Ecoforum Journal (University of Suceava, Romania)
Not a member yet
2360 research outputs found
Sort by
Transformative Effect of Community Managed Nature Tourism on the Individual Wellbeing of Service Providers: An Empirical Study of Odisha, India
No full textThe current study delves into the impacts of community managed nature tourism (CMNT) on the individual wellbeing of service providers engaged with it. This study draws mainly from social exchange theory and was carried out in the developing state of Odisha, India. The empirical data were gathered using a questionnaire survey method from the service providers of eight nature camps in Odisha. A total of 141 responses were used for statistical analysis. To analyse the data, exploratory factor analysis along with regression analysis were used. The findings of the study reveal that CMNT has a positive and significant affect on the overall individual wellbeing (financial wellbeing, purpose of life and subjective wellbeing, and community attachment and satisfaction) of the service providers engaged with it in the context of study area. In a developing country like India and state like Odisha, to alleviate the extreme levels of poverty especially in remote areas, CMNT can evolve as an effective tool in the long run. Also, the current study offers useful insights to policymakers, administrators, and government about the effectiveness of CMNT in improving the wellbeing of the local people.
 
Procurement under INTERREG NEXT cross-border cooperation programs for beneficiaries in REPUBLIC OF MOLDOVA
No full textThis article examines the INTERREG NEXT Program, which supports cross-border cooperation between the regions of the European Union (EU) and the Republic of Moldova (RM), contributing to economic, social and cultural development in border areas. A central element in the implementation of projects financed by this program is procurement, which ensures an efficient, transparent and compliant use of European funds. Procurement of goods, services and works facilitates the modernization of infrastructure, stimulates the local economy and generates employment. Compliance with European legislation and procedures is essential and the correct application of financial thresholds determines the choice of the appropriate procedure. Procurement documents, award methods and deadlines are clearly regulated to minimize legal and financial risks. However, challenges such as excessive bureaucracy, beneficiaries\u27 lack of expertise and regulatory complexity can delay project implementation. Annex II to the Financing Agreements thus becomes a crucial tool for aligning national procedures with EU regulations. Efficient procurement management contributes significantly to achieving the objectives of cohesion, sustainability and regional integration
NAVIGAREA VALULUI DIGITAL: ÎMBUNĂTĂȚIREA ANGAJAMENTULUI ORGANIZAȚIONAL ȘI A STĂRII DE BINE A ANGAJAȚILOR
No full textThe accelerated digital transformation in modern workplaces has significantly reshaped organizational dynamics, impacting both employee well-being and organizational commitment. This paper examines the multifaceted effects of digitalization, addressing its potential to enhance organizational loyalty and employee health. Amidst the COVID-19 pandemic, the forced shift towards remote work technologies and digital communication tools has unveiled new opportunities for employee engagement and well-being. However, this shift also surfaces challenges, including job displacement, privacy concerns, and digital burnout, necessitating strategic management to balance technological benefits against potential drawbacks. Through a qualitative literature review, this study explores strategies for navigating the complexities of digital transformation, emphasizing the importance of digital literacy, continuous learning, and the human aspects of digital work. By analyzing the interplay between digitalization, employee well-being, and organizational commitment, this paper contributes valuable insights for organizations striving to leverage digital benefits while fostering healthy and inclusive work environments. Future research directions are proposed to further investigate the long-term impacts of digitalization on the workforce, underscoring the need for innovative strategies to address emerging challenges and harness digital opportunities in evolving work landscapes.Transformarea digitală accelerată a locurilor de muncă moderne a remodelat semnificativ dinamica organizațională, influențând atât starea de bine a angajaților, cât și angajamentul organizațional. Acest articol examinează efectele multiple ale digitalizării, analizând potențialul său de a consolida loialitatea față de organizație și sănătatea angajaților. În contextul pandemiei COVID-19, trecerea forțată către tehnologiile pentru munca la distanță și instrumentele de comunicare digitală a scos la iveală noi oportunități pentru implicarea și starea de bine a angajaților. Cu toate acestea, această tranziție