Smart Cities and Regional Development (SCRD) Open Access Publishing
Not a member yet
674 research outputs found
Sort by
Smart cities, smarter decisions: The algorithmic governance of human resource management
Full text linkThe integration of Artificial Intelligence (AI) in smart cities and Human Resources Management (HRM) is profoundly transforming organizational decision-making, presenting both significant opportunities and complex ethical challenges. This research explores essential governance mechanisms for AI in HRM, aiming to ensure justice, transparency, and accountability within these urban ecosystems. This study systematically defines and proposes robust AI governance mechanisms specifically tailored for HRM in smart cities, focusing on core ethical imperatives like fairness and responsibility in algorithmic decisions. It builds upon existing literature on smart cities, algorithmic governance, and AI in HRM, integrating insights on digital transformation. A critical literature review highlighted inherent tensions between technological efficiency and ethical requirements, specifically addressing algorithmic biases, potential discrimination, and the loss of human autonomy in HR decisions. Findings underscore the urgent need for a hybrid governance model balancing human intelligence and oversight with powerful algorithmic capabilities to leverage benefits while proactively managing risks. This cross-cutting approach offers critical and strategic perspectives for ethical and responsible talent management via AI. These insights are relevant for practitioners navigating digital shifts and policymakers developing AI regulatory frameworks for urban and corporate settings. The article\u27s originality consists of its comprehensive integration of smart city dynamics with AI ethics in HRM. It provides a unique and timely framework bridging these domains, offering novel insights for future research and responsible implementation
Studiu de impact “E-guvernarea în municipiile României” – Analiza orizontală a Web site-urilor primăriilor municipiilor din România 2025
Full text linkÎn ultimul deceniu, administrațiile municipiilor din România au trecut printr-o transformare digitală remarcabilă în furnizarea serviciilor publice. Acest studiu analizează un set de date cuprinzător pentru toate cele 103 municipii românești, examinând multiple dimensiuni ale gradului de pregătire pentru e-guvernare, inclusiv infrastructura de conectivitate digitală, furnizarea serviciilor publice online, cultura digitală organizațională și inițiativele sustenabile de tip smart-city. Statisticile descriptive și inferențiale arată că serviciile digitale de bază sunt acum larg disponibile – de pildă, două treimi dintre municipii dispun de portaluri de servicii e-guvernare pentru rezidenți, reflectând progrese considerabile încă de la începutul anilor 2010. Conectivitatea și viteza internetului diferă de la o localitate la alta, dar o mare majoritate (≈81 %) raportează disponibilitatea rețelelor 5G, iar vitezele medii de bandă largă ating ~90 Mbps la descărcare. Serviciile avansate sau specializate rămân inegale: doar ~18 % dintre municipalități dispun de aplicații integrate de transport public și ~22 % raportează sisteme electronice de evidență medicală. Datele indică, de asemenea, lacune în capacitățile interne: mai puțin de 20 % dintre primării au o strategie formală de digitalizare sau programe specializate de formare a personalului, deși aproape 70 % publică datele în format open și majoritatea respectă reglementările privind protecția datelor și securitatea cibernetică. Constatăm condiții socio-economice mai bune (indice de dezvoltare urbană mai ridicat, venit pe cap de locuitor) care se corelează cu o utilizare mai mare a serviciilor digitale, sugerând existența unei diviziuni digitale persistente. În secțiunea de Discuții, contextualizăm aceste constatări în cadrul mai larg al administrației publice și al guvernanței inteligente. Rezultatele sunt în concordanță cu studiile de impact anterioare care arată o adoptare rapidă a e-serviciilor după 2014, dar evidențiază și disparități în calitate și implementare. Analiza noastră subliniază necesitatea unor standarde digitale uniforme, a investițiilor în capitalul uman (competențe digitale atât pentru cetățeni, cât și pentru funcționarii publici) și a strategiilor smart-city integrate, pentru a asigura că toate comunitățile beneficiază de e-guvernare. Concluziile conturează implicații de politică privind sprijinul național și schimbul de cunoștințe între orașe și sugerează direcții pentru cercetări viitoare privind menținerea rezilienței digitale în sectorul public.
