Management In Health, MIH (National School of Public Health, Management, Romania)
Not a member yet
428 research outputs found
Sort by
STUDIU DESCRIPTIV PRIVIND SITUAȚIA EPISOADELOR DE SPITALIZARE DETERMINATE DE CARENȚE VITAMINICE ÎN ROMÂNIA, ÎN ULTIMUL DECENIU
One of the forms of malnutrition is the deficiency of micronutrients, vitamins and minerals, necessary for optimal and harmonious development and functioning of the body. In some parts of the world, there is a high prevalence representing a serious health problem for those populations. Vitamin D deficiency, widespread not only in low-income countries but also in many countries with a developed economy and not only among at-risk population groups but also in the general population, is the best example of " hidden hunger”, as this manifestation of malnutrition is also called. In Romania, the real situation is not well known, the studies being few and including especially small population categories, generally considered "at risk". Prevention also focuses on this type of population groups, severe deficiencies being diagnosed late, when they have already led to the installation of chronic diseases whose treatment is obviously much more expensive, with multiple implications on the patient's life. Studies at national level, carried out at regular intervals, have the role of signaling to decision-makers the existence of health problems, which must be resolved before they become real public health problems. Keywords: Hospitalization, vitamin deficiency, RomâniaUna dintre formele de manifestare a malnutriției o reprezintă deficiența/carența micronutrienților, a vitaminelor și mineralelor necesare unei dezvoltări și funcționări optime, armonioase a organismului. În lume, anumite zone înregistrează o prevalență suficient de mare, astfel încât să constituie o problemă gravă de sănătate la nivelul acelor populații. Carența de vitamina D, larg răspândită nu numai în țările cu nivel economic redus, ci și în multe dintre țările cu o economie dezvoltată și nu numai în rândul unor grupuri populaționale la risc, ci și în populația generală, reprezintă exemplul cel mai bun al “foamei ascunse”, așa cum mai este denumită această manifestare a malnutriției. În România situația reală nu este bine cunoscută, studiile efectuate fiind puține și incluzând în special categorii populaționale mici, în general considerate “la risc”. Prevenția se axează de asemenea pe acest tip de grupuri populaționale, carențele severe fiind diagnosticate tardiv, când deja au determinat instalarea unor afecțiuni cronice al căror tratament este evident mult mai costisitor, cu implicații multiple asupra vieții pacientului. Studiile la nivel național, efectuate la intervale de timp regulate au rolul de a semnala decidenților existența unor probleme de sănătate, care trebuie rezolvate înainte de a se transforma în adevărate probleme de sănătate publică. Cuvinte cheie: Spitalizare, carențe vitaminice, Români
ANALIZA EPISOADELOR DE SPITALIZARE DETERMINATE DE OSTEOPOROZĂ ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2008-2020
WHO considers osteoporosis second health problem in the world, folowing cardiovascular diseases. Every 3th woman/5th man over 50 is threatened by the risk of an osteoporotic fracture, associated with functional impotence, impaired quality of life, increased hospitalizations and mortality and specialists believe should be considered a public health issue. In Romania number of fractures estimated to increase by 17% 2010-2025, by 13% in men and 20% in women. A large proportion of these patients end up in hospital, with costs rising from € 468 million in 2010 to € 537 million in 2025. Effective management would require in-depth analysis regarding pattern of patients and health services used. Methods retrospective study (last decade) using DRG database, to identify profile of osteoporosis patient suffering hospitalization and hospital services used. Dynamic analysis of parameters allows identification of evolutionary trend of hospitalizations and geographical distribution, in order to identify problems and represent scientific evidence that can be used for better service planning and development of preventive/curative programs. Results Were analyzed types of involved wards, hospitalization episodes number, length of stay, type of primary/secondary diagnosis, patient's discharge status and deaths/hospitalization episodes number. Conclusions osteoporosis hospitalized patient profile is female, adult or over 65 years, from urban areas, areas less economically developed, hospitalized for osteoporotic fractures, hospitalization episodes due to osteoporosis decreasing in frequency lately, but increasing episodes ending with patient's death. This type of analysis, are