențiază provocările pandemice cu care aceasta se confruntă. Metodologia cercetării are la bază rezultatele studiului calitativ, realizat în lunile august−septembrie 2020 și aprilie−mai 2021 cu persoanele vârstnice, reprezentanții administrației publice locale și asistenții sociali. Prin constatări argumentate empiric, în articol sunt actualizate principalele dificultăți parvenite în contextul pandemiei și profunzimea impactului social asupra persoanelor în vârstă la nivel comunitar. Pe lângă riscul direct asupra stării de sănătate fizică, excluderea și discriminarea persoanelor în vârstă s-a accentuat în timpul pandemiei COVID-19, s-a evidențiat riscul sporit de violență și neglijare, și cazurile de stigmatizare la nivel comunitar. Resursele individuale/ familiale ale persoanelor vârstnice, în special în cazul infectării cu COVID-19 și a tratamentului, au jucat un rol important în depășirea crizei. Consecințele COVID-19 se asociază cu agravarea stării de sănătate a persoanelor vârstnice și creșterea necesarului de în servicii medicale. Atitudinile „age-iste” au loc și în perioada după carantină, subminând drepturile persoanelor vârstnice la servicii de calitate. Astfel, se accentuează necesitatea monitorizării continue a situației și combaterii atitudinilor „age-iste” în perioada post pandemie
Change and Continuity in Precariousness: Labour Market Policy, Gendered Pathways and COVID-19 Crisis
Full text linkThe paper employs a theoretically grounded analysis on precarious employment interrelated with gender-based inequalities and labour market changes in the recent COVID-19 outbreak. The concept of precariousness involves a complex understanding of the insecurity of continuous employment on both institutional and individual level. While the post-Fordist society marked radical changes in the labour market, recent neoliberal policies created new vulnerable groups that experience insecurity, the blocking of professional opportunities and insufficient income over time. This article builds on the idea that the 'stable' and 'flexible' labour market normalized the work insecurity in the context of the economic crises and led to precariousness. Work-related insecurity occurs in a gender-segregated labour market. For the exploration of ongoing processes of the precarization phenomenon, this article focuses on the connection between multidimensional concepts covering the economic, social and psychological consequences of labour insecurity. First, the paper aims to discuss a theory-based conceptualisation of precariousness understood as a multidimensional phenomenon in research literature. Second, the paper includes secondary empirical data on precarious employment, absence from work and COVID impact on gender-segregated labour market at the EU level from Eurostat (2020), EIGE (2020), ILO (2020) and Eurofound (2021). Finally, the results problematises existing approaches on precarious employment and gender inequalities in the context of labour market changes of the COVID-19 crisis.Articolul cuprinde o analiză fundamentată asupra ocupării precare, în conexiune cu inegalitățile de gen și schimbările apărute pe piața muncii în contextul pandemiei de COVID-19. Conceptul de ”precaritate” implică, în prezenta analiză, o înțelegere complexă asupra nesiguranței ocupării pe termen lung, atât la nivel instituțional, cât și individual. Contextul societal al perioadei post-fordiste a marcat schimbări radicale pe piața muncii prin politici neoliberale și a condus la crearea de grupuri vulnerabile care experimentează nesiguranța ocupării, lipsa oportunităților profesionale pe termen lung și venituri insuficiente. Acest articol este construit în jurul ideilor neoliberale conform cărora piața muncii „stabile” și „flexibile” a normalizat nesiguranța ocupării îndeosebi în contextul crizelor economice și a condus la căderea în precaritate. Insecuritatea ocupării apare pe o piață a muncii care este segregată pe considerente de gen. Pentru explorarea proceselor implicate în fenomenul de precarizare a ocupării, acest articol se concentrează pe legătura dintre conceptele teoretice multidimensionale care acoperă consecințele insecurității muncii la nivel economic, social și psihologic. În primul rând, articolul își propune o analiză conceptuală bazată pe teorii ale precarității din literatura științifică. În al doilea rând, articolul include o analiză secondară de date empirice privind indicatori ai ocupării precare, absenței de la locul de muncă și impactul COVID asupra pieței muncii segregate pe considerente de gen, la nivelul UE. Datele prezentate sunt din Eurostat (2020), EIGE (2020), ILO (2020) și Eurofound (2021). În cele din urmă, rezultatele problematizează abordările teoretice recente privind ocuparea precară și inegalitățile de gen în contextul schimbărilor apărute pe piața forței de muncă în contextul crizei de COVID-19
Living Conditions in Rural Areas in Romania From 1990 to 2020
