Smart Cities and Regional Development (SCRD) Open Access Publishing
Not a member yet
674 research outputs found
Sort by
Implementarea tehnologiei blockchain în sectorul public din România — O analiză comparativă între ANAF și Portofelul Digital UE
Get PDFAceastă lucrare de cercetare oferă o analiză aprofundată a implementării tehnologiei blockchain în sectorul public din România, din două perspective diferite care înglobează un studiu comparativ a două cazuri semnificative: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Portofelul Digital UE (EUDI Wallet). Obiectivul principal al studiului este reflectat prin lentila explorării modului în care tehnologia de tip blockchain poate contribui în mod considerabil la sporirea transparenței și, totodată, la consolidarea exclusivă a eficienței serviciilor publice, determinând atât provocările, cât și avantajele ce pot lua naștere pe parcursul procesului de inițiere și adoptare a acestei tehnologii noi. Lucrarea de cercetare își propune să aibă o bază solidă și riguroasă, fundamentată fără echivoc pe cercetări anterioare în domeniul digitalizării administrației publice și pe studii recente referitoare atât la aceste tehnologii inovative, cât și la implementarea lor cu succes în sectorul public. Metodologia folosită va îmbina atât metode calitative, cât și cantitative pentru a prezenta o examinare minuțioasă prin includerea unei analize comparative detaliate a celor două cazuri. De asemenea, pentru a evalua în mod concret impactul tehnologiei blockchain asupra proceselor administrative, metodele cantitative vor include atât analize statistice, cât și analize a datelor secundare. Acestea sunt interpretate descriptiv cu ajutorul indicatorilor de frecvență și a tendințelor de adoptare, în vederea susținerii interpretărilor calitative formulate în cadrul cercetării, conturând un tablou coerent al nivelului actual de integrare al blockchain-ului. În paralel, metodele calitative folosite, precum analiza documentelor oficiale, studiile de caz individuale și comparative, precum și analiza conținutului comunicărilor publice. Astfel, cele două studii de caz asigură o perspectivă cât mai detaliată asupra implementării tehnologiei blockchain în instituțiile publice din România, cât și a celor de la nivel UE, iar studiul comparativ între acestea permite identificarea simultană a diferențelor și similarităților în privința abordărilor și impactului digitalizării. Mai mult decât atât, analiza documentelor oficiale și a comunicărilor publice completează această investigație, favorizând o înțelegere cât mai reală și aprofundată a contextului instituțional și a discursului public în jurul implementării blockchain în administrația publică, și nu numai. Rezultatele evidențiază faptul că cele două cazuri studiate (ANAF și Portofelul Digital UE) au avansat substanțial în utilizarea noii tehnologii blockchain. Cu toate acestea implementarea acestora variază semnificativ, ca urmare a modului dvers de abordare, mai ales în ceea ce privește anumite aspecte specifice digitalizării, fiind influențată în are măsură de nevoile instituționale particulare ale fiecărui actor implicat. Așadar, în realitate, studiul accentuează necesitatea și importanța unei strategii coerente de implementare. În plus, cercetarea conferă atât recomandări, cât și sugestii pentru a putea îmbunătăți sectorul public din România prin implementarea într-o manieră echilibrată și proporțională a tehnologiei blockchain. Aportul principal pe care aceasta lucrare de cercetare îl transmite este înrădăcinat în evidențierea realistă și clară a potențialului impact pe care tehnologia blockchain îl poate genera asupra stimulării eficienței și promovării transparenței în administrația publică. Adițional, studiul contribuie, în același timp, la o mai bună înțelegere și identificare atât a actorilor cheie din procesul decizional, care dispun, fără îndoială, de capacitatea de a accelera implementarea acestei tehnologii emergente în cadrul instituțiilor publice românești
DIGITALIZAREA SERVICIILOR AGENȚIILOR JUDEȚENE DE OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ PRIN PLATFORMA PULS – IMPACTUL DIGITALIZĂRII
Get PDFImplementarea serviciilor digitale în activitatea instituțiilor publice asigură, printre alte aspecte pozitive și un grad înalt de descentralizare, eficientizându-se astfel interacțiunea între cetățeni și funcționarii publici. Digitalizarea aduce cu sine o plus valoare atât în interiorul instituției prin îmbunătățirea proceselor interne, eficiacitate, productivitate și siguranță cât și în exteriorul acesteia, în relația directă cu beneficiarii, prin furnizarea de servicii rapide, cu costuri reduse și creșterea încrederii în actul administrativ. De asemenea, prin digitalizarea serviciilor administrației publice, se urmărește reducerea timpului de răspuns la solicitări, transparența administrativă, toate acestea în concordanță cu cerințele socio-economice aflate într-o dinamică continuă. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și-a valorificat parțial potențialul de digitalizare până în prezent, urmărind o regândire a serviciilor publice într-un mediu primordial digital. Cercetarea din cadrul prezentei lucrări a constat într-un studiu de caz privind impactul digitalizării, din perspectiva celor două tipuri de beneficiari ai serviciilor publice de ocupare (persone fizice și juridice), prin intervievarea, pe parcursul a 4 sesiuni de interviuri, a unui număr de 20 agenți economici și 20 persoane înscrise în baza de date a serviciului public de ocupare Brașov ca persoane în căutarea unui loc de muncă, întrebările referindu-se la gradul de satisfacție al acestora în urma digitalizării serviciilor prin implementarea platformei unice de livrare a serviciilor. În urma interpretării răspunsurilor primite, s-a observat un grad ridicat de satisfacție, peste 60% din repondenți au constientizat beneficiile digitalizării, impactul fiind unul pozitiv. Valoarea adăugată a lucrării constă în conturarea unei imagini de ansamblu la nivelul județului Brașov asupra percepției cetățenilor cu privire la creșterea calității vieții prin implementarea noilor tehnologii și de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă. Această cercetare a constituit un prim pas în determinarea impactului digitalizării, în perspectivă urmărindu-se continuarea studiului, prin diversificarea metodelor, scopul fiind acela de a face analize comparative anuale, de a identifica și alți factori cheie de care depinde buna funcționare a serviciilor publice furnizate precum și asigurarea continuității și dezvoltării procesului de digitalizare, prin noi direcții de acțiune, cu respectarea legislației specifice naționale și europene în vigoare
E-guvernarea in municipiile Romaniei. Analiza orizontala a Web site-urilor primariilor oraselor din Romania
No full textÎn România, primăriile orașelor sunt autorități publice independente, interesate în dezvoltarea componentei de management electronic, adesea inclusă în strategia de dezvoltare a localității. Unul dintre obiectivele lor este implementarea platformelor web pentru livrarea serviciilor publice electronice. În acest studiu, investigăm modul în care primăriile orașelor românești au adoptat această strategie, analizând, prin intermediul Internetului – principalul canal de livrare a serviciilor publice electronice, nivelul de dezvoltare al portalurilor web oficiale și serviciile pe care acestea le oferă cetățenilor.
Pentru a face acest lucru, am utilizat (1) o cercetare cantitativă, folosind 43 de indicatori pentru toate cele 320 de portaluri web ale primăriilor orășenești din România și realizând la final un clasament, precum și (2) o cercetare calitativă, intervievând funcționarii care dețin poziții de conducere a departamentelor de informatică din localitățile situate în topul clasamentului realizat în pasul precedent. Vom prezenta un model conceptual de livrare a serviciilor publice prin mijloace electronice, luând în considerare presiunile instituționale interne, dinamica organizațională și cadrul general de răspândire a guvernării electronice.
Bridging the digital divide for Generation X and Boomers in the Western Balkan region through smart cities
Get PDFWestern Balkan region is advancing in digital transformation, digitalization is not only a national priority for countries in the region but as well as it is a key regional priority especially due to the process of EU(European Union) integration. The focus of digitalization has mostly been digital infrastructures and digital infrastructure. The digital divide in the region persists even though the digitalization of workflow and services has evolved. The population in the region is getting older, Generation X and Boomers are expected to stay longer in the labor market and they will need more digitalized services, especially in terms of health e, e-services, and mobility. The main cities in the Western Balkan region have the ambition to be smart cities. This paper aims to explore how smart cities in the Western Balkan region can help bridge the digital divide for Generation X and Boomers. Previous research has focused mostly on smart city functionalities to provide social inclusion to bridge the digital divide. STAM (Senior Technology Adaptation Model) provided a framework for explaining digital inclusion. There is no specific study on the topic especially focusing on the Western Balkan region. This study uses a system literature review approach to provide a framework for smart cities as catalysts for bridging the digital divide in the Western Balkan region. This study provides a framework for Generation X and Boomers in the Smart Cities in the Western Balkan region not only as citizens but as well as workers. This study is useful not only for researchers in the field but as well as for policymakers in the region while setting national and regional priorities in digital inclusion
Analiza impactului inteligenței artificiale asupra administrației publice din Uniunea Europeană
Get PDFStudiul având ca temă „Analiza impactului inteligenței artificiale asupra administrației publice din Uniunea Europeană” își propune să exploreze impactul implementării inteligenței artificiale (AI) în administrația publică din Uniunea Europeană (UE), având ca scop principal identificarea beneficiilor, provocărilor de implementare și a implicațiilor pe termen lung, dat fiind potențialul acestei noi tehnologii în digitalizarea proceselor administrative și eficientizarea serviciilor publice. Obiectivele cercetării sunt de a analiza și evalua impactul pe care îl are sau îl poate avea inteligența artificială în administrația publică din țările din Uniunea Europeană. Lucrarea se bazează pe studiu de caz privind implementarea inteligenței artificiale la nivelul administrației publice a țărilor din UE precum și pe literaturi de specialitate relevante din domeniul orașelor inteligente, având ca și metodă de abordare analiza calitativă a strategiilor naționale ce vizează inteligența artificială. Rezultatul cercetării reflectă posibilitatea inteligenței artificiale de a reduce costurile operaționale, a îmbunătăți accesul cetățenilor la serviciile administrației publice și de a facilita procesul decizional prin utilizarea de algoritmi specifici. Cu toate acestea, adoptarea AI poate întâmpina și bariere semnificative. Implicațiile acestui studiu sunt importante atât pentru cercetători, oameni politici și practicieni în domeniu deoarece propune măsuri concrete de integrare AI în administrația publică, oferind informații utile pentru cei interesați de implementarea și optimizarea proceselor administrative. Importanța lucrării constă în contribuția pe care aceasta o are la înțelegerea modului în care AI poate transforma administrația publică din Uniunea Europeană și la impactul pe care îl va avea acest nou fenomen în viața tuturor, evidențiind nu doar beneficiile acestei tehnologii, ci și provocările de implementare