useful tools for decision makers tailoring health policies. Keywords: osteoporosis, hospitalization, RomaniaOMS consideră osteoporoza a doua problemă de sănătate din lume, după afecțiunile cardio-vasculare. Fiecare a treia femeie și fiecare al 5 lea bărbat, cu vârsta peste 50 de ani este amenințat de riscul unei fracturi osteoporotice, asociate cu impotența funcțională, afectarea calității vieții, creșterea spitalizărilor și a mortalității, cu toate acestea specialiștii consideră că nu se acordă atenția necesară și că ar trebui considerată o problemă de sănătate publică. In România (prevalența osteoporozei postmenopauză la femei după 55 ani este de 11,5%), numărul total de fracturi este estimat să crească cu 17% din 2010 până în 2025, cu 13% la bărbați și 20% la femei. O mare parte a acestor pacienți ajung să fie spitalizați, costurile de îngrijire ajungând să crească de la aprox. 468 milioane euro în 2010 la 537 milioane în 2025. Profilul pacientului spitalizat pentru acest tip de afecțiune este următorul – gen feminin, vârsta adultă sau peste 65 ani (vârsta medie pentru femei 65 ani, pentru bărbați 47,7 ani), provenind din zone rezidențiale urbane, din județe/zone mai puțin dezvoltate economic, spitalizați mai ales consecutiv unor fracturi osteoporotice sau afectării osoase prin osteomalacie datorată unei malabsorbții, bărbații spitalizați în medie o perioadă mai lungă decât femeile, episoadele de spitalizare prin osteoporoză reducându-se ca frecvență în ultimul timp, dar observându-se o creștere a episoadelor încheiate cu decesul pacientului. Acest tip de analize, coroborat cu alte tipuri de studii (de prevalență, populaționale) se constituie în instrumente utile decidenților în croirea politicilor de sănătate în acest domeniu și nu numai. Cuvinte cheie: osteoporoză, spitalizare, Români
ROLUL ȘCOLILOR DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DIN EUROPA ÎN TIMP DE RĂZBOI: DECLARAȚIA ASPHER PRIVIND RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA UCRAINEI 28 FEBRUARIE 2022
IMPORTANȚA CERCLAJULUI CERVICAL TRANSVAGINAL DE URGENȚĂ ÎN PREVENIREA NAȘTERII PREMATURE: REVIEW DE LITERATURĂ
Premature birth and recurrent late miscarriage are usually treated by vaginal cerclage. Of the three methods of preventing premature birth (drug tocolytic therapy, cervical cerclage and pessary), cerclage addresses asymptomatic women who have the three favoring factors: single pregnancy; previous spontaneous preterm birth; short cervical length (< 25 mm) before 24 weeks. The main benefits of cerclage refer to stopping recurrent premature birth before 35 weeks, reduction of perinatal mortality and significant reduction of neonatal morbidity. This article argues that emergency cerclage performed outside the standard indications for prolapse of amniochorial membranes through the external cervical orifice is an effective method for prolonging pregnancy and saving the fetus, allowing for improved perinatal prognosis. Keywords: emergency cerclage, rescue cerclage, premature birth, cervical inability / inadequencyNașterea prematură și avortul spontan tardiv recurent sunt de obicei tratate prin cerclaj vaginal. Dintre cele trei metode de prevenire a nașterii premature (terapia tocolitică medicmentoasă, cerclajul cervical și pesarul), cerclajul se adresează femeilor asimptomatice care prezintă cei trei factori favorizanți: sarcină unică, naștere prematură spontană anterioară, lungimea scurtă a colului uterin (< 25 mm) înainte de 24 de săptămâni. Principalele beneficii ale cerclajului se referă la oprirea nașterii premature recurente înainte de 35 de săptămâni, reducerea mortalității perinatale și reducerea semnificativă a morbidității neonatale. Acest articol susține faptul că cerclajul de urgență practicat în afara indicațiilor standard la prolabarea membranelor amniocoriale prin orificiul cervical extern este o metodă eficientă pentru prelungirea sarcinii și salvarea fătului, permițând îmbunătățirea prognosticului perinatal. Cuvinte cheie: cerclaj de salvare, cerclaj de urgență, naștere prematură, incompetență cervical
MINDFULNESS-UL ȘI VITALITATEA SUBIECTIVĂ CA MEDIATORI AI RELAȚIEI ÎNTRE DEPRESIE, ANXIETATE, STRES ȘI MÂNCATUL PE FOND EMOȚIONAL