Full text linkThe paper looks into the main trends of living conditions in rural areas in Romania from 1990 to 2020. The first part of the paper deals with housing. It features issues and indicators concerning housing supply, the breakdown of the housing stock by building material, overcrowding, vulnerable groups, and housing cost overburden. The second part focuses on access to public utilities: water, sanitation, natural gas, electricity and the Internet. The third part looks into the policy and financing concerning living conditions in rural areas. We use national time series, objective data from census and statistical surveys for observing long term trends. Cross-sectional, objective data from European statistical surveys is used for international comparisons. According to the main findings, living conditions in rural areas in Romania experienced a marked improvement over the thirty year period, especially in terms of reduced housing overcrowding, increased access to water, sanitation, and the Internet. However, this statement requires nuances and caveats. Despite the progress made, the gap compared to Western Europe persists. The suburbanisation of rural areas and the variance between and within communes in terms of dwellings’ access to water, sanitation, and natural gas are two trends that point to the increased heterogeneity of rural communities in Romania. Looking forward, there are sustainability and affordability risks concerning the expansion of public utilities in rural areas.Articolul analizează principalele tendinţe privind condiţiile de viaţă din mediul rural din România din 1990 până în 2020. Prima parte a lucrării se referă la locuinţe. Sunt prezentate aspecte şi indicatori privind construcţia de locuinţele, situaţia fondului de locuinţe după materialul de construcţie al pereţilor, supraaglomerarea, grupurile vulnerabile şi costurile locuirii. A doua parte a lucrării se concentrează pe accesul la utilităţile publice: apă, canalizare, gaze naturale, electricitate şi internet. A treia parte a articolului tratează politicile şi finanţarea privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în zonele rurale. Pentru identificarea tendinţelor pe termen lung au fost utilizate serii de date obiective la nivel naţional provenite din recensăminte şi anchete statistice. Date obiective transversale din anchetele statistice europene sunt utilizate pentru comparaţii internaţionale. Conform principalelor concluzii, condiţiile de viaţă din zonele rurale din România au cunoscut o îmbunătăţire semnificativă în perioada de treizeci de ani, în special în ceea ce priveşte reducerea supraaglomerării, accesul sporit la apă, canalizare şi Internet. Această afirmaţie necesită însă nuanţări. Suburbanizarea zonelor rurale şi diferenţierea dintre şi în cadrul comunelor în ceea ce priveşte accesul locuinţelor la apă, canalizare şi gaze naturale sunt două tendinţe care indică eterogenitatea crescută a comunităţilor rurale din România. Privind în perspectivă, extinderea utilităţilor publice în zonele rurale prezintă riscuri de sustenabilitate şi suportabilitate în bugetul gospodăriilor
Youth Policy Adaptation in the Spanish Rural Context: A Case of Study of Youth Policy Programs
Full text linkThis article aims to describe a series of policies concerning Spanish youth and their degree of adaptation to Spanish rural areas in terms of the key elements of social dynamics in Spain's rural areas. It considers some of the general youth policies being implemented, and identifies those which appear to be closer to these specific territories. After discussing these policies, it is clear that, on the one hand, there is a lack of flexibility and adaptation to the particular circumstances of rural areas. However, on the other hand, it is also possible to cautiously point out some policies which do indeed propose more appropriate actions for rural areas, as well as observe pilot experiences and partnerships between NGOs and the administration that not only have some outstanding elements, but also the potential to stretch into the futureAcest articol intenționază să descrie o serie de politici referitoare la tineretul spaniol și la gradul acestuia de adaptare la spațiul rural spaniol, în termenii câtorva elemente-cheie ale dinamicii sociale din aceast spațiu. Se va referi la unele dintre politicile implementate, generale, referitoare la tineri și le va identifica pe cele care par să fie mai apropiate de aceste teritorii specifice (rural). După discutarea acestor politici, este clar, pe de o parte, că există o lipsă de flexibilitate și adaptare la circumstanțele specifice mediului rural. Cu toate acestea, pe de altă parte, este de asemenea posibil să fie indicate o serie de politici care cu adevărat propun acțiuni mai potrivite pentru zonele rurale și să fie luate în considerare experiențele-pilot și parteneriatele dintre ONG-uri și administrație, care nu doar că au câteva elemente deosebite, dar au și potențialul de se desfășura pe mai departe
Inițiative antreprenoriale în domeniul comerțului electronic de produse specifice industriilor creative
Full text linkThe present paper intends to identify the main features of Romanian small entreprises entrepreneurs in online commerce of some of the creative industry branches. Also, the main characteristics of their businesses, in their view, and in the view of several experts in the field, are going to be described. E-commerce allowed these firms to break some barriers which were obliterating their development, offering opportunities to enter new markets, and to eliminate some additional unnecessary costs. After a theoretical view and a statistical analysis of Romania`s small firms situation, in an European perspective, and the depiction of some of the concepts in the field (entrepreneurship, small firms, creative industries, online commerce), the paper further focuses on the applicable/ practical side of the domain, based on a qualitative research using several interviews with entrepreneurs and experts in the studied field