Management In Health, MIH (National School of Public Health, Management, Romania)
Not a member yet
428 research outputs found
Sort by
GRADUL DE CONSTIENTIZARE, ATITUDINILE SI CORELAREA LOR FATA DE ASIGURARILE DE SANATATE INTR-O POPULATIE URBANA DIN SUDUL INDIEI
No full textIn India, factors like lack of awareness about health insurance seems to have curtailed the growth of health insurance in the past and are likely to have an impact in the near future. A community based cross sectional study was carried out to find out the awareness about health insurance, attitude towards it and identify the correlates of these in an urban population in south India. METHODS The city of Mangalore in Karnataka state (India) with a total population of three hundred thousand was chosen for the study. The city had 60 wards (smallest administrative unit) of which 10 wards were randomly selected. Two hundred and forty two households from these ten wards were selected by probability proportional to size method for the study. The respondents from 242 households (male-38.4%; female-61.6%) were interviewed by using a pre tested questionnaire. The socio- demographic data and questions on awareness and attitude were collected using the questionnaire.RESULTSThe awareness of health insurance was found to be 64.0%, it was significantly higher in those respondents whose educational status was above graduation level, who were holding white collar jobs and had a family income of US$200 and above per month. Religion, occupation, family income, educational status and socio-economic status had a statistically significant effect on awareness of the respondents about health insurance (p). Thirty nine percent of the population was willing to take health insurance whereas 60% were not .Socio-economic status was found to be a significant correlate in determining the attitude towards health insurance (pIn India, factori cum ar fi lipsa de informare cu privire la asigurarile de sanatate par sa fi impiedicat dezvoltarea asigurarilor de sanatate, in trecut, si sunt susceptibili de a avea un impact major in viitorul apropiat. Un studiu transversal a fost efectuat pentru cunoasterea gradului de constientizare privitor la asigurarile de sanatate, atitudinea fata de aceasta, si identificarea corelatiei dintre acestea, intr-o populatie urbana din sudul Indiei.METODEOrasul Mangalore din statul Karnataka (India), cu o populatie totala de 300.000 locuitori a fost ales pentru acest studiu. Orasul avea 60 de districte (cea mai mica unitate administrativa), din care 10 au fost selectate aleatoriu. Doua sute patruzeci si doua gospodarii din aceste zece cartiere au fost selectate pentru studiu prin metoda probabilistica, proportionala. Respondentii din 242 gospodarii (38,4% barbati; 61,6% femei) - au fost intervievati cu ajutorul unui chestionar pretestat. Date socio-demografice si intrebari cu privire la constientizare si atitudini au fost culese prin intermediul chestionarului.REZULTATEGradul de constientizare privitor la asigurarile de sanatate s-a dovedit a fi de 64,0%, si a fost semnificativ mai mare la respondentii ce au educatie superioara, locuri de munca mai bune si un venit familial de peste 200 USD pe luna. Religia, ocupatia, veniturile familiei, statutul educational si statutul socio-economic au avut un efect semnificativ statistic asupra gradului de constientizare a respondentilor cu privire la asigurarile de sanatate (p ). Treizeci si noua la suta din populatie era dispusa sa incheie asigurari de sanatate, in timp ce 60% nu. Statutul socio-economic s-a dovedit a se corela semnificativ in determinarea atitudinii fata de asigurarile de sanatate (
TRAIECTORIILE PACIENTILOR CU CANCER DE SAN - COMPARAREA A DOUA REGIUNI DIN FRANȚA SI ROMANIA SIMILARE CA DIMENSIUNE A POPULATIEI (RHONE ALPES SI TRANSILVANIA)
No full textThe work presented in this article is part of a larger study that aims at comparing and putting together information about patients’ trajectories and resources allocation model, in order to suggest a more efficient and equitable way of organizing certain type of medical services within a region or even at national level. The objective of the study is to analyze the situation for beast cancer patients’ trajectories in 2 similar regions (population size) and see if similar or different conclusions related with the organization of the cancer network can be drawn, similar (or not) with those of the French colleagues analyzing the Rhone Alpes database (1).The methodology used was based on the availability