a generat și provocări, precum riscul pierderii locurilor de muncă, probleme legate de confidențialitate și epuizarea digitală, ceea ce impune o gestionare strategică menită să echilibreze beneficiile tehnologice cu riscurile potențiale. Printr-o revizuire calitativă a literaturii, studiul explorează strategii pentru navigarea complexităților transformării digitale, subliniind importanța alfabetizării digitale, a învățării continue și a dimensiunii umane a muncii digitale. Analizând interacțiunea dintre digitalizare, starea de bine a angajaților și angajamentul organizațional, articolul oferă perspective valoroase pentru organizațiile care doresc să valorifice avantajele digitale, cultivând în același timp medii de lucru sănătoase și incluzive. Sunt propuse direcții de cercetare viitoare pentru a investiga în profunzime impactul pe termen lung al digitalizării asupra forței de muncă, subliniind nevoia unor strategii inovatoare pentru a răspunde provocărilor emergente și a valorifica oportunitățile digitale în medii profesionale în schimbare
MANAGERIAL COMMUNICATION IN THE CONTEXT OF THE DIGITAL ERA IN LIDL ROMANIA
No full textEffective managerial communication can bring success to a company when the superior correctly and coherently conveys the message to subordinates. Communication is a vital implementation skill and as a result its role derives from its very simplicity and especially in the way we accept to use it. An important thing to mention is that the digital age has changed the way we communicate. This digital transformation is actually an integration of digital technologies into many essential aspects of a business. Today, organizations increasingly turn to technology to solve classic, traditional problems in their field of activity. Companies turn to that digital transformation to facilitate and at the same time modify existing processes at the level of the activity carried out, as well as in terms of customer experiences, as well as cultural changes and to collect information about certain data of a significant nature. These changes are often used to come up with answers to a constantly changing industry or to meet new business requirements
THE IMPACT OF INNOVATION ON BUSINESS DEVELOPMENT: A STRATEGIC ANALYSIS OF COMPETITIVENESS AND ORGANIZATIONAL PERFORMANCE
No full textIn a globalized economic environment, innovation is no longer an option, but a vital requirement for survival. This article provides an overview of specialized literature, exploring the theories and models that explain how innovation contributes to business success. From Schumpeter\u27s classic ideas on "creative destruction" to modern concepts of open innovation, we analyze how various types of innovation—product, process, marketing, and organizational—shape the market. The article demonstrates how a strategic approach, based on a deep understanding of these mechanisms, is crucial for building competitive advantages, optimizing costs, and strengthening a company\u27s long-term position
IMPLEMENTATION OF CIRCULAR ECONOMY IN ROMANIA. ROLE OF SOCIO-DEMOGRAPHIC FACTORS IN SHAPING PACKAGING RECYCLING-RELATED BEHAVIOUR
No full textThe article highlights the need, definition and principles of the circular economy from a theoretical perspective and carries out an analysis of the packaging recycling issue in Romania. The research aims to determine the attitude of Romanian consumers towards packaging recycling and to identify the main correlations between socio-demographic factors and decisions to return recyclable containers. The study is based on a quantitative, survey-type investigation, implemented by using a standardized questionnaire, applied to a sample of consumers in Romania. At the same time, a qualitative analysis of consumer comments on social media platforms and relevant forums was carried out, in order to capture perceptions, dissatisfactions and motivational factors associated with packaging recycling. The data were examined using descriptive and inferential statistical methods, in order to validate / invalidate the research hypotheses
Remittance Inflows, Financial Development and Economic Growth Nexus in Ethiopia: Remittance Inflows, Financial Development and Economic Growth Nexus in Ethiopia
No full textThe study investigates the nexus between remittances, finance and growth in Ethiopia from 1980 to 2020. There has been a significant increase in remittance inflows in recent years across developed and developing countries, and Ethiopia is not an exception. The study seeks to establish the causal relationship between financial development, remittance inflows and economic growth. the Using the ARDL and ECM-based Granger causality techniques, the study found that in the short run, a bidirectional causal relationship was found to exist between remittance inflows and finance, regardless of the proxy used. In the long run, a unidirectional causal flow was found to prevail from remittances to finance when financial institution index was used as a proxy. A distinct unidirectional causal flow from remittances to growth was found to exist in the short run – and in the long run across all finance proxies. The study may be the first of its kind to examine in depth the nexus between remittance inflows, growth and finance in Ethiopia using a wide range of finance proxies
ANGAJAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE REGLEMENTĂRILE LEGALE ȘI REALITĂȚILE DIN MEDIUL DE BUSINESS
No full textThis paper offers an overview of the official aspects regarding the inclusion of people with disabilities in the labor market and the programs through which inclusive practices are assumed by the business environment. In this regard, we conducted a qualitative study, aiming to explore these realities, by analyzing the concrete experiences of people with disabilities in relation to the labor market in our country. The research was conducted between May and June 2025 through a series of semi-structured interviews with 14 adults with disabilities and captured their opinions on the hiring process, their activity in the work process, the relationship with employers and colleagues, as well as their personal perception of discrimination and the feeling of inclusion and non-inclusion, respectively. The results indicate major psychological and social barriers, such as fear of failure, stigmatization and discrimination, but also highlighting the importance of individual support, peer empathy and job adaptation as facilitators of inclusion. The study also reveals the discrepancy between companies\u27 declarative commitments and the practical application of inclusive principles and emphasizes that a sustainable organizational culture based on empathy and adaptability is essential. Our findings attest to the fact that there is a need to prepare the Romanian business environment for a real conduct of inclusion, beyond the legal or declarative aspects, highlighting the economic opportunities and moral imperatives for the development of company strategies that meet the needs of an undervalued workforce
Self-Media Promotes Overtourism in Non-Hot Tourism Cities: The Case of Zibo, China
No full textThis study examines the causes and impacts of overtourism in non-traditional destinations, using Zibo—a Chinese industrial city experiencing an unexpected tourism surge—as a case study. Combining qualitative interviews with tourists, residents, and government officials, along with content analysis of user-generated social media data, the research identifies self-media as a primary driver of abrupt tourist influxes. Findings reveal how viral online content reshapes travel behavior and strains local infrastructure, while underscoring the necessity for proactive governance to balance tourism growth with community well-being. The study proposes actionable strategies for destination management, including price regulation, infrastructure optimization, cultural integration, and dynamic monitoring of self-media trends to mitigate overtourism risks. By linking self-media dynamics to sustainable tourism challenges, the research contributes to academic discourse on digital influence in tourism and offers practical insights for policymakers to address similar scenarios. It emphasizes the urgency of adaptive frameworks that harmonize economic opportunities with residents\u27 needs, providing a model for managing emergent tourism hotspots in the digital age
THE INDUSTRIAL REVOLUTION OF 1776 AND OTHER REVOLUTIONS
No full textAbstract
Este revoluția industrială din 1776 cel mai mare reper istoric al omenirii? Mai sunt și altele?
Suntem acum, într-o perioadă destul de avansată, comparativ cu timpurile unei vieți de pe la începuturi, însă este important să nu uităm cumva de unde s-a plecat și pe ce drum s-a mers de am ajuns aici.
Întoarcerea nu mai este posibilă, sunt enorm de multe bariere plantate de multele tehnologii care nu ne lasă să facem acest lucru, dar mai este și dorința de evoluție și de un trai mai bun și mai ușor, chiar dacă în unele cazuri dorința vrea prea mult și ne expunem la unele riscuri foarte mari.
Pămânenii au evoluat și ne-au adus la acest prezent, prin multe invenții și inovații pe care noi trebuie să le cunoaștem și să adăugăm și altele pentru a nu rămâne datori, mai ales pentru faptul că cunoașterea nu este totală niciodată, are doar un infinit.
Scriu acest articol pentru a invoca anumite etape ale evoluției umane, etape care au determinat urcușuri mari pentru tipul de viață de pe planetă, dar și spre cunoașteri care anterior nu existau și care forțau progresul omenirii.
Desigur evoluția nu a fost aceiași pe tot globul și din acest motiv fac referințe separate pentru unele zone care au fost incipiente, așa cum în cazul Revoluției industriale, este cel al Angliei, susținut de majoritatea autorilor în domeniu.
A fost un prag fundamental de transformare în modul de producere a bunurilor, o tranziție de la o economie agricolă și de meșteșuguri la o economie industrializată, cu mare impact pentru societatea umană.