Studiul in format podcast, aici
ChatGPT\u27s Influence on Cybersecurity: Reduce and Understanding the Risks
Full text linkThe emergence of conversational AI models, such as ChatGPT, has revolutionized human-computer interactions, offering extraordinary capabilities in natural language understanding and generation. However, as these models become increasingly integrated into various applications and platforms, they also introduce new challenges and risks to cybersecurity. This article explores the impact of ChatGPT on cybersecurity, delving into both the opportunities and weaknesses it presents. We discuss the potential use of ChatGPT in various cyber attacks, including phishing, social engineering, and misinformation campaigns. Additionally, we examine strategies for reduce these risks, such as enhancing model security, implementing robust authentication mechanisms, and promoting user education and awareness. By understanding the connections of ChatGPT on cybersecurity, we can proactively address these challenges and hold its capabilities safely and responsibly in the digital landscape
Fenomenul AI psychosis și posibilele efecte ale interacțiunii cu ChatGPT
Full text linkArticolul examinează emergența fenomenului denumit „AI psychosis” în contextul utilizării pe scară largă a chatboților conversaționali, de la ELIZA până la modelele actuale de tip ChatGPT. Pornind de la observații didactice – reflexul studenților de a apela la chatbot pentru clarificări conceptuale – autorul discută trecerea acestor instrumente din sfera strict informativă în roluri para-relaționale (partener de dialog, suport emoțional, „terapeut” informal). Pe acest fundal sunt analizate o serie de cazuri-limită: tentative de violență, episoade de autovătămare și decizii medicale eronate, în care interacțiunea cu AI apare ca factor de amplificare sau de declanșare pentru persoane aflate deja în situații de vulnerabilitate psihică.
Articolul integrează date recente publicate de OpenAI privind „conversațiile sensibile” (manie, psihoză, intenții de autovătămare, atașament emoțional crescut) și prezintă măsurile de siguranță introduse: restricționarea răspunsurilor prescriptive în zona deciziilor personale, detecția stresului, trimiterea către resurse validate clinic, precum și raportarea către autorități în caz de risc de vătămare. Pe plan teoretic, autorul discută propunerea de a înțelege „halucinațiile” modelelor nu doar ca erori, ci ca parte a unui proces cognitiv distribuit, susceptibil atât să stimuleze inovația (AlphaEvolve, Darwin Gödel Machine), cât și să alimenteze distorsiuni delirante la utilizatori. Concluzia subliniază tensiunea dintre protecția persoanelor vulnerabile, responsabilitatea companiilor de AI și riscul „lobotomizării” chatboților prin supracontrol, ceea ce reclamă soluții normative și tehnice care să mențină atât siguranța, cât și intimitatea și potențialul creativ al acestor tehnologii, inclusiv prin opțiuni open-source.
Podcast aici
Towards robust security in smart payment systems: challenges and solutions
Full text linkSmart payment systems, including contactless transactions, mobile wallets, and online payment platforms, have become integral components of smart cities, transforming financial transactions by offering unparalleled convenience, speed, and accessibility. However, the rapid integration of these systems within the broader smart city infrastructure introduces a new array of security challenges that threaten the integrity, privacy, and trustworthiness of both financial services and urban ecosystems. This paper provides a comprehensive analysis of the evolving security landscape in smart payments, examining both existing and emerging threats. We explore vulnerabilities arising from data breaches, privacy violations, fraudulent activities, and weaknesses in underlying technologies such as Near Field Communication (NFC), Internet of Things (IoT) devices, and mobile applications. Specific risks, including phishing attacks, account takeovers, and the exploitation of vulnerabilities in contactless payment protocols, are thoroughly examined. In addition, the paper critically assesses current security measures such as encryption, tokenization, two-factor and biometric authentication, and fraud detection systems. While these solutions offer a degree of protection, they often struggle to keep pace with evolving attack vectors and the need to balance security with user experience, especially in the interconnected environments of smart cities. The limitations of these security measures are analyzed in terms of cost, complexity, and adaptability to emerging threats. To address these challenges, we propose a multi-faceted security approach that incorporates advanced technologies, including AI-powered fraud detection, blockchain-based transaction security, and the development of more robust security protocols. We also emphasize the importance of secure development practices for mobile payment applications and the critical role of user education in mitigating security risks. The paper concludes by identifying future research directions, stressing the need for standardized security frameworks and regulations to foster a more secure and trustworthy smart payment ecosystem within smart cities
Anul 2025 reprezintă intrarea în era roboților umanoizi
Full text linkDe curând (28 martie – 01 aprilie 2025) am participat la conferința Not Robots Yet: Keeping Public Servants in Public Service organizată de American Society for Public Adminstration (ASPA) în Washington, Statele Unite. Intervenția mea în grupul de lucru dedicat soluțiilor digitale îndreptate spre îmbunătățirea vieții comunităților a avut în vedere implementarea inteligenței artificiale (AI) în Administrația Publică din România, iar prezentările la care am asistat m-au inspirat să redactez acest articol.