for both countries and regions of (all) patients level data information, including standardized clinical and geographical information about patient and the medical facility where the patient sleeked care. Analysis was performed using the Microsoft Access data base made available for inpatient care in Romania (courtesy of the National School of Public health from Bucharest) and tracked with the help of the UPI (Unique Patient Identifier) the trajectory of the breast cancer patients (C50, World Health Organization International Classification of Diseases version 10) along the hospitals from Transylvania (16 counties) during year 2005 (January 1st, December 31st).In parallel, a literature and legislative and regulatory review made possible analysis of the existing cancer network formal organization within the Romanian health system and compare it with the results of the patients’ trajectories analysis.The results of the studies allow for two main conclusions: using similar standardized information systems to record medical activity allows comparisons of not only data, but concepts between population similar regions and trajectories of the breast cancer patients analyzed for Transylvania are a good predictor for the (re) organization of the cancer health care delivery network, especially of the resources allocation component is also taken into consideration. Keywords:Patients’ trajectory, hospitals network, breast cancer, classification system, regionLucrarea prezentata in acest articol este parte a unui studiu mai mare care are drept scop reunirea si compararea informatiilor despre traiectoriile pacientilor si modelul de alocare a resurselor, pentru a sugera un mod mai eficient si echitabil de a organiza anumite tipuri de servicii medicale intr-o regiune sau chiar la nivel national. Obiectivul de studiu este de a analiza situatia traiectoriilor pacientilor cu cancer de san in 2 regiuni similare (marimea populatiei) si a vedea daca pot fi trase concluzii similare sau diferite legate de organizarea retelelor de oncologie, similare (sau nu) cu cele ale colegilor francezi care au analizat baza de date din regiunea Rhône Alpes (1). Metodologia utilizata a fost bazata pe disponibilitatea pentru ambele tari si regiuni, a (tuturor) informatiilor privind datele la nivel de pacient, inclusiv informatiile clinice si geografice standardizate despre pacient si spitalul la care pacientul a primit ingrijiri. Analiza a fost efectuata folosind baza de date Microsoft Access existenta la nivel national continand datele pacientilor din spitalizare continua in Romania (prin bunavointa Școlii Nationale de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar din Bucuresti, Romania), si urmarirea cu ajutorul Identificatorului Unic de Pacient (“Unique Patient Identifier”, UPI, IUP) a traiectoriei pacientilor cu cancer mamar (cod C50, Clasificatia Internationala a Maladiilor 10 a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, CIM10 OMS) prin spitalele din Transilvania (16 judete) in cursul anului 2005 (1Ianuarie, 31Decembrie). Rezultatele studiilor permit doua concluzii principale: 1. folosirea sistemelor de informatica medicala standardizate si similare pentru inregistrarea activitatii medicale permite comparatia, nu numai a datelor, dar si a conceptelor intre regiunile similare ca populatie si 2. traiectoriile pacientilor cu cancer de san analizate pentru Transilvania permit o previziune buna pentru (re)organizarea retelei de oncologie, in special in conditiile in care componenta de alocare a resurselor este, de asemenea, luata in considerare. Cuvinte cheie: Traiectoria pacientilor, retea de spitale, cancer de san, sistem de clasificare, regiun
REGULAMENTELE EUROPENE DE SECURITATE SOCIALĂ, INSTRUMENTE DE REGLEMENTARE A RAMBURSĂRII SERVICIILOR MEDICALE ACORDATE ÎN STATELE UE
No full textSickness benefits, namely medical care, medicines, hospitalization, certain benefits for people dependent of medical care as well as direct payments aimed to repay their cost will be in accordance with European Regulations, that is Regulation EC no. 883/2004 on coordination of social security systems and it’s implementing Regulation no. 987/2009.In order for the persons insured in the Romanian health insurance system to benefit from medical treatment within the Member State EU/EEA , they have to respect the conditions imposed by the European Regulations. As a result, they can receive medical treatment in Member States of EU/EEA using form S2, the extent of cumulatively compliance with certain