Cuvinte cheie: revoluție, industrie, descoperiri, inovații, invenții, economii
JEL classification: M10REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ DIN ANUL 1776 ȘI ALTE REVOLUȚII
Abstract
Este revoluția industrială din 1776 cel mai mare reper istoric al omenirii? Mai sunt și altele?
Suntem acum, într-o perioadă destul de avansată, comparativ cu timpurile unei vieți de pe la începuturi, însă este important să nu uităm cumva de unde s-a plecat și pe ce drum s-a mers de am ajuns aici.
Întoarcerea nu mai este posibilă, sunt enorm de multe bariere plantate de multele tehnologii care nu ne lasă să facem acest lucru, dar mai este și dorința de evoluție și de un trai mai bun și mai ușor, chiar dacă în unele cazuri dorința vrea prea mult și ne expunem la unele riscuri foarte mari.
Pămânenii au evoluat și ne-au adus la acest prezent, prin multe invenții și inovații pe care noi trebuie să le cunoaștem și să adăugăm și altele pentru a nu rămâne datori, mai ales pentru faptul că cunoașterea nu este totală niciodată, are doar un infinit.
Scriu acest articol pentru a invoca anumite etape ale evoluției umane, etape care au determinat urcușuri mari pentru tipul de viață de pe planetă, dar și spre cunoașteri care anterior nu existau și care forțau progresul omenirii.
Desigur evoluția nu a fost aceiași pe tot globul și din acest motiv fac referințe separate pentru unele zone care au fost incipiente, așa cum în cazul Revoluției industriale, este cel al Angliei, susținut de majoritatea autorilor în domeniu.
A fost un prag fundamental de transformare în modul de producere a bunurilor, o tranziție de la o economie agricolă și de meșteșuguri la o economie industrializată, cu mare impact pentru societatea umană.
Cuvinte cheie: revoluție, industrie, descoperiri, inovații, invenții, economii
JEL classification: M10
Introducere
Evoluția societății umane a cunoscut anumite etape ale dezvoltării, prin apariția de noi descoperiri de tehnologii, care au marcat consistent, schimbări în modul de viață al ființei umane, desigur în bine, dar putem să spunem că și într-o viață mai ușoară, fiindcă este mai greu să folosești pentru tăiat o piatră ascuțită decât un topor.
Sunt atât de multe repere ale tehnologiilor descoperite de om, pe parcursul mileniilor de până acum, încât nu pot să încapă în nicio carte, fiindcă toate obiectele de care ne folosim în fiecare zi în activitățile umane, de la trezirea din somn și până la o nouă culcare, au un început și o istorie aparte, unele începând de la un aproape nimic, dar prin îmbunătățirile permanente au devenit chiar obiecte complexe și folositoare omului.
Revenind la obiectele folosite într-o zi, putem să enumerăm cele folosite la toaletă, spălare, închinare, mâncare, deplasare, serviciu, apoi la activitățile din casă de după serviciu, citirea unor cărți, ascultarea radioului sau urmărirea unor programe tv, dar și lucrurile din casă de care ne folosim, precum și cele pentru dormit, sunt atât de multe încât am putea să scriem câte o istorie pentru fiecare.
Este însă relevant să facem totuși unele deosebiri privind importanța acestor obiecte și un clasament în acest sens, pentru viața omului.
Toate sunt importante și puține dintre ele vor putea fi evitate, cum ar fi să folosești tot lingura și la felul doi renunțând la furculiță, dar și altele, însă unele dintre obiecte pot fi indispensabile pentru viața actuală, iar unele dau acea notă mare pentru avansul societății, încât dorim să nu renunțăm la ele, pentru a fi în ritm cu societatea actuală.
Am enumerat doar activități, nu și anumite obiecte folosite, dar când vorbim de o revoluție industrială trebuie să începem cu obiectul și apoi activitățile la care putem folosi acel obiect. Literatura de specialitate se referă la motorul cu aburi care ar fi obiectul de reper principal al Revoluției industriale, obiect care a putut să înlocuiască munca fizică a omului sau cea depusă de animale de povară.
De la acel motor cu aburi și până la atâtea tipuri de motoare existente în lumea tehnologiilor de astăzi, este un parcurs care trece în istorie prin mai multe revoluții industriale.