Robotica este, fără îndoială, în plină expansiune, iar acum, impulsionată de progresele în AI și inginerie, cu atât mai mult – nu este de mirare ținând cont că roboții au avantajul de a interacționa cu lumea fizică într-o formă în care informația digitală nu o poate face. Deceniul care urmează se conturează a fi deceniul roboților, iar roboții umanoizi par a fi în centrul atenției. De altfel, Jensen Huang, președinte și CEO Nvidia, a declarat în deschiderea conferinței anuale GPU Technology Conference (GTC) 2025 că „a venit timpul roboților”.
Nu doar Nvidia, ci multe alte companii (revin cu exemple) se întrec în dezvoltarea și implementarea unor mașini umanoide pentru a executa diferite sarcini lucrative, a livra servicii sau chiar a oferi ajutor în gospodării. Roboții patrupezi devin la rândul lor din ce în ce mai agili și mai accesibili, fiind deja utilizați în industrie și apărare – de fapt, industriile de armament ale lumii și-au creat platforme pentru dezvoltarea roboților care să ajute în misiunile de recunoaștere și totodată să ofere sprijin în luptă.
Podcast aici
Correlation between the built environment and sociology: A critical review of residential segregation and social housing policy in Iran
Full text linkThis paper critically reviews the correlation between the built environment and sociology as it pertains to residential segregation and social housing policy in Iran. The objective is to identify design strategies that minimize the risk of social isolation, promote social interaction, and foster a sense of community within affordable housing zones. The literature review includes existing research on urban segregation and social sustainability, with a focus on architectural solutions. Case studies are utilized to exemplify both positive and negative social outcomes related to urban segregation and identify effective design elements. The findings highlight the complex nature of residential segregation and its impact on social isolation, social capital, and social exclusion. The built environment contributes to the problem by facilitating the creation of isolated communities, and architects have a crucial role in addressing them. The results suggest that a comprehensive social housing policy is necessary to improve the quality of social housing and reduce residential segregation in Iran. Finally, the paper provides practical design strategies to promote social interaction, enhance accessibility and mobility, create mixed-use developments, and incorporate sustainable design features in social housing policy. By using design strategies that support social sustainability and inclusiveness, architects can create thriving and sustainable urban environments that prioritize the needs of marginalized communities
DIGITALIZAREA ADMINISTRATIEI LOCALE DIN ROMÂNIA - Instrumentarul tehnic pentru digitalizarea serviciilor sociale – STUDIU DE CAZ
Full text linkLucrarea isi propune ca obiectiv principal analiza fenomenului de digitalizare a administratiei publice locale ca proces ireversibil pe care Romania trebuie sa il urmeze, declansat si sustinut de actualul context legislativ si administrativ national si european. In mod particular, lucrarea aprofundeaza digitalizarea serviciilor sociale locale, avand ca rezultat configurarea unui instrumentar tehnic esential de implementat la nivelul oricarei institutii publice (locale) in vederea digitalizarii proceselor de lucru. Pentru a ilustra cat mai clar fenomenul de translatare administrativa a fluxurilor traditionale (pe hartie) in online si implicatiile acestui proces, autorul a abordat studiul de caz al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Ilfov, institutie publica furnizoare de servicii sociale. Astfel, autorul analizeaza - dincolo de legislatia si documentele strategice nationale si europene in vigoare privind digitalizarea serviciilor publice - strategiile si legislatia in vigoare in domeniul social, indreptandu-se si catre domenii conexe e-guvernarii, prin prisma relevantei in administratia publica, cum ar fi: Managementul calitatii in sectorul public, Bazele sectorului public si Resurse strategice de finantare a sectorului public. Raportat la rezultatul lucrarii, valoarea acesteia rezida in faptul ca se poate constitui intr-un manual de bune practici, mai ales (dar nu exclusiv) privitor la transformarea digitala a serviciilor sociale, contribuind la teoretizarea aprofundata si la intelegerea pragmatica a fenomenului digitalizarii, intr-un moment in care Uniunea Europeana a pus digitalizarea, alaturi de utilizarea eficienta a resurselor, pe lista foarte scurta a obiectivelor majore ale acestui deceniu, disponibilizand catre statele membre numeroase forme si modalitati pentru a-si asigura digitalizarea. Romania are in total la dispozitie in acest moment 5,97 miliarde de euro pentru transformarea digitala, in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta. Dincolo de bani, dispune statul roman de resursele organizatorice, umane si de control prin care sa asigure in doar cativa ani reinventia administratiei publice, dupa ce a amanat-o cu consecventa timp de 30 de ani? Lucrarea de fata contureaza cateva raspunsuri