conditions expressly provided in the regulations. The prior consent of the competent national authority, in the case an insured person in the Romanian national health system benefits from medical treatment in another EU Member State, is a condition for the coverage of the expenses representing medical treatment rendered to that person on the territory of that EU state either at the level of the tariffs of the host state, or at the level of the Romanian tariffs. Keywords: regulation, insured person, medical treatment, sickness benefits, prior authorisation Prestaţiile de boală, respectiv îngrijirile medicale, medicamentele, spitalizarea, anumite prestaţii pentru persoanele dependente de îngrijiri medicale, precum şi plăţile directe având scopul de a rambursa costurile acestora, se acordă în conformitate cu dispoziţiile Regulamentelor Europene, respectiv a Regulamentului CE nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi a Regulamentului de aplicare a acestuia nr. 987/2009 . Pentru ca persoanele asigurate în sistemul de asigurări de sănătate din România să beneficieze de tratamente medicale în spaţiul UE/SEE , acestea au obligaţia de a respecta condiţiile impuse de regulamentele europene. Prin urmare, pot beneficia de tratament medical în spaţiul UE/SEE prin intermediul formularului S2, în măsura în care sunt respectate în mod cumulativ anumite condiţii expres prevăzute de actele normative. Autorizarea prealabilă din partea instituţiei competente la nivel naţional, în situaţia în care unei persoane asigurate în sistemul de asigurări de sănătate din România i s-a acordat tratament medical pe teritoriul unui alt stat membru UE, condiţionează suportarea cheltuielilor reprezentând serviciile medicale de care aceasta a beneficiat pe teritoriul acelui stat la nivelul tarifelor din statul membru gazdă, sau la nivelul tarifelor din România. Cuvinte cheie: regulament, asigurat, tratament medical, prestaţie de boală, autorizare prealabil
ASPECTE PRIVIND CODIFICAREA CLINICĂ
No full textClinical coding is the process by which some clinical information about the patient are transformed into codes, to enable grouping of medical activities in a limited number of categories, that are easy to process, store and analyzed. The essential element in making a correct clinical coding is the allocation of each diagnosis or procedure in the group category to which it belongs, underpinning the general concept for the quality in clinical coding.Modernization of health care involves the continuous guidance towards quality standards of both medical act itself and adjacent activities. Clinical coding is one of the key components of the coordination process for all stakeholders and has a major impact on health service monitoring, but also on morbidity assessment and estimates regarding the need for health services.Good clinical coding is one of the essential elements for quality care therefore providing resources for this and implementing a clinical coding system will have a positive impact on the process in Romanian health system. Key words: clinical coding, quality in clinical coding, DRG, health care financing. Codificarea clinică este procesul prin care o parte din informațiile clinice legate de pacient sunt transformate în coduri, pentru a face posibilă gruparea activităților medicale într-un număr limitat de categorii, mai ușor de prelucrat, informația medicală astfel stocată putând fi analizată mai ușor. Elementul esențial în realizarea unei codificări clinice corecte îl constituie respectarea regulilor de alocare a fiecărui diagnostic sau procedură în grupa de categorii de care aceasta aparţine, toate acestea stând la baza conceptului general de respectare a calității codificării clinice. Modernizarea sistemelor de sănătate implică o orientare continuă a acestora către standarde de calitate, atât a actului medical în sine cât şi a activităților adiacente acestuia. Codificarea clinică reprezintă una dintre componentele cheie ale procesului coordonării tuturor părților implicate şi are un impact major în monitorizarea activității furnizorilor serviciilor de sănătate, dar şi asupra evaluării morbidității şi a estimărilor legate de nevoia de servicii de sănătate. O bună codificare clinică este unul dintre elementele esenţiale pentru îngrijirile de calitate de aceea, acordarea resurselor pentru realizarea acesteia și implementarea unui sistem de verificare a codificării clinice vor avea un impact pozitiv asupra proceselor din sistemul de sănătate românesc.­Cuvinte cheie: codificare clinica, calitatea codificarii, DRG, finantarea sistemului de sanatate