Am vorbit de motor, dar sunt foarte multe descoperiri din domenii precum fizica, chimia, biologia și multe altele, care au schimbat major viața și consider necesar să invoc câteva dintre ele în acest articol.
Revoluția industrială
Putem încerca mai întâi să nuanțăm termenul de revoluție, care poate fi invocat în mai multe domenii, dar termenul face trimitere la o schimbare, însă schimbări pot fi multe, dar aici se face trimitere către schimbări majore, așa cum sunt invocate revoluțiile ce produc schimbări ale sistemelor administrative din unele state, (Revoluția franceză de la 1879 sau cea din Rusia de la 1917), însă în domeniul economic acționează afacerile și acestea folosesc diferite tehnologii, încât atunci când se inovează noi tehnologii se fac schimbări, dar unele au efecte majore în dezvoltare și pot fi numite revoluții, așa cum autorii de specialitate din domeniul economic și al afacerilor denumesc Revoluția industrială de la 1776, după descoperirea motorului cu aburi.
Istoria ne dă multe exemple de invenții care au schimbat lumea, unele mai mari iar altele mai mici ca efect, dar revoluția mașinilor a marcat dispariția muncii manuale și a deschis importanța tehnicii și a meseriilor inginerești.
Anterior anului 1776, au fost multe invenții și inovații, dar nu au fost considerate a fi atât de înălțătoare precum mașina cu aburi, dar invențiile lui Leonardo da Vinci, atât de multe și pe domenii foarte diferite, meritau și ele o revoluție a omenirii.
Domenii precum aeronautica, arme de război, organe de mașini, vehicule de teren și altele, erau la acele vremuri domenii ce necesitau cunoștințe importante de fizică, matematică sau chimie, iar Leonardo da Vinci a demonstrat prin foarte multe dintre invențiile sale că stăpânea chiar mai multe decât materiile enumerate.
Vinci a înțeles legătura dintre domeniile științei și artei și prin inteligența sa a iluminat și a cuprins tot ce a întâlnit în drumul lui, de la bărci cu zbaturi la aeroplane, (Charles Gibbs-Smith, 1982, p. 5).
Chiar dacă multe dintre realizările lui Vinci au fost considerate îmbunătățiri sau completări ale unor invenții existente, prin mulțimea lor s-a considerat că a fost un geniu cu concepții de o mare imaginație, având în vedere și mulțimea de desene ale unor mașini de război și alte însemnări rămase de la acest mare geniu, (Charles Gibbs-Smith, 1982, p. 8)
După unii autori, au fost și timpuri când munca inginerilor nu era recunoscută la adevărata valoare, dând exemplul prin care Leonardo da Vinci, ca inginer era disprețuit de oamenii de litere de atunci, chiar dacă era vorba de idei și invenții deosebite, (Gimpel, 1983, p. 8).
Reperul 1776, nu este singular pentru marile descoperiri ale lumii, sau invenții care au ajutat omul să scape de o muncă manuală și putem da exemple anterioare și cu mult timp înainte mai ales prin secolele XI, XII, XIII, când angrenajele erau puse în mișcare cu ajutorul apei sau vântului, sau chiar de pe la sfârșitul secolului al II-lea î.e.n., după unii autori, în cazul morilor de apă, (Gimpel, 1983, p. 13).
Anterior mașinii cu abur tot în Anglia, în 1733 John Kay inventase „suveica zburătoare”, cu efect pozitiv superior în produția țesătoriilor, iar în 1764, James Hargreaves inventează mașina de filat care chiar dacă era acționată manual permitea producerea în același timp mai multe tipuri de fire, dar mai târziu în 1767, Thomas Highs pune la punct o mașină hidraulică de filat, (Murgescu, 1962, p. 39).
Revoluțiile industriale nu au evoluat permanent fără oponenți, au avut parte de nobilimea moșierească sau de biserica ierarhică care au înfruntat industrialismul în ascensiune și democrația care urma acestui proces, o confruntare între admiratorii agrarismului și forțele modernismului, (Toffler, 1995, p. 246).
Considerațiile privind apariția revoluției industriale în Anglia sunt susținute și de alți autori, prin faptul că o situează în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și primele decenii ale secolului al XIX-lea, fiind un preludiu pentru revoluția industrială din alte țări, precum SUA (Statele Unite ale Americii), Franța, Germania, Japonia și altele, (Roman, 1965, p. 24).
