282 research outputs found
Studiile românești în universitățile europene
No full textAnchetă realizată de prof. univ. Ioana BOT, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoc
La letteratura nella storia/La storia nella letteratura
No full textSebbene una riflessione sugli intrecci fra storia e letteratura tematica dalle inesauribili implicazioni e dagli esiti necessariamente aperti corre il rischio della genericità e della reiterazione, l’intento di tornare su una questione così dibattuta è scaturito dalla volontà di presentare un panorama di studi che, senza pretese di esaustività, possano dare ragione, da una prospettiva letteraria, sia di modi in cui è stata raccontata la storia, sia delle interferenze fra fatto letterario e fatto storico. I contributi di ambito rumeno contenuti nel volume possono essere letti nella loro individualità quali episodi di un possibile itinerario nella storia della letteratura rumena. Uno spazio, quello rumeno, che nel corso del tempo ha rappresentato il confine dell’Europa, sia in termini geografici che storico-politici. Questa collocazione liminale ha fatto sì che la Romania abbia partecipato, e in parte continui a partecipare, alla definizione dell’identità europea in quanto esito di un processo storico e culturale in continuo divenire. Come testimonianze di costruzioni identitarie altrettanto mutevoli e fluide, da una prospettiva che sposta lo sguardo al di fuori dei confini nazionali rumeni, si possono leggere i contributi dedicati alla costruzione di identità nazionali all’interno della vasta comunità slavo-balcanica e alle diverse modalità narrative esplorate, nella seconda metà del Novecento, da due intellettuali cechi per rappresentare la propria appartenenza allo spazio centro-europeo. Un’ulteriore declinazione dell’intreccio, talora inestricabile, fra Storia e Letteratura si può rintracciare nei contributi raccolti nella sezione dedicata alla Prima Guerra Mondiale
Italo-Romanian Academic Relations in the Communist Period: the example of Rosa Del Conte
No full textThe purpose of this essay is to explore academic relations between Italy and Romania in the post-war period through the figure of Rosa Del Conte, professor of Romanian Language and Literature at Sapienza University in Rome (1958-1977), and internationally recognised scholar of the works of Mihai Eminescu. The study is conducted based on Del Conte’s correspondence during the period 1949-1989 with Romanian and Italian academic and governmental institutions, with particular attention to her exchanges with prominent Romanian cultural figures active both in Romania and abroad. We make use of documentary material held in Del Conte’s personal archive, which she donated to the Giuseppe Toniolo Institute of Higher Education, now available at the Library of the Catholic University of the Sacred Heart in Milan
Code C++ - transforming cartesian coordinates into geodetic coordinates
No full textThe file contains the C++ code which implements two algorithms, developed by Gema Maria Diaz-Toca and Ioana Necula, for transforming cartesian coordinates into geodetic coordinates. The author of the implementation in C++ is Leandro Marin
Code C++ - transforming cartesian coordinates into geodetic coordinates
No full textThe file contains the C++ code which implements two algorithms, developed by Gema Maria Diaz-Toca and Ioana Necula, for transforming cartesian coordinates into geodetic coordinates. The author of the implementation in C++ is Leandro Marin
BOOK REVIEW: IOANA BOT, "ICOANE ȘI PRIVAZURI: 7 STUDII DESPRE FIGURALITATEA LITERARĂ”, CLUJ-NAPOCA: CASA CĂRȚII DE ȘTIINȚĂ, 2021, 217 P.
No full textFigurality is an essential dimension of literature: it transmits an experience and, at the same time, it encapsulates the endless expressive potential of language. The studies included in Professor Ioana Bot’s latest book, published under the title Icoane și privazuri: 7 studii despre figuralitatea literară [Icons and Frames: 7 Studies on Literary Figurality], approach the body of literature as a figure of the ceaseless signification process it both energizes and disrupts. Ioana Bot proposes a complex and well-structured analysis of the expressive powers of literature, whose very figurality precludes the fixation or exhaustion of its meanings. This is not only a study that brings to light the mechanisms through which literature and its readings resume the original scene of Christian communion, but also a thorough inquiry into the figural as that topos that mediates the distance between revelation and concealment, or between transparency and obscurity of meaning
Staging Citizenship:Roma, Performance and Belonging in EU Romania
No full textBased on over a decade of fieldwork conducted with urban Roma, Staging Citizenship offers a powerful new perspective on one of the European Union’s most marginal and disenfranchised communities. Focusing on “performance” broadly conceived, it follows members of a squatter’s settlement in Transylvania as they navigate precarious circumstances in a postsocialist state. Through accounts of music and dance performances, media representations, activism, and interactions with both non-governmental organizations and state agencies, author Ioana Szeman grounds broad themes of political economy, citizenship, resistance, and neoliberalism in her subjects’ remarkably varied lives and experiences
What’s the Use of a National Poet in the Times of Worldliterature?