PERSPECTIVA CONSUMATORILOR DE SERVICII DE SANATATE DIN ROMANIA CU PRIVIRE LA COPLATI (I)
No full text: In order to adapt the patient payments policies to the specific national context, it is important to be known: the social and cultural acceptability; the views, opinions and motivations regarding the implementation of co-payments in Romania, from consumers’ perspective.This article contains the main results of focus group discussions, applied in June-July 2009, within the qualitative phase of the European Project ASSPRO CEE entitled “Assessment of patient payment policies and projection of their efficiency, equity and quality effects: The case of Central and Eastern Europe”Were held six focus group sessions with the following categories of consumers of health services: pensioners, employees, students, chronically ill and disabled, adult members of families with children living in urban areas, people living in rural areas. In Part I of this issue will be presented: health care consumer opinion on the opportunity of co-payment in Romania, types of services that should be applied the co-payment, level of co-payments accepted by the consumers of health services.In the second part, to be published in the next issue will be presented: population groups that should be exempted from co-payment, co-payment policy objectives, criteria for adequacy assessment of co-payment policies, view on informal payments, informal payment solutions from the consumer perspective services. Keywords: patient payment, co-payment, informal patient, health care consumers opinion.In vederea adaptarii politicilor privind platile pacientilor la conditiile specifice nationale, este important sa fie cunoscute: acceptabilitatea din punct de vedere social, cultural; perspectivele, opiniile si motivatiile referitoare la punerea in aplicare a coplatilor in Romania, din punctul de vedere al consumatorilor. Articolul contine principalele rezultate ale discutiilor de focus grup, aplicate in iunie-iulie 2009, in cadrul fazei calitative a Proiectului European ASSPRO CEE intitulat „Evaluarea politicilor privind platile pacientilor si proiectarea efectelor acestora asupra eficientei, echitatii si calitatii: cazul Europei Centrale si de Est”. Au fost organizate 6 sesiuni de focus grup cu urmatoarele categorii de consumatori de servicii de sanatate: pensionari, salariati, studenti, bolnavi cronici si persoane cu handicap, membri adulti ai familiilor cu copii care traiesc in mediul urban, persoane care traiesc in mediul rural. In partea I, din acest numar vor fi prezentate: opinia consumatorilor de servicii de sanatate despre oportunitatea coplatii in Romania, tipurile de servicii la care ar trebui aplicata coplata, nivelul coplatilor acceptat de catre consumatorii de servicii de sanatate. In partea a doua, din numarul urmator vor fi prezentate: grupurile de populatie care ar trebui scutite de coplata, obiectivele politicilor de coplata, criteriile de evaluare a adecvarii politicilor de coplata, opinia despre plata informala, solutii pentru eliminarea platii informale din perspectiva consumatorilor de servicii. Cuvinte cheie: platile pacientilor, coplata, plata informala, consumatori de servicii de sanatate, opinie
ACIZII GRASI SI SINDROMUL CORONARIAN ACUT: UN STUDIU CAZ-CONTROL POPULATIONAL IN TIRANA, ALBANIA
No full textBACKGROUND: Our aim was to assess the association of acute coronary syndrome (ACS) with selected macronutrients including fatty acids in Albania, a post-communist country in Southeast Europe undergoing nutritional transition in the past decades.METHODS: A case-control study conducted in Tirana in 2003-2006 included 467 non-fatal consecutive ACS patients (370 men aged 59.1±8.7 years, 97 women 63.3±7.1 years; 88% rate response) and a population-based control group (469 men aged 53.1±10.4 years, 268 women aged 54.0±10.9 years; 69% rate response). A semi-quantitative food frequency questionnaire was administered to all participants based on which the overall daily calorie intake and macronutrients were calculated. General linear model was used to assess the association of macronutrients with ACS. RESULTS: Intake of total fats as a percentage of total calories was significantly higher in cases than in controls in both sexes (39% vs. 35% in men and 42% vs. 39% in women; PSCOP: Scopul nostru a fost de a evalua asocierea sindromului coronarian acut (SCA) cu macronutrientii selectati, inclusiv acizi grasi, in Albania, o tara post-comunista din Sud-Estul Europei care a suferit, in ultimile decade, tranzitii nutritionale. METODE: Studiu caz-control efectuat in Tirana in 2003-2006, care include 467 pacienti care au suferit un SCA non-fatal (370 barbati cu varste de 59,1±8,7 ani, 97 femei 63,3±7,1 ani; rata raspuns 88%) si un grup control populational (469 barbati cu varste de 53,1±10,4 ani, 268 femei cu varste de 54,0±10,9 ani; rata raspuns 69%). S-a administrat tuturor participantilor un chestionar semi-cantitativ al frecventei alimentatiei, pe baza caruia s-au calculat totalutile zilnice de calorii si macronutrienti. S-a folosit un model de regresie liniara simpla pentru a evalua asocierea macronutrientilor cu SCA.REZULTATE: Aportul total de grasimi, ca procent din totalul de calorii, a fost semnificativ mai mare in lotul de cazuri decat in lotul de control pentru ambele sexe (39% vs. 35% la barbati si 42% vs. 39% la femei;
INCIDENȚA ŞI URMĂRIREA ENDOSCOPICĂ A DISPLAZIEI, CANCERULUI COLORECTAL ȘI A POLIPILOR ADENOMATOȘI LA PACIENȚII CU COLITĂ ULCERATIVĂ
No full textINTRODUCTION: Ulcerative colitis (UC) is an idiopathic inflammatory bowel disease, which is characterized by a chronic recurrent inflammation of the intestinal mucosa. Patients with UC have a high risk of developing colorectal cancer (CRC). In the UC, malignization is produced by dysplasia.THE PURPOSE OF THE STUDY was to establish the incidence of adenomatous polyps, stenoses, dysplasia and CRC in patients with UC who were being monitored at Mureş County Clinical Hospital.MATERIAL AND METHOD: We have performed an observational prospective study on a batch of 47 patients who were being monitored at our clinic in the period January 2007 – December 2011. The UC diagnosis was established based on symptomatology, colonoscopy and by histopathological analysis. The data were processed by means of statistic instruments in Excel (Microsoft Excel 2003).RESULTS: In the period January 2007 – December 2011 there were 160 patients with UC under our clinic monitoring. According to the disease evolution, 99 patients (62%) had a < 5 years evolution, 48 patients (30%) between 5 and 10 years, and 13 patients (8%) over 10 years. From the total of 160 patients in the study were included 47. About 27 (57%) were men and 20 (43%) women, with an average age of 47,193 years. The presence of low-grade dysplasia was identified in 2 patients (4.25%), high-grade dysplasia was identified in 1 patient (2.12%) and CRC was identified in 2 patients (4.25%). For these patients the therapeutic indication was surgical intervention.Conclusions: The correct approach in preventing CRC in UC should cover a clinical follow-up with regular visits, an intensive control of the activity of the disease by medical treatment associated with endoscopic monitoring of biopsy sampling. The purpose of the colonoscopic monitoring consists in detecting the preneoplasic lesions before the malign transformation. Thus, the detection and management of dysplastic lesions is a crucial element in reducing death rate by CRC. Keywords: Ulcerative colitis, Low-grade dysplasia, High-grade dysplasia, Colorectal cancer, Endoscopy, Colectomy. INTRODUCERE: Colita ulcerativă (CU) este o afecțiune inflamatorie intestinală idiopatică, care se caracterizează prin inflamaţie cronică recurentă a mucoasei intestinale. Pacienții cu CU au un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal (CCR). În CU, malignizarea se produce prin intermediul unei leziuni premaligne – displazia. SCOPUL STUDIULUI a fost de a stabili incidența polipilor adenomatoși, a stenozelor, a displaziei și a CCR la pacienții cu CU aflați în dispensarizarea Spitalului Clinic Județean Mureș.MATERIAL ȘI METODĂ: Am efectuat un studiu prospectiv, observațional, pe un lot de 47 pacienți aflați în dispensarizarea Spitalului Clinic Județean Mureș, în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2011. Diagnosticul de CU a fost stabilit în baza simptomatologiei, a colonoscopiei și a examenului histopatologic. Datele au fost procesate cu ajutorul software-ului MO Excel 2003.REZULTATE: În dispensarizarea clinicii noastre, în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2011, s-au aflat 160 pacienți cu CU. În funcție de evoluția bolii, 99 (62%) au avut o evoluție < 5 ani, 48 (30%) între 5 și 10 ani, iar 13 (8%) peste 10 ani. Din totalul de 160 pacienți în studiu au fost incluși 47. Circa 27 (57%) au fost bărbați și 20 (43%) femei, cu vârsta medie de 47,2 ani. Prezența displaziei de grad scăzut a fost identificată la 2 pacienți (4,25 %), displazie de grad înalt a fost identificată la 1 pacient (2,12 %), iar CCR a fost identificat la 2 pacienți (4,25 %). La acești pacienți, indicația terapeutică a fost de intervenție chirurgicală.CONCLUZII: Abordarea corectă în prevenirea CCR în CU ar trebui să cuprindă o dispensarizare clinică cu vizite regulate, un control intensiv al activității bolii prin tratament medical în asociere cu o supraveghere endoscopică cu prelevare de biopsii. Scopul supravegherii colonoscopice constă în detectarea leziunilor preneoplazice înaintea transformării maligne. Astfel, depistarea și managementul leziunilor displazice este un element crucial în scăderea mortalității prin CCR. Cuvinte cheie: Colită ulcerativă, displazie de grad jos, displazie de grad înalt, Cancer colorectal, Endoscopie, Colectomie
ANALIZA RETELEI SOCIALE CA INSTRUMENT DE EVALUARE A ECHILIBRULUI DE PUTERE CONFORM LEGII SARBE DE ASIGURARI DE SANATATE
No full textThe Serbian Health Insurance Act of 2005 was supposed to be a corner stone for a more decentralised health care system, which offers to the insured, an opportunity for greater self-management. The questions now are whether the new organisational structure would foster a transition from a socialistic health care system to a more contribution driven system (which also is based on a rather decentralised decision making and funding), and how the balance of power is institutionalised. We have studied the structure of the Serbian health care system and describe how the various players are positioned in the network applying Social Network Analysis (SNA). Power arises from occupying advantageous positions. The distribution and balance of power may be depicted by three ”measures of advantage” (indices): degree centrality, closeness centrality and betweenness centrality. The SNA was set up applying a position approach for two reasons: firstly, to analyse the formal structure as it is laid down in the law and, secondly, it is less time-consuming. Other options like reputation approach and decision approach would have to refer to surveys and questionnaires. The matrix of connectivity representing the directed links was exported to Visone 2.6.2 for further analysis and visualisation. The SNA depicted here and the corresponding distribution of power is a snapshot of players, their links and the associated possibilities to exercise power. The structure found is therefore the framework for concrete policy-making, enabling or impeding political problem solving. Our findings could be seen as a basis for further analyses of specific decisions/non-decisions where capacity is converted into concrete action.Legea sarba a Asigurarilor de sanatate din anul 2005 a fost conceputa ca temelie a unui sistem de ingrijiri de sanatate descentralizat, care sa ofere asiguratilor oportunitatea unei autonomii manageriale sporite. Acum se ridica urmatoarele intrebari: daca noua structura organizationala va favoriza tranzitia de la sistemul socialist de ingrijiri de sanatate catre un sistem axat pe contributii (care se bazeaza, de asemenea, pe luarea deciziilor si o finantare intrucatva descentralizate); si cum este institutionalizat echilibrul puterii. Noi am studiat structura sistemului sarb de ingrijiri de sanatate si descriem modul in care diferitii actori se pozitioneaza in cadrul retelei aplicand Analiza retelei sociale (SNA). Puterea sporeste prin ocuparea pozitiilor avantajoase. Distributia si echilibrul de putere pot fi infatisate prin trei ”masuratori ale avantajului” (indici): centralitatea de nivel, centralitatea de apropiere si centralitatea de interconectivitate. S-a stabilit SNA prin aplicarea abordarii pozitionale, din doua motive: in primul rand, pentru a analiza structura formala conform legii si, in al doilea rand, intrucat este mai putin consumatoare de timp. Alte optiuni, precum abordarea reputatiei si abordarea deciziei, ar trebui sa apeleze la anchete si chestionare. Matricea asocierilor reprezentand legaturile directe a fost exportata in Visone 2.6.2 pentru analiza si vizualizare ulterioara. SNA descrisa aici si distributia corespondenta a puterii constituie o imagine a actorilor, a legaturilor acestora si a posibilitatilor asociate de exercitare a puterii. Astfel, structura rezultata constituie cadrul pentru elaborarea politicilor, permitand sau obstructionand rezolvarea problemelor la nivel politic. Rezultatele noastre ar putea constitui baza unor analize ulterioare a deciziilor/non-deciziilor specifice, unde capacitatea este convertita in actiune concreta