Acelaș autor invocă faptul că pentru prima dată termenul de revoluție industrială a fost folosit de către Engels în anul 1845 în lucrarea Situația clasei muncitoare din Anglia, și acceptată de literatura de specialitate din alte țări, adăugând și faptul că momentul a fost marcat de inventarea mașinii cu aburi și a unor mașini de prelucrat bumbacul, (Roman, 1965, p. 24).
Explicarea mai în amănunt a diferenței dintre modul de lucru anterior, de folosire a piciorului pentru punerea în mișcare a roții de tors, este interesant, fiindcă piciorul a fost înlocuit cu apa sau aburii, în acest fel rămânând în sarcina omului doar supravegherea prelucrării materialului, fiind practic un alt mod de producție, (Roman, 1965, p. 25).
Ulterior revoluției industriale au urmat mai multe procese de dezvoltare industrială cu acumulări cantitative de perfecționare a uneltelor de muncă și a proceselor tehnologice, cu aplicări pe scări tot mai largi, intrând în tot mai multe domenii ale activităților umane.
Revoluțiile științifice din toate domeniile au răsturnat unele concepții vechi, prin elaborarea unor concepții noi ce au dus la consecințe mari în practică și repercusiuni în multe alte ramuri.
Sunt și alte considerații în legătură cu revoluția industrială prin care se susține că invențiile care stau la baza revoluției industriale sunt ai unor maiștri meșteșugari ambițioși, dârzi, harnici, îndemânatici și inteligenți dar lispsiți de cunoștințe științifice, (Maurice Dobb, 1963, p. 15).
Sam Lilley, coautor al cărții lui Maurice Dobb împreună și cu ceilalți coautori, invocă acele invenții din industria textilă britanică: „suveica zburătoare” din 1733 a lui John Kay, spinning jenny a lui Hargreaves, water frame din 1769 a lui Arkwright, sau mule-jeny din 1779 a lui Compton, care nu erau invenții ale unor mari oameni de știință, ci a unor oameni de obârșie modestă ingenioși în domeniul mecanicii, (Maurice Dobb, 1963, p. 15).
Un impact important l-a constituit anul 1800, când a apărut locomotiva cu abur iar prin 1830 mai multe astfel de locomotive făceau transporturi de mărfuri și pasageri între marile centre industriale Manchester și Liverpol, însă până atunci bărcile și navele alimentate cu abur erau utilizate pe râuri și canale navigabile la diferite transporturi dar și peste Atlantic, (Yuko, 2021).
Efecte ale revoluției industriale
Revoluțiile industriale au determinat pe lângă trecerea de la produsele manufacturiale la cele industriale și multe economii naționale au luat avânt încât producția națională a făcut posibilă vânzările în exteriorul țărilor, iar în secolul XX comerțul dintre țări a crescut mai rapid decât producția, (Strange, 1997, p. 211), iar înaintea primei conflagrații mondiale comerțul internațional a luat o creștere anuală de 2,5%.
În a doua jumătate a secolului XX, rata de creștere a comerțului s-a accelerat și de la o valoare de 25 miliarde de dolari în 1938, s-a ajuns la valori de 58 de miliarde de dolari în 1945, 114 miliarde de dolari în 1958, 903 miliarde de dolari în 1975, sau 1915 miliarede dolari în 1984, (Strange, 1997, p. 212).
Revoluția industrială a dus și la dezvoltarea industriei de armament, motiv pentru care este parte la declanșarea războaielor mondiale și la alte conflicte militare ce au urmat în secolul XX și după.
Evoluția industrială a determinat și introducerea de noi strategii în afaceri, așa cum invocă Peter Drucker în lucrarea Innovation and Entrepreneurship sau Alfreed Chandler în Strategy and Structure, privind conducerea și evoluția marilor companii în afaceri, decidenții acestora luând decizii pe baza unei bune cunoașteri a realităților din propria companie, a dorințelor clienților și a stăpânirii unor procese superioare comparativ cu alți competitori, (Aurel Burciu, 2008, pp. 202-203).