No full textThe present article attempts to reflect on the particular status currently “enjoyed” by Eminescu (an important poet for the end of European and Romanian romanticism), who continues to be celebrated in Romanian canonical and scholastic texts as “the national poet.” Today, just like one century ago, he functions as an authoritative political symbol for ideologies in search of local roots and legitimation. Furthermore, he serves as a national‑identity argument in debates completely unrelated to his literary work. Following my studies on this Romanian cultural myth, published over the past twenty years, I now turn to the new Romanian literary histories, the new literary dictionaries, supervised by the Romanian Academy, as well as to some other “officially”‑sanctioned texts, in order to see if (and how) Eminescu’s position in the history of Romanian literature is being reconsidered. What does the perpetuation of the national‑poet myth mean today for the Romanian literary history and for the identity crises experienced by Romanian culture?Dans cet article, je me propose de réfléchir à la situation particulière dont « jouit » Mihai Eminescu (poète très important pour la fin du romantisme européen et roumain), qui continue de nos jours à être célébré, dans les textes canoniques et scolastiques roumains d’histoire littéraire, comme étant « le poète national ». Il continue aussi – comme il y a un siècle – à fonctionner comme un fort symbole politique de toutes sortes d’idéologies en quête de fondements locaux et à servir d’argument « d’identité nationale » dans des débats absolument indifférents à son œuvre littéraire. Dans le sillage des études que j’ai publiées, ces vingt dernières années, sur les formes et implications de ce mythe culturel roumain, j’interroge à présent de nouvelles histoires littéraires contemporaines, des ouvrages lexicographiques récemment publiés sous le patronage de l’Académie roumaine et d’autres textes « institutionnels », afin de voir si (et comment) la position d’Eminescu dans l’histoire de la littérature roumaine est repensée à la faveur d’un nouveau siècle. Quelle est la signification actuelle de la perpétuation du mythe du poète national, pour l’histoire de la littérature roumaine, ainsi que pour les crises identitaires roumaines ?Articolul de față își propune să reflecteze asupra situației particulare de care „se bucură” Eminescu (un poet foarte important pentru sfîrșitul romantismului european și românesc), care continuă să fie celebrat, în textele canonice și scolastice românești de istorie literară, ca fiind „poetul național”. El funcționează astăzi – ca în urmă cu un secol – ca un simbol politic puternic al unor ideologii în căutare de rădăcini locale și servește de argument al identității naționale în dezbateri absolut străine de opera lui literară. In continuarea studiilor pe care le‑am publicat în ultimii 20 de ani, consacrate acestui mit cultural românesc, mă opresc acum asupra noilor istorii literare românești, contemporane, a noilor publicații lexicografice românești patronate de Academia Română și a altor texte „cu valoare oficială”, pentru a vedea dacă (și cum) este regîndită poziția lui Mihai Eminescu în istoria literaturii române. Ce înseamnă perpetuarea mitului poetului național, astăzi, pentru istoria literară românească și pentru crizele identitare ale culturii române
Dialogue and Argumentation in the Public Space/ author, Aniela-Ioana Corlăteanu ; translator, Maria-Teodora Creangă.
No full textIn English.Dur, Ion -- Frontmatter -- CONTENTS -- FOREWORD / INTRODUCTION -- 1. COMMUNICATION AND DISCOURSE -- 2. THE PUBLIC SPACE -- 3. DIALOGUE -- 4. POLITICAL DISCOURSE AND ARGUMENTATION IN THE PUBLIC SPACE -- Conclusions -- Bibliography1 online resource (146 pages
- …