Current scientific evidence shows that emotional eating is a risk factor for obesity as well as for the development of eating disorders. It is also well established that depression, anxiety and stress are predictors for emotional eating. Research is now moving towards understanding the mediating factors of this relationship in order to develop effective intervention programs for the management of emotional eating. The aim of this study is to explore the relationship between depression, anxiety and stress and emotional eating and to test the potential for mediating subjective vitality, mindfulness and emotion regulation strategies. This is a cross-sectional study, conducted on an opportunistic sample of 2632 people; data collection was via a "Google forms". The questionnaire included a section on demographics (sex, age, education, occupation, marital status, monthly income), and measurement scales for both the dependent variable (emotional eating) and the independent variables (stress, depression, anxiety, subjective vitality, mindfulness, emotion regulation). The results indicate that emotional eating is a very common behavior in the study population, with 43.1% of participants having this tendency. Depression, anxiety, and stress correlate positively with emotion eating, while subjective vitality, mindfulness, and emotion regulation correlate negatively. Subjective vitality mediates both the impact of depression and anxiety on eating emotionally and mindfulness only that of depression. At the clinical level, this study indicates the need to develop programs focused on detecting a potential underlying depression when emotional eating is present as well as the development of programs based on increasing subjective vitality and training mindfulness to reduce emotional eating. Keywords: emotional eating , depression, anxiety, emotional stress.Dovezile științifice actuale evidențiază faptul că tendința de a mânca pe fond emoțional reprezintă un factor de risc pentru obezitate si pentru dezvoltarea unor tulburări ale controlului alimentar. De asemenea, este bine stabilit faptul ca depresia, anxietatea și stresul sunt predictori ai tendinței de a mânca pe fond emoțional. Acum cercetările se îndreaptă spre înțelegerea factorilor mediatori ai acestei relații pentru a fundamenta programe de intervenție eficiente pentru gestionarea mâncatului pe fond emoțional. Obiectivul studiului de față este reprezentat de explorarea relației care se stabilește între depresie, anxietate și stres și tendința de a mânca pe fond emoțional și de a testa potențialul de mediere al vitalității subiective, al mindfulness-ului și al strategiilor de reglare emoțională. Cercetarea de față reprezintă un studiu cros-secțional, realizat pe un eșantion oportunist alcătuit din 2632 persoane, în care colectarea datelor s-a realizat prin intermediul unui chestionar online distribuit prin platforma „Google forms”. Chestionarul include o secțiune de date demografice (sex, vârstă, educație, ocupație, statut civil, venit lunar), și scale de măsurare atât pentru variabila dependentă (mâncatul emoțional) cât și a variabilelor independente (stres, depresie, anxietate, vitalitate subiectivă, mindfulness, reglare emoțională). Rezultatele indică faptul ca mâncatul emoțional este un comportament foarte frecvent în populația investigată, 43,1% dintre participanți având această tendință. Depresia, anxietatea si stresul corelează pozitiv cu acest comportament, in timp ce vitalitatea subiectivă, mindfulness-ul și reglarea emoțională corelează negativ. Vitalitatea subiectivă mediază atât impactul depresiei cât și cel al anxietății asupra mâncatului pe fond emoțional iar mindfulness-ul doar cel al depresiei. La nivel clinic acest studiu indică dezvoltarea unor programe centrate pe detectarea depresiei subiacente atunci când mâncatul pe fond emoțional este raportat la cote ridicate precum și dezvoltarea unor programe bazate pe dezvoltarea vitalității subiective și antrenarea mindfulness-ului pentru reducerea mâncatului pe fond emoțional. Cuvinte cheie: comportamentul de a mânca, depresie, anxietate, stres emoționa
ASPECTE ALE POLIMEDICAȚIEI
The use of medicines, besides the positive effects, may also be associated with side effects. The use of several drugs simultaneously relates to the concept of polypharmacy, the higher the number of drugs used, the higher the likelihood of adverse effects occurring during the treatment. Problems encountered due to polypharmacy with regard to causes or mechanisms are considered multi-factorial. The incorrect behavior of patients toward the physician recommendations on the drug therapy is named as lack of adherence to the drug therapy. The incidence of polypharmacy increases with age. Polypharmacy may be more common in some patient groups such as the elderly, nephropaths, patients with hepatic pathology or patients with mental disorders, etc. In hospital settings, polypharmacy has been considered a predisposing factor in the manifestation of problems related to the drug use. The effect of polypharmacy on surgical interventions, more specifically anesthesia, relates to the elderly population undergoing surgery, which has the tendency to increase in the coming years. Polypharmacy seems to have a negative role in the drug-to-drug interaction