Desigur momentul 1776, este cel al primei revoluții industriale, dar mai sunt încă cel puțin trei repere istorice în care sunt invocate alte revoluții și nu trebuie lăsate fără să fie studiate și să le fie respectată importanța în evoluția umanității.
Sfârșitul secolului 19, a avut parte de apariția electricității, o sursă de energie care a marcat o dezvoltare industrială majoră și diversificată, pentru toate domeniile economice, o invenție care susține majoritatea activităților umane.
Apariția energiei nucleare a constituit o a treia revoluție industrială începută în mijlocul secolului XX, iar acestui tip superior de energie i s-a adăugat apariția tranzistorului și a microprocesorului, ce au pornit noi industrii de vârf.
Apariția calculatoarelor nu pote fi de neluat în calcul în evoluția societății umane ca un reper ce are un impact înălțător, pentru gestionarea tuturor activităților.
Nu putem să nu adăugăm apariția celei de-a patra revoluții de la începutul mileniului 3, prin apariția internetului, o tehnologie ce apropie pământenii între ei, în timpi scurți indiferent de distanța dintre ei.
Când vorbim de tehnologie este bine să vedem mai larg opțiunile, pentru că aceasta folosește cunoștințele pentru a îmbunătăți nutriția, confortul și sănătatea, dar și supravegherea, războiul și alte fapte, sau pentru a modela mediul înconjurător, (Daron Acemoglu, 2023, p.22).
Până în secolul al XV-lea tehnica de realizare a navelor de către chinezi era superioară celei din țările europene, fiind mult mai mari și mai rezistente, acest lucru a stagnat ulteriror ca urmare a politicilor implementate de stat, mai ales pentru faptul că conducătorii au limitat călătoriile chinezilor și astfel au diminuat scăderea ascensiunii spre progresul tehnologic, o limitare a interacțiunii cu restul lumii ce a determinat stagnarea dezvoltării economice.
După secolul XV, avansul tehnologic s-a mărit în favoarea Occidentului, încât țări precum Japonia, India și altele din Asia erau dependente de importul de tehnologie din vest, (Danileț, 2021, pp. 34-35).
În prezent, după o cercetare a primelor 20 de companii privitor la cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea lor, din perioada 2017-2018, cele din Asia au doar un loc 4 prin Samsung din Coreea de Sud și locurile 11 și 18 ocupate de Toyota respectiv Honda din Japonia, restul locurilor fiind ocupate de firme din SUA și Europa, primele două, Amazon și Alphabet ambele din sectorul internet, fiind din SUA, iar locul 3 fiind ocupat de Volswagen din Germania, (Danileț, 2021, p. 312).
Revoluția industrială în SUA
Translația revoluției industriale din Europa spre SUA, nu a durat prea mulți ani, fiindcă mărfurile care anterior erau lucrate manual, au început să fie produse în cantități mari de mașinile din fabrici și tehnici noi mai ales în industria textilă, dar și în fabricarea fierului și alte industrii.
Oportunitățile de producție din SUA, au fost fructificate de industriași britanici, așa cum a fost Samuel Slater care în 1793 a înființat o fabrică de textile în Pawtucket din statul Rhode Island, aducând aici tehnologia dezvoltată în Anglia, (Yuko, 2021).
Progresul tehnologic în Statele Unite a fost destul de rapid, influențând aproape toate domeniile și continuând timp de decenii, dar mai întâi în orașe, unde oamenii au preferat zonele urbane pentru oportunitățile de angajare, în acest sens populația orașelor a continuat să crească, iar decidenții acestora se confruntau cu supraaglomerarea, nevoia de locuințe sau apariția bolilor infecțioase. (Yuko, 2021).
După informațiile profesorului Daniel Hammel de la Universitatea din Toledo, chiar dacă populația orașelor era în creștere, până în 1920 majorittaea americanilor trăiau în mediul rural, iar după recensământul din acel an s-a constatat că peste 50% trăiau în orașe mai mari dar și mai mici, (Yuko, 2021).
Cu toate că anterior Statele Unite avusese parte de Războiul Civil și era dominat de o societate agrară, treptat au apărut fabrici care au atras milioane de imigranți în căutare de locuri de muncă și a unui trai mai bun.
