Smart Cities and Regional Development (SCRD) Open Access Publishing
Not a member yet
674 research outputs found
Sort by
Explozia inteligenței – de la experiment la impact
În acest articol analizăm accelerarea capabilităților LLM-urilor și a agenților AI capabili să ducă la capăt sarcini complexe, pe termen lung, autonom. Punctul de plecare: experimente de tip „AI Village”, unde modele avansate (ex.: GPT-5, Claude Opus 4.1) colaborează și concurează pe sezoane tematice — de la strângere de fonduri pentru cauze sociale, la organizare de evenimente și managementul unor „business-uri” virtuale profitabile.
Ce discutăm concret:- Saltul de productivitate: sarcini care cereau ore sau zile de muncă umană sunt tot mai des realizate de agenți la o singură comandă.- Orizontul de timp al agenților: extinderea rapidă de la task-uri simple la proiecte cu mai multe etape, monitorizare și auto-corectare.- Ecosisteme multi-agent: cooperare vs. competiție, orchestrare, memorie pe termen lung și instrumente externe.- „Takeoff” inteligent: ipoteza unei exploz ii a inteligenței, pe măsură ce sistemele încep să-și îmbunătățească propriile algoritmi. Ce e realist, ce e hype?- Riscuri & guvernanță: siguranță, aliniere, abuzuri potențiale, transparență și reguli pentru un deployment responsabil.
De ce contează: intrăm într-o fază în care agenții AI pot deveni coechipieri operaționali, nu doar asistenți conversaționali — cu impact direct asupra muncii, antreprenoriatului și sectorului non-profit.
Podcast aici
E-government best cases. Cele mai interesante si de succes initiative regasite in plan national si international
E-guvernarea (concept cunoscut și sub denumirea englezească „e-gov”) este una dintre cele mai, dacă nu chiar cea mai interesantă provocare a administrației publice din întreaga lume. De-a lungul studiilor făcute, ne-am întâlnit cu două mituri pernicioase care sunt într-un fel sau altul relaționate cu guvernarea electronică și pe care acest număr al revistei „E-Guvernarea în municipiile României” își propune să le doboare.
Primul mit este acela că „e-gov has failed” sau, într-o abordare mai comună, dar care de fapt rezumă aceeași idee: „guvernarea electronică – doar vorbe”. Acest mit este pur și simplu fals; exemple ale succesului guvernării electronice se regăsesc din abundență în acest studiu. Realitatea este că puțini o înțeleg și îi simt prezența. Cercetătorii din acest domeniu au puține dubii legate de viitorul e-guvernării și de utilitatea tehnologiilor în viața de zi cu zi.
Al doilea mit este că „atunci când se va implementa, se va lăsa cu disponibilizări”. Acesta nu este doar fals, dar reprezintă și un nonsens – o abordare stilizată (și poate exagerată, dar cu atât mai interesantă) care susține acest punct de vedere poate fi urmărită prin vizionarea filmului „Aftermath – Population Zero” (difuzat prima dată de National Geographic Channel în martie 2008). Trebuie să înțelegem că cei mai responsabili de lansarea și întreținerea acestui mit sunt cei care „se țin departe” de tehnologia informației, cei care încă preferă mijloacele tradiționale de guvernare; cu alte cuvinte, analfabeții digitali.