Guardians or threats? The double-edged role of artificial intelligence in cyber security
Get PDFObjectives: Artificial Intelligence (AI) has emerged as a transformative force within the domain of cyber security, offering significant advancements in threat detection, risk assessment, and automated response. Prior work: Leveraging machine learning, natural language processing, and anomaly detection algorithms, AI-driven systems enable organizations to process vast volumes of data, identify patterns of malicious behavior, and mitigate potential cyber threats with increased speed and accuracy. These innovations have positioned AI as a cornerstone in modern cyber defense strategies. However, the same technologies that enhance defensive capabilities are increasingly exploited by adversaries to conduct more sophisticated, targeted, and evasive cyberattacks. Malicious actors utilize AI to develop adaptive malware, automate vulnerability exploitation, and execute advanced phishing and social engineering schemes - including the deployment of deepfakes and synthetic identities. This dual-use nature of AI introduces a complex landscape in which the boundaries between protective tools and offensive weapons are increasingly blurred. Approach: This article offers a comprehensive examination of AI’s dual role in cyber security, analyzing both its utility in enhancing defensive frameworks and its potential as a tool for cyber offense. Implications: It further explores the ethical, legal, and governance challenges posed by AI integration, including issues of algorithmic transparency, accountability, and regulatory compliance. Value: Through a review of contemporary applications, emerging threats, and current policy responses, the article provides a critical assessment of the opportunities and risks associated with AI in cyber security, and proposes recommendations for building resilient, ethically grounded, and forward-looking security infrastructures
Cybersecurity and smart innovation for rural resilience: Moldova’s strategic transition to green and digital villages
Get PDFIn the context of rapid digital transformation, both urban and rural communities are rethinking their development strategies through the adoption of smart technologies aimed at increasing resilience, inclusion and security. This study proposes a comprehensive framework for promoting smart cities and smart villages, with particular emphasis on cybersecurity as a fundamental pillar of socio-technical resilience. The study focuses on strengthening regional cybersecurity in the Republic of Moldova within the framework of Interreg programs, emphasizing their relevance for building secure digital ecosystems. The study examines European experiences, best practices and case studies related to digital transformation in rural areas, focusing on innovative ways to implement cybersecurity. Special attention is given to the integration of secure digital solutions into smart village initiatives to reduce cyber risks and enhance cyber defense capabilities, particularly in the agro-industrial sector of the regional economy of Moldova. A strategic roadmap for developing secure, interconnected and adaptive socio-technical systems for urban and rural areas is outlined, highlighting the growing importance of cybersecurity in protecting critical sectors such as agriculture, energy and utilities. Key strategies include infrastructure modernization, alignment with EU standards (e.g. NIS2) and enhancing digital literacy. Additionally, the transformative role of AI, the agricultural Internet of Things (AIoT) and data-driven automation in boosting agricultural productivity and rural development, while underscoring the need for secure-by-design digital ecosystems. The study examines the cross-sectoral potential of digital innovation, provides some recommendations for sustainable development and demonstrates, for example, how integrated digital solutions such as agrovoltaics, smart energy and AI can improve resilience, cybersecurity and economic sustainability in rural areas, supporting the Republic of Moldova’s strategic transition to a safe, green and digital future
Fake news about 5G in smart cities:Reasons and consequences
Get PDFThe objectives of this paper are to consider reasons for fake new related to the use of 5G in smart cities and their consequences on the way in which smart cities function, as well as to understand how misinformation can affect public perception, infrastructure development, and social dynamics. What makes this research relevant is is the increasing role of 5G in smart cities, in public transport, traffic patterns, parking, street lighting, e-health, monitoring air quality, and energy management. Understanding fake news about 5G shows how technological progress still inspires fear. The paper relies on prior work regarding technology acceptance, misinformation in digital media, public trust in science and institutions, as well as on existing research on cases of resistance to infrastructure development. The approach is a qualitative analysis of misinformation cases, ranging from conspiracy theories linking 5G to wildfires in Maui and West Kelowna, to health-related fears such as cancer, infertility, and COVID-19 