Un pas mare al dezvoltării l-a constituit, dezvoltarea rapidă a sistemului feroviar în jurul anului 1870, un mijloc important pentru a expedia și primi provizii și mărfuri pentru unele locuri.
Alt reper al dezvoltării a fost cel al schimbărilor din domeniul agrar unde începuse pe la începutul secolului XX mecanizarea încât nevoia de forță de muncă din zona rurală s-a diminuat, iar unii tineri din aceste zone au mers către zonele urbane, așa cum și afro-americanii din zona agricolă Mississippi, s-au mutat în orașe precum Chicago, Detroit, Cleveland, Kansas City, New York și altele, împreună cu noi sosiți din Europa.
Au fost urbanizări rapide care au creat multe probleme, din cauza unor infrastructuri necorespunzătoare pentru populații mult mai numeroase, încât au trebuit să facă îmbunătățiri rapide pentru salubritate, igienă, locuințe, calitatea apei și alimentelor pentru a preveni răspândirea bolilor, (Yuko, 2021).
Actualitatea din anii apropiați pentru SUA, ca efect al tot mai multor tehnologii, arată că în ultimele patru decenii sunt scăderi relative ale salariilor muncitorilor din industriile care au parte de automatizări rapide, dar și realocări de sarcini, (Daron Acemoglu, 2022).
Revoluție industrială în România?
În țara noastră revoluția industrială a ajuns mai târziu, dar au fost destule încercări poate și reușite, însă de nivel mai mic, având în vedere dependența de imperiile sub care erau provinciile românești atunci când Anglia, Franța, Germania și alte țări mari și independente cunoșteau avansul revoluției industriale.
Pe teritoriul României, în secolul XIX, dezvoltarea industriei era slabă comparativ cu vestul Europei, stăpânirea otomană din Principate și cea habsburgică din Transilvania nu erau decât niște bariere, ce opreau multe lucruri. Existau înregistrate în anul 1831 în Țara Românească, 74 de profesiuni cu un număr de 11 200 de meșteri și calfe, în Moldova la 1845 erau 8 530 de meșteri și calfe ce practicau 101 meserii, (Groza, 2022).
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea au fost înființate firme în industria alcoolului și berii, fabrici de postav, chibrituri, lumânări, sticlă sau cărămizi, acestea și altele cunoscând o dezvoltare mai mare în perioada 1848-1916, mai ales și după dobândirea independenței din 1877, (Groza, 2022).
În perioada interbelică dezvoltarea economică a cunoscut unele înființări de firme industriale mai ales pe domeniul produselor metalurgice și se ajunsese la 356 de astfel de firme care asigurau aproape complet consumul intern. Era căutată tabla galvanizată și cea plumbuită necesare pentru acoperirea noilor clădiri, dar și construcția de locomotive, prin uzinele de la Reșița dar și Malaxa din București care ajunsese să realizeze anual 100 de locomotive și să repare circa 200. Era dezvoltată și producția de țevi, necesară mai ales în exploatarea și rafinarea petrolului, prin uzine de dimensiuni modeste. Orașe precum Reșița, Hunedoara, Brăila, Cernăuți, Galați sau Brăila și altele, cunoșteau deja o dezvoltare industrială mai ales în domeniul metalurgic, dar și alte ramuri industriale din zona producției militare sau alimentare, sticlei și materialelor de construcție, (Dumitrescu, 2024).
Perioada interbelică a fost nerecunoscută de perioada comunistă, care a avut și o dezvoltare industrială dar și apariția de cartiere gigantice și locuri de muncă, cu mai mari sau mai mici productivități ale muncii, fiind prioritizată asigurarea de locuri de muncă la oraș cu înregimentarea persoanelor și prin asigurarea de locuințe, dar și discreditarea regimului anterior burghezo-moșieresc, (Dumitrescu, 2024).
După 1990 sectorul industrial din România a cunoscut un parcurs de restructurare economică, când unele companii au cunoscut schimbări, dispariții și reorganizări sau privatizări.
Au fost evidente unele scăderi, pentru că valoarea adăugată brută din economie era mai mică, industria deținea 44,11% în 1990, 28,5% în anul 2000, 27% în 2013, 28,1% în 201