Aceste mituri nu descurajează inițiativele, ci, în mintea cercetătorilor, se transformă în provocări. Practic, acest număr al revistei are de gând să prezinte, sub formă de studii de caz, cele mai interesante și de succes inițiative regăsite la nivel național, dar și internațional, cu intenția de a se concretiza, sub formă de modele de urmat, în inițiative ale tuturor instituțiilor publice din România
The inclusion of CO2 accounting in the IPSAS accounting standard
Accounting and reporting for the CO2 footprint has become standard procedure for capital market-oriented companies since the IFRS S2 standard was released in 2023. However, the IPSAS Board have already committed themselves to: (i) include CO2 Accounting in the standard; and (ii) to orient themselves towards IFRS S2. The contribution will show what this means for public sector entities in terms of facility and energy management, procurement of capital goods, materials and services as well as waste management. It will also show how the resulting requirements can be included in ERP systems that are already in place for public sector administration
Competition law in the age of AI: Confronting algorithmic collusion in the smart economy
AI-driven pricing has become vital in the smart economy, boosted by advancements in IoT, AI, and big data. While robots and AI systems enhance efficiency and drive innovation across digital commerce platforms, they also raise competition law concerns. Algorithmic collusion is a prime example, as autonomous algorithms can independently coordinate market behaviour, challenging traditional liability frameworks. Though competition laws in regions like the EU, US, and China generally prohibit algorithmic collusion, the complex structures of these algorithms make it difficult to pinpoint responsible parties and assign liability accurately. This paper explores these complexities and examines algorithmic collusion\u27s implications for liability attribution through a comparative lens. While EU case law provides some regulatory guidance, it often falls short in addressing the unique nature of algorithmic collusion. China’s approach is more restrictive, at times overlooking the autonomy of advanced AI systems. Given its distinct characteristics, algorithmic collusion requires a regulatory approach that differs from traditional collusion, particularly regarding liability. Additionally, this paper argues for the potential special liability of AI designers, who, given their expertise and control over AI, may need to adhere to higher ethical standards. These considerations suggest a need for regulation that both safeguards fair competition and fosters innovation in the evolving digital economy
Social, economic and environmental benefits of 15-minute cities: A case study analysis
The 15-minute city concept centers on the accessibility of essential resources and services within a 15-minute walk or bike ride. This model is increasingly gaining recognition as a cornerstone of sustainable urban development. The 15-minutes city concept emphasizes the creation of compact, multifunctional urban spaces designed to meet the daily needs of residents while reducing reliance on long-distance transportation. The goal of the paper is to show how the concept of 15-minute city is perceived by authorities from different cities presented in the case studies of the paper. This paper explores the social, economic, and environmental benefits of adopting the 15-minute city model, analyzing its implications for residents\u27 quality of life and the natural environment. Socially, 15-minute cities promote greater community integration, enhance mental well-being, and encourage increased physical activity by providing accessible and inclusive urban environments. The proximity of local services and infrastructure further bolsters local economies, mitigates social inequalities, and improves public safety. Economically, this urban planning model supports small businesses, lowers transportation costs for residents, generates employment opportunities, and increases property values by offering improved access to essential services and green spaces. From an environmental perspective, the 15-minute city contributes to significant reductions in carbon emissions by decreasing dependence on car transportation and encouraging sustainable mobility options such as walking, cycling, and public transit. Drawing upon case studies and existing research, this article highlights successful implementations of the 15-minute city concept in various urban contexts. These examples illustrate how the model serves as an effective response to contemporary urban challenges, including environmental degradation, traffic congestion, and the growing demand for equitable and accessible urban services. By integrating this concept into urban planning, cities can better address the multidimensional needs of their residents while promoting a sustainable and resilient urban future
DEZVOLTAREA NOILOR TEHNOLOGII (RPA/IPA) ÎN SECTORUL PUBLIC DIN ROMÂNIA
Inteligența artificială reprezintă un pilon vital al sectorului public, fiind atât o oportunitate crucială, cât și o responsabilitate esențială pentru guverne și instituțiile publice din întreaga lume. Adopția inteligentă a acestor tehnologii este cheia pentru valorificarea întregului potențial al guvernării, prin automatizarea eficientă a proceselor administrative și furnizarea de perspective care să susțină decizii în beneficiul cetățenilor. În cercetarea prezentată, am evidențiat în mod concret beneficiile și impactul practic al implementării tehnologiilor RPA și IPA în organizațiile din sectorul public, ilustrând prin exemple concrete modul în care aceste tehnologii transformă funcționarea instituțiilor publice la nivel local, național și global. Scopul nostru este de a investiga evoluția acestor tehnologii, de a clarifica conceptele teoretice și de a analiza în detaliu avantajele și dezavantajele lor, subliniind beneficiile practice prin intermediul unei comparații între țările foste comuniste. Această lucrare este rezultatul unui studiu riguros al articolelor științifice și lucrărilor de specialitate, care ne-au permis să înțelegem pe deplin contextul și implicațiile tehnologiei în sectorul public. Prima parte a lucrării se axează pe clarificarea conceptelor de management al sectorului public, fiind urmată de o analiză detaliată a implementării noilor tehnologii în sectorul public din România. În ultima parte a lucrării, prezentăm un studiu de caz care compară nivelul de adoptare și utilizare a tehnologiilor RPA și IPA în diferite țări, cu scopul de a evidenția liderul în acest domeniu
Digitalizarea și Inteligența Artificială în Administrația Publică
Această lucrare de licență investighează digitalizarea și implementarea inteligenței artificiale în administrația publică românească, cu un accent particular pe analiza stadiului actual, provocările întâmpinate și perspectivele de dezvoltare. Obiectivele cercetării sunt de a evalua impactul digitalizării și AI în sectorul public și de a identifica strategii eficiente pentru implementarea lor în România. Abordarea adoptată include analiza istoricului digitalizării, studii de caz din instituții publice, și evaluarea beneficiilor digitalizării pentru administrația publică și cetățeni. Metodologia a constat în sondaje de opinie, observații, și studii de caz detaliate pentru a capta realitățile practice ale digitalizării și AI în sectorul public. De asemenea, lucrarea identifică tendințe actuale și viitoare în digitalizare, evidențiind necesitatea unor strategii de implementare și dezvoltare sustenabilă. Implicațiile studiului sunt semnificative pentru politicieni, cercetători și practicieni în domeniul administrației publice, oferind o perspectivă asupra modului în care tehnologiile emergente pot fi folosite pentru a îmbunătăți eficiența și accesibilitatea serviciilor publice. De asemenea, se subliniază importanța adaptării legislative și tehnologice continue pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Valoarea adăugată a lucrării constă în analiza detaliată a stadiului actual și a potențialului de dezvoltare al digitalizării și AI în administrația publică din România. Studiul oferă recomandări concrete și relevante pentru optimizarea proceselor și serviciilor publice, contribuind astfel la discuția națională și internațională privind modernizarea administrației publice prin tehnologie
Semantic image editing for reshaping architecture of power: Lesson learned from selected cases
Objectives We explore an evaluation scheme for assessment of generative computer vision models in architecture-related tasks with a focus on text-conditioned image editing for use cases relating to architecture of power. It is an umbrella term for building ranging from Socialist Realism to Post-War Modernism. While some of them can be considered landmarks on former Eastern Bloc countries, they often lack modern features, such as accessibility. With a recent progress in generative vision, the diffusion pipelines can be used to reimagine such buildings with pictures, which may later provide a blueprint for transforming such sites. Prior work While an intense effort can be observed in image generation models (including semantic image editing) and their applications (such as architecture), evaluating domain-specific benchmarks is still cumbersome. The case of architecture of power carries unique challenges, as it is a domain rather underrepresented in the publicly available datasets on which many models are pretrained. Results We present selected results of our evaluation schema for assessing generative vision models for various tasks related to improving mid-20th century architecture, which consist of taxonomy of tasks. We also demonstrate the proposed approach on a several state-of-the-art text- and image-conditioned diffusion models and pipelines (such as DiffEdit, Kandinsky, or ControlNet) for selected buildings in Warsaw, Cracow, Riga, and Bucharest. Implications While the presented evaluation scheme is rather intended to be used by researchers, the results of such an assessment can be used to select models most suitable for the architecture and urban planning communities. Since we focus on text-conditioned models, they can be used by general audience to help reimagining the buildings according to their need
ROLUL WEB SITE-ULUI UNEI INSTITUŢII PUBLICE
Web site-ul unei instituţii publice este un instrument strategic pentru modernizarea serviciilor publice, promovarea transparenţei administrative şi implicarea cetăţenilor în procesele decizionale. Această lucrare analizează rolul esenţial al platformelor digitale în transformarea administraţiei publice, evidenţiind obiectivele, metodologiile şi rezultatele cercetării. Obiective: Studiul îşi propune să investigheze modul în care web site-urile publice pot facilita accesul cetăţenilor la informaţii, simplifica interacţiunile administrative şi îmbunătăţi eficienţa instituţională. Scopul este de a identifica bune practici pentru dezvoltarea unor platforme digitale care să răspundă nevoilor variate ale utilizatorilor. Studii prealabile: Lucrarea se bazează pe analize comparative ale platformelor utilizate în administraţiile publice din România şi la nivel internaţional, precum şi pe literatură relevantă din domenii precum guvernarea digitală, accesibilitatea online şi securitatea cibernetică. Se face referire la experienţe documentate în conferinţele SCIC şi TRUST, care subliniază importanţa inovaţiilor tehnologice. Abordare / metodologie: Cercetarea utilizează metode mixte, inclusiv studii de caz, sondaje de opinie cu cetăţenii şi analiza indicatorilor de performanţă ai platformelor existente. Designul iterativ al soluţiilor propuse a inclus implicarea utilizatorilor pentru validare şi ajustări. Rezultate: Implementarea unor web site-uri optimizate a condus la o creştere cu 35% a accesării serviciilor online, reducerea birocraţiei cu 20% şi îmbunătăţirea percepţiei publice asupra transparenţei instituţionale. Implicații: Studiul are relevanţă pentru practicienii din administraţia publică, cercetătorii din domeniul guvernării digitale şi factorii decizionali care doresc să promoveze digitalizarea. Valoare: Lucrarea oferă o contribuţie originală prin identificarea unor soluţii practice pentru proiectarea şi implementarea web site-urilor publice, punând accent pe accesibilitate, eficienţă şi transparenţă
Administrația publică inteligentă - oportunitate sau amenințare
Lucrarea explorează integrarea inteligenței artificiale (IA) în administrația publică, subliniind importanța tehnologică pentru eficientizarea proceselor și îmbunătățirea serviciilor publice. Obiectivul principal este de a evidenția impactul IA asupra reformei administrației publice și a modului în care contribuie la o guvernare centrată pe cetățean. Cercetarea se bazează pe concepte precum e-guvernare și Smart Governance, incluzând referințe și cercetări privind bune practici internaționale, riscurile și provocările asociate IA, precum și strategii de adopție. Metodele principale de cercetare au fost observația și analiza de documente. Detalierea acestor concepte este fundamentată pe literatura de specialitate și pe implementări relevante din diferite state. Studiul reprezintă o analiză conceptuală, examinând cazurile relevante la nivel internațional privind utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică, în diverse domenii de activitate și evidențiind varietatea de proiecte implementate cu succes în state din Europa, Asia sau America de Nord. În ceea ce privește implicațiile cercetării, studiul oferă perspective utile pentru cercetători, profesori și practicieni interesați de transformarea digitală a administrației publice, oferind exemple concrete și o strategie de implementare a IA, bazată pe o schemă logică necesară proiectelor în domeniu. Valoarea esențială a lucrării constă în evidențierea rolului transformator al IA în sectorul public, identificând oportunități și provocări pentru o guvernare eficientă, transparentă și centrată pe cetățean, oferind astfel un start teoretic pentru toți actorii implicați. Din punctul de vedere al rezultatelor cercetării, acestea subliniază rolul IA în optimizarea serviciilor publice, personalizarea interacțiunilor cu cetățenii și sporirea eficienței decizionale. Au fost identificate riscurile privind securitatea datelor, costurile, competențele digitale și aspectele etice ale IA, precum și provocările asociate acestor riscuri. Totodată exemplele de bune practici pentru implementarea treptată și transparentă a tehnologiilor bazate pe modele IA pot constitui bazele oricărui proiect de reformă a administrației publice