transmission, disseminated mainly through social media. The psychological framework of analysis highlights the emotional and cognitive biases contributing to resistance to 5G. Results show that mistrust in institutions, poor official communication, and the emotional appeal of misinformation contribute to the spread of fake news. Consequences include infrastructure vandalism, delays in digital development, and threats to investment in smart city initiatives. Implications include the use of the findings, which are relevant to policymakers, urban planners, communication strategists, as well for university level researchers as they suggest the need for improved public engagement, transparent communication strategies, and interdisciplinary collaboration. The value of this paper lies in offering a psychological persperctive to analyze the society\u27s reaction to 5G, showing how misinformation can hinder technological progress in smart cities. Emotional perception of 5G is related to resistance to innovation, of which one form is fear of technological progress
Perspectives of sustainable development of cluster organizations through internationalization and dual use
Get PDFAims: To explore the prerequisites and opportunities for the internationalization of "Dual-use" cluster organizations in times of crisis in order to increase their competitiveness and maximize their presence in global value chains. To support this process, the authors suggest that cluster organizations in the Republic of Moldova focus on how they can help their SME members and their ecosystem to internationalize and succeed abroad. Previous papers: "Improving scientific and methodological support for the development of innovative process clusters in Moldova\u27s regions based on "Dual Use" research", "The role of Interreg programs in strengthening cybersecurity in the regions of the Republic of Moldova" and "Accelerating digital innovations within the Smart Village concept in the Republic of Moldova." The COVID-19 pandemic, the state of emergency associated with the Russian aggression in Ukraine, has affected international markets and severely affected European and Moldovan companies due to supply shortages. Clusters play an important role in the recovery as they can accelerate access to global chains and improve the resilience of global markets as well as boost the internationalization of SMEs. Approach: literature research, analysis of European and international experience of cooperation in the field of internationalization capacity building of middle and senior managers of private companies, public administration and civil society organizations through high quality training of teaching materials, managers and teaching staff. Results: adaptation of modules on digital skills and competences in curricula and training programs Business and Administration, Cybernetics and Economic Informatics etc. In the context of smart specialization approaches, digital innovation in rural areas with reference to consumers. Impact: civil society, academics, researchers, practitioners, national and regional authorities, European Commission, JRC. Value: Priority geographical directions for the development of cluster initiatives and skills needed to overcome the digital divide and innovation gap between EU regions and the Republic of Moldova. Emergencies associated with Russian aggression in Ukraine have been identified. Examples of international best practices are described regarding the interaction in international and interregional clusters, due to which universities play an important role in innovation clusters, as they can accelerate access to global chains and increase the sustainability of global markets, as well as boost the internationalization of SMEs
Risks and opportunities of smart education
Get PDFSmart education integrates technology into teaching and learning, which can provide challenges for both students and teachers. The aim of the study is to show the impact of intelligent education on student learning, as well as the effect it has on the teacher’s new way of teaching. The research objectives refer to identifying the risks of technology in education, as well as highlight the opportunities that pupils/students can achieve due to digitalization of education. The study is important because technology has clearly changed the approach to education in recent years. Smart education has evolved significantly in the last five years with the emergence of COVID-19, when schools and universities have had to continue their schooling using technology. The educational system, regardless of the state, has undergone changes in the institutional organization (digital equipment in classrooms) and in the organization of the teaching act (online tutoring, online courses). The study represents an in-depth analysis of a current topic, and the quantitative research is conducted with reference to fields such as sociology, political science, education, geography, psychology, and technology. In conclusion, intelligent education enters education with both risks and opportunities. It requires today\u27s teacher to be multifunctional, both using technology, becoming creative and being a good psychologist. Nowadays, it is a big challenge for a teacher to maintain students\u27 interest in the classroom, as they have had access to the internet from an early age and know more and more things. On the other hand, technology-enhanced learning often integrates interactive elements, which can increase student engagement and motivation. Smart education is not only about the technology used in classrooms, but also about modern teaching-learning methods and adapting teaching projects to the level of the students