SECURITATEA CIBERNETICĂ ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE (BEST PRACTICES)
Full text linkLucrarea de față are ca scop analizarea, detalierea și explicarea modalităților de operarea în ceea ce privește gestionarea datelor și transmiterea acestora în cadrul instituțiilor publice. Din perspectiva obiectivelor abordate, se vizează înțelegerea nivelul curent de utilizare a tehnologiei în acest tip de instituții făcându-se o paralelă între organizațiile autohtone și cele la nivel European. Atenția urmează să fie pusă pe modalitățile în care informațiile sunt protejate prin diferite modalități de criptare și stocarea acestora. Lucrarea este bazată pe analizarea studiilor și cercetărilor publicate în ultimii ani ce au ca obiect principal securitatea datelor, conceptele ce stau la baza sunt securizarea datelor prin utilizarea diferitelor metode de criptare și conștientizarea asupra nivelului de expunere la atacuri cibernetice. Prezenta lucrarea dorește să utilizeze o abordare de tip calitativ în ceea ce privește identificarea, integrarea și diseminarea informațiilor științifice disponibile în prezent pentru a putea genera o serie de recomandări. De asemenea, studiul de caz selectat dorește creșterea gradului de conștientizare asupra expunerii ce vine la pachet cu responsabilitatea gestionării informațiilor în format digital de către instituțiile publice. Acesta dorește a trage un semnal de alarma în ceea ce privește un fenomen din ce în ce mai întâlnit în zilele noastre prin prisma multiplelor atacuri cibernetice identificate, cu atât mai mult cu cât procesul de digitalizare este un deziderat la nivel european și nu numai. Se dorește a genera reacții în rândul specialiștilor în zona de securitatea a datelor ce activează în instituții publice, a managementului acestor organizații și nu în ultimul rând pentru cei ce pot legifera și proceduriza fenomenului și minimizarea riscului de pierdere sau divulgarea de date confidențiale în mediul public. Plus valoarea adusă de această lucrare vine prin prisma nivelului de transparență adus, gradul ridicat de structurarea și centralizarea multiplelor informații disponibile în prezent
Securitatea informației în Administrația Publică. Studiu de caz.
Full text linkLucrarea de licență "Securitatea informațiilor în Administrația Publică" abordează în mod detaliat aspectele legate de securitatea datelor în cadrul administrației publice, cu o atenție deosebită acordată protecției informațiilor sensibile.Capitolul 3 prezintă un studiu de caz complex, concentrat asupra securității informațiilor într-un context specific, cu accent pe evaluarea și îmbunătățirea practicilor de securitate folosite în prezent.Studiul își propune să evalueze nivelul de securitate al informațiilor într-un mediu administrativ specific și să ofere soluții pentru optimizarea acestuia. Obiectivele includ identificarea amenințărilor potențiale, analiza riscurilor cibernetice și prezentarea de măsuri de protecție adecvate.Baza teoretică a lucrării se întemeiază pe cercetările anterioare în domeniul securității informațiilor în administrația publică și în cadrul proceselor administrative digitalizate. Literatura de specialitate și cercetările relevante constituie fundamentul abordării și contextualizării studiului.Metodele utilizate includ analiza detaliată a practicilor existente, evaluarea tehnologiilor implicate și identificarea potențialelor vulnerabilități. Studiul adoptă o abordare empirică pentru evidențierea riscurilor și pentru a propune soluții eficiente în domeniul securității informațiilor.Rezultatele obținute aduc în prim plan aspectele cheie ale securității informațiilor în administrația publică, oferind un cadru clar pentru înțelegerea amenințărilor și a vulnerabilităților. Măsurile propuse sunt prezentate în detaliu pentru a susține îmbunătățirea securității informațiilor și pentru a consolida încrederea în administrația publică.Studiul aduce implicații semnificative pentru administratorii și decidenții din administrația publică, subliniind necesitatea adoptării unor măsuri proactive pentru protejarea datelor cu caracter sensibil în mediul digital. Rezultatele pot contribui la dezvoltarea cunoștințelor în domeniul securității informațiilor și al administrației publice, având impact asupra practicii administrative și a cercetărilor viitoare