effects and on the reactions that may occur in the perioperative period in the high risk peroperatively evaluated patients; therefore, a great deal of attention should be paid to the careful evaluation of the associated pathologies and the taylor-fit adaptation of the therapy to the elderly patient undergoing surgery. Physicians need to treat polypharmacy patients, especially the elderly, very carefully, requiring patient collaboration, beginning with information sharing, selection, application and follow-up of therapy. Proper implementation of such measures can have a positive impact on avoiding or minimizing side effects and complications of drugs used in the context of polypharmacy. Keywords: polypharmacy, comorbidity, treatment.Utilizarea medicamentelor poate fi asociată, pe lângă efectele pozitive, și cu efecte secundare. Conceptul de polimedicație se referă la utilizarea mai multor medicamente simultan și, cu cât este mai mare numărul de medicamente utilizate, cu atât este mai mare probabilitatea apariției efectelor adverse în timpul tratamentului. Problemele datorate polimedicației, privind cauzele sau mecanismele, sunt considerate multifactoriale. Comportamentul incorect al pacienților față de recomandările medicului, cu privire la medicație, este denumit ca lipsă de aderență la terapia medicamentoasă. Incidența polimedicației crește odată cu vârsta. Polimedicația poate fi mai întâlnită la unele categorii de pacienți cum sunt vârstnicii, pacienții cu nefropatii, cei cu patologie hepatică sau pacienții cu tulburări mintale etc. În mediul spitalicesc, polimedicația a fost considerată un factor predispozant în manifestarea problemelor legate de consumul de medicamente. Efectul polimedicației asupra intervențiilor chirurgicale, mai precis anesteziei, se referă la populația vârstnică supusă unei intervenții chirurgicale, având o tendință de creștere pentru următorii ani. Polimedicația pare să aibă un rol negativ în efectele interacțiunii medicament-medicament și asupra reacțiilor care pot apărea în perioada perioperatorie la pacienții cu risc crescut evaluați preoperator; în consecință, trebuie acordată o mare atenție evaluării atente a patologiilor asociate și adaptării personalizate a terapiei la pacientul vârstnic supus unei intervenții chirurgicale. Medicii trebuie să trateze cu mare atenție pacienții care au polimedicație, în special vârstnicii, și este necesară colaborarea cu pacientul, începând cu schimbul de informații, selectarea, utilizarea și urmărirea terapiei. Implementarea corectă a unor astfel de măsuri poate avea un impact pozitiv asupra evitării sau minimizării efectelor secundare și complicațiilor medicamentelor utilizate în contextul polimedicației. Cuvinte cheie: polimedicație, comorbiditate, tratament
DIFICULTĂȚI DE MANAGEMENT AL CAZULUI: ADENOM PARATIROIDIAN GIGANT CU ASPECT CHISTIC ȘI PREZENTARE PE FONDUL PANDEMIEI DE COVID-19
Primary hyperparathyroidism (PH) – related parathyroid tumours, usually adenomas (regardless typical or atypical, solid or with cystic transformation) with a good outcome after surgical removal, might embrace the entire area of complications due to high parathormone (PTH) – related hypercalcemia, and rarely local compressive complications, since adenomas are usually of small dimensions. We introduce a challenging adult male case with a large parathyroid tumour who was admitted during the first year of COVID-19 pandemic. A 58-year old, non-smoking male patient was admitted as an emergency for a large anterior cervical mass in July 2020. Despite local compressive symptoms, he delayed the presentation due to pandemic circumstances. Blood tests revealed normal renal and liver function and high calcium. Bone metabolism exploration confirmed PH and high turnover status. Anterior cervical ultrasound revealed a posterior hypoechoic mass to the right thyroid lobe of very large dimensions (by 10/8.54/4.85 cm), with inhomogeneous consistence (both solid and cystic pattern with a cystic predominance), a tumour that is well shaped and has mass effect (left tracheal deviation). After fluid replacement and 5 mg zolendronic acid to correct hypercalcemia, upper right parathyroidectomy was done. The confirmation of a giant parathyroid adenoma (40 g) with cystic transformation (a total of 170 g) was done. The patient had a good clinical evolution for the following year when he was re-assessed; normal calcium levels were maintained as well as an improvement of bone mineral density parameters according to central DXA (Dual-Energy X-Ray Absorptiometry). Challenges of the case management include late presentation, most probably amid pandemic burst, the fact that a giant parathyroid tumour is expected to be a carcinoma or have some atypia (which were not confirmed), the cystic transformation that contributed to increased size and more difficult surgery, and the question if such an impressive parathyroid tumour is actually on the ground of a genetic anomaly as seen in familial PH. Keywords: parathyroid, adenoma, tumour, endocrine, giant, calcium, parathormone, parathyroidectomy, bone turnover marker, osteoporosisTumorile paratiroidiene asociate hiperparatiroidismului primar (PH), de obicei adenoame (indiferent că sunt tipice sau atipice, solide sau cu transformare chistică), cu un rezultat bun după îndepărtarea chirurgicală, pot cuprinde întreaga zonă a complicațiilor datorate hipercalcemiei asociate cu niveluri crescute ale parathormonului (PTH) și rar prezintă complicații compresive locale, deoarece adenoamele sunt de obicei de dimensiuni mici. Prezentăm un caz deosebit al unui de bărbat adult cu o tumoare mare de paratiroidă, care a fost internat în primul an al pandemiei de COVID-19. Pacientul de sex masculin, nefumător, în vârstă de 58 de ani, a fost internat de urgență pentru o masă cervicală anterioară mare în iulie 2020. În ciuda simptomelor compresive locale, el a întârziat prezentarea din cauza circumstanțelor pandemice. Testele de sânge au evidențiat funcție renală și hepatică normală și calciu crescut. Explorarea metabolismului osos a confirmat PH și niveluri crescute ale markerilor de turnover osos. Ecografia cervicală anterioară a evidențiat o masă hipoecogenă posterioară la lobul tiroidian drept de dimensiuni foarte mari (cu 10/8,54/4,85 cm), cu consistență neomogenă (atât solid, cât și chistic, cu predominanță chistică), tumoră bine modelată și având efect de masă (deviație traheală stângă). După reechilibrarea hidrică și 5 mg acid zolendronic pentru corectarea hipercalcemiei, s-a făcut paratiroidectomie superioară dreaptă. S-a confirmat prezența unui adenom paratiroidian gigant (40 g) cu transformare chistică (în total 170 g). Pacientul a avut o evoluție clinică bună în anul următor, când a fost reevaluat; s-au menținut nivelurile normale de calciu, precum și o îmbunătățire a parametrilor densității minerale osoase conform DXA centrală. Provocările managementului de caz includ prezentarea târzie la spital, cel mai probabil pe fondul izbucnirii pandemiei COVID-19, faptul că o tumoare paratiroidiană gigantică este de așteptat să fie un carcinom sau să aibă unele atipii (care nu au fost confirmate) și prezența transformării chistice, care a contribuit la creșterea dimensiunii, făcând mai dificilă intervenția chirurgicală. Ne punem întrebarea dacă o astfel de tumoare paratiroidiană impresionantă a apărut, de fapt, având la bază o anomalie genetică, așa cum se observă în HP familial. Cuvinte cheie: paratiroidă, adenom, tumoră, endocrin, gigant, calciu, parathormon, paratiroidectomie, marker de turnover osos, osteoporoz
STUDIU DESCRIPTIV PRIVIND SITUAȚIA EPISOADELOR DE SPITALIZARE DETERMINATE DE DEPRESIE ÎN ROMÂNIA, ÎN ULTIMUL DECENIU
According to the WHO, depression is the most common mental illness, with adults and the elderly, but also a significant number of adolescents or young people being affected worldwide, the disease being a major cause of disability, with a significant contribution to the overall burden of the disease at global level. Although Romania has low incidence and prevalence compared to other European countries, the upward trend over time must be taken into account, as well as the negative impact with serious future health implications and the increased risk of death by suicide or associated comorbidities that induces the need for sustained interventions aimed at minimizing the burden of disease on both the patient and the health system, and timely therapeutic interventions can effectively reduce costs for patients and society. Keywords: Depression, hospitalization, RomaniaConform OMS, depresia este afecțiunea psihică cel mai des întâlnită, adulții și vârstnicii, dar și un număr important de adolescenți sau tineri fiind afectați, la nivel mondial, boala reprezentând o cauză majoră de dizabilitate, cu o contribuție importantă la povara generală a bolii la nivel global. Cu toate că România înregistrează valori scăzute ale incidenței și prevalenței raportat la celelalte state europene, trebuie avută în vedere evoluția ascendentă în timp, precum și impactul negativ cu implicații viitoare grave asupra sănătății și riscul crescut de deces prin suicid sau comorbidități asociate, apărând de aici necesitatea unor intervenții susținute, care să vizeze reducerea cât mai mult posibil a poverii bolii atât asupra pacientului, cât și asupra sistemului de sănătate, intervențiile terapeutice în timp util putând reduce eficient costurile pentru bolnavi și societate. Cuvinte cheie: tulburarea depresivă